Actele de studii din Moldova și România vor fi echivalate

100
(reînnoit 16:36 06.10.2020)
Ministrul moldovean al Educației, Igor Șarov, a declarat că Republica Moldova urmează să semneze un Acord cu România privind echivalarea actelor de studii.

CHIȘINĂU, 6 oct - Sputnik. Ministerul Educației, Culturii şi Cercetării, Igor Şarov, a declarat că instituția pe care o conduce a semnat deja spre avizare acordul ce vizează echivalarea actelor de studii din Moldova cu cele din România, urmând ca actul respectiv să fie trimis spre avizare la București.

El a precizat că prima variantă a acestui act a fost aprobat în 1999, în 2010 a fost făcut un nou amendament, iar astăzi autorităţile vin cu  noi îmbunătăţiri.

„Cei care au avut până acum diplomele de 10 ori de 11 clase şi nu aveau diploma de bacalaureat, nu le era recunoscută diploma în Româna decât dacă aveau şi o diplomă de studii superioare. Acum, în baza semnării acestui act, celor care au diplomă de 10 şi de 11 clase le va fi recunoscut actul de studii", a precizat ministrul Educației, Culturii şi Cercetării, Igor Şarov, în cadrul emisiunii "Punctul pe Azi" de la TVR Moldova.

Șarov a mai spus că vor fi recunoscute în România și diplomele de până și după Bolonia, dar și titlurile de doctor în științe.

"Un alt moment este recunoașterea diplomelor de până la Bologna şi după Bologna, în cazul în care instituția este acreditată, de asemenea va fi recunoscută şi în România. Alt exemplu: titlurile de doctor în științe, în cazul în care în Republica Moldova este confirmat de ANACEC (Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație şi Cercetare), după toate procedurile din România, diplomele se echivalează”, a explicat ministrul.

Igor Şarov a mai spus că ministerul de la Chișinău este în așteptarea unui acord în domeniul educației, acord care a fost deja trimis Guvernului României şi care se află în fază de avizare.

100
Tagurile:
Studii, România, Moldova, Acte
Tematic
Cote la studii în Rusia: Mai multe locuri pentru studenții străini
Rusia efectuează studii clinice pentru 5 medicamente anti-coronavirus -ministrul Sănătății
Cine ar putea fi viitorul premier: are studii la Moscova!
Studii: 26 la sută din ruși sunt imuni la COVID-19
Studenții români nu vor mai primi împrumuturi de studii de la Guvernul Marii Britanii
Grădiniță în București, România

Educatoarele, vizate: Cîmpeanu vrea mai mulți bani

73
Ministrul Educației spune că, pentru preluarea creșelor în sistemul educațional, așa cum prevede Legea Educației, este nevoie de buget aferent alocat la rectificare, costurile estimate pentru ultimele patru luni ale acestui an fiind de 150 de milioane de lei.

BUCUREȘTI, 20 iun – Sputnik. Ministrul Educației Naționale, Sorin Cîmpeanu, spune că Legea Educaţiei Naţionale prevede preluarea creşelor în sistemul de educaţie începând cu luna septembrie a acestui an.

La momentul de față, în România, potrivit declarațiilor demnitarului de la Educație, sunt 22.000 de copii, ”avem 4% din copiii de această vârstă care au la dispoziţie servicii în creşe”.

”Vom vedea dacă suntem pregătiţi, dacă se prorogă sau dacă nu se prorogă preluarea creşelor în sistemul de educaţie de la autorităţile locale. Atunci când se preiau aceste creşe, spre exemplu, la un cost standard definit de 15.000 de lei un copil în creşă, faţă de 7.400 de lei, spre exemplu, un copil în grădiniţă, ar fi vorba de un buget considerabil”, a explicat Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educației susține că acest buget ar acoperi numai lunile septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie, adică ultima parte a anului în curs. Pentru ca Ministerul Educaţiei să poată să preia creşele din septembrie, va trebui să aibă şi bugetul aferent la rectificare, în plus.

”Dacă vom creşte de la 22.000 de elevi la 30.000, înseamnă 30.000 ori 15.000, 450 de milioane, având în vedere că sunt doar 4 luni din 12, sunt doar 150 de milioane, anul acesta. Dar anul viitor vor fi 600 de milioane”, a explicat ministrul, potrivit edupedu.ro.

Ministrul Educației susține că instituția pe care o conduce este datoare să asigure resursa umană din crește. Acesta este motivul pentru care demnitarul a solicitat clase noi de educatori puericultori.

”Am spus, începând de anul acesta, în fiecare şcoală de profil se va forma o clasă de educatori puericultori. Statul finanţează, statul are dreptul să îşi definească nevoia şi să solicite acest lucru”, a declarat ministrul.

Demnitarul a apreciat determinarea și eficiența Ministerului Dezvoltării în proiectul privind construcția a 110 creșe noi, prin Programul Național de Redresare și Reziliență.

73
Tagurile:
Sorin Cîmpeanu, Grădiniță
Tematic
Au început înscrierile la grădiniță: ce trebuie să știe educatoarele și părinții
Educatoare, sfaturi pentru părinți: cum se alege grădinița
Grădinițele, vizate: hotărâre de ultim moment, anunțată de ME
Schimbări pentru grădinițe: noul ordin comun al ME și MS

Загрузка...
Declarația de presă comună Bogdan Aurescu – Dmytro Kuleba

România a cerut Ucrainei renunțe la “limba moldovenească”

498
(reînnoit 20:08 19.06.2021)
România cere autorităților ucrainene să renunțe la utilizarea oficială a glotonimului “limba moldovenească”.

BUCUREȘTI, 19 iun – Sputnik. Autoritățile române au cerut din nou Ucrainei să renunțe la utilizarea oficială a denumirii “limbii moldovenești”. O astfel de poziție și-a exprimat ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, în timpul unei întrevederi cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, pe marja Forumului de Diplomație de la Antalya.

“Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat solicitarea către Ucraina ca, pornind de la recunoașterea identității între limba română și așa-zisa “limbă moldovenească”, confirmată de partea ucraineană în luna aprilie 2021, aceasta să recunoască oficial inexistența „limbii moldovenești””, se menționează într-un comunicat al diplomației române.

În aprilie a acestui an, reprezentanții mai multor localități din sudul Basarabiei au acționat în instanță de judecată ministerul Învățământului al Ucrainei, cerând înlocuirea limbii “moldovenești” cu cea română.

Plângerea împotriva Ministerului Învățământului și Științei din Ucraina, în care se cere revenirea la predarea în limba română, este semnată de Asociația învățătorilor români din regiunea Odesa, precum și de locuitorii raioanelor Tatarbunar, Ismail, Sărata, Reni și altele.

Curții i se solicită obligarea Ministerului Învățământului să reintroducă limba română, una din limbile oficiale din UE, în zece școli generale din regiunea Odesa.

Potrivit noii redacții a legii cu privire la învățământ, școlile cu predare în limbile oficiale ale UE (română, maghiară, poloneză) vor trece la predarea în limba ucraineană începând cu 1 septembrie 2023. În acest fel, școlile cu predare în "limba moldovenească" sunt nevoite să treacă la predarea în limba ucraineană.

498
Tagurile:
Ucraina
Тема:
Ucraina lichidează școlile cu predare în limba română

Загрузка...
Soare

Solstițiul de vară 2021: 21 iunie - cea mai lungă zi din an

0
Denumirea de solstițiu – care înseamnă ”soarele stă” – vine de la faptul că, în ziua respectivă se face schimbarea gardienilor mișcării Soarelui în raport cu declinațiile lui.

Solstițiul este una dintre cele două zile ale anului când Soarele se află la cea mai mare distanță unghiulară de ecuatorul ceresc și înălțimea Soarelui deasupra orizontului la prânz este minimă sau maximă. Aceasta are ca rezultat cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte (solstițiul de vară) într-o emisferă a Pământului și cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte (solstițiul de iarnă) în cealaltă.

La solstițiul de vară, Soarele răsare în nord-est și apune în nord-vest, descriind cel mai lung arc din firmament.

Solstițiul de vară 2021

Soarele aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52' deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopții fiind de numai 8h 28m. Din același motiv și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopți albe", notează stiripesurse.ro. 

Se crede că energia solstițiului este energie a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului.

Tot această zi era și o ocazie de găsire și folosire a apei magice, iar îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ și constituia, de asemenea, un ritual de renaștere.

În unele zone, spălatul cu roua adunată în ajunul solstițiului constituia o practică magică de frumusețe, iar în altele, îmbăierea în apa cu ierburi din noaptea solstițiului era o cură de refacere a sănătății și vigorii.

Solstițiul de vară 2021: Câte ore va fi lumină afară

Soarele aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52' deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore și 32 de minute, durata nopții fiind de numai 8 ore și 28 de minute.

Din același motiv, și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate (țările nordice), crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopți albe”.

Cu toate acestea, fenomenul nu va dura doar o zi, respectiv o noapte. Cel mai târziu apus de Soare se va produce în perioada 24 iunie - 01 iulie, când acesta va apune la ora 21:04, pentru București. Zilele în care se produce cel mai târziu apus sunt aceleași și pentru alte regiuni ale țării, cu toate că diferă orele de apus/răsărit.

După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

Solstițiul de vară: Nopți albe și ziua polară

În latitudinile polare din emisfera nordică, vor veni nopțile albe, iar în Arctica, ziua polară.

Deasupra cercului polar (la latitudini peste 66,5 grade), Soarele nu apune deloc peste orizont, iar ziua durează 24 de ore - reprezintă o zi polară. La polul nord al Pământului, Soarele se mișcă într-un cerc paralel cu orizontul în timpul zilei.

În latitudini temperate și înalte, pot fi observați nori noctilucenți (cele mai înalte formațiuni de nori din atmosfera terestră, formându-se la altitudini de 70-95 de kilometri; sunt numiți și nori polari mezosferici sau nori strălucitori de noapte).

În câteva zile învecinate, înălțimea Soarelui deasupra orizontului este aproape neschimbată, de unde și numele - solstițiul. Apoi, lumina începe o mișcare inversă înainte în josul eclipticii. În emisfera nordică, ziua începe să scadă, iar noaptea să crească. În emisfera sudică este invers.

Perioada dintre solstițiul din iunie și echinocțiul din septembrie se numește vară astronomică, care durează de obicei în emisfera nordică în perioada 21 iunie - 23 septembrie. În anii bisecți, aceste date sunt schimbate cu o zi. În emisfera sudică, vara astronomică durează în perioada 21 decembrie - 20 martie.

De milenii, ziua solstițiului de vară a avut o mare importanță pentru toate popoarele care au trăit în armonie cu ciclurile naturale și și-au organizat viața în conformitate cu ele. Majoritatea clădirilor templului sunt orientate tocmai spre răsăritul soarelui în ziua solstițiului de vară.

0
Tagurile:
Soare

Загрузка...