Monica Anisie

Educatoarele de la grădinițele private nu mai știu ce creadă. Anisie, declarații

2018
(reînnoit 12:16 15.06.2020)
Situație dificilă pentru patronii de grădinițe și creșe private care ar fi trebuit să deschidă astăzi, ei refuzând să înceapă activitatea pentru că nu au un ghid clar care să prezinte norme în acest sens.

BUCUREȘTI, 15 iun – Sputnik, Georgiana Arsene. Educatoarele și patronii de grădinițe private se află într-o situație dificilă și neplăcută, din pricina faptului că patronii refuză, în absența unui ghid clar cu norme, să redeschidă unitățile de învățământ.

Ministrul Monica Anisie a declarat că Ministerul Educației și Cercetării se ocupă numai de măsurile pentru grădinițe, iar cele pentru creșe și after school-uri ar urma să fie stabilite de Ministerul Muncii.

De asemenea, ministrul a declarat că aceste norme se află pe ”traseul de aprobare și astăzi vor fi transmise către Monitorul Oficial”, informează antena3.ro.  

De ce nu au fost stabilite din timp aceste măsuri? Anisie spune că decizia nu îi aparține, ci este a Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Mai mult, ministrul a subliniat că nu poate să își dea cu părerea dacă -a procedat corect.

În momentul de față, atât patronii de grădinițe private, cât și cadrele didactice de acolo așteaptă și nu știu ce să mai creadă sau ce răspuns să le mai dea părinților care întreabă dacă își pot aduce micuții la grănițe.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

2018
Tagurile:
Monica Anisie, Grădinițe, educatoare
Sorin Cîmpeanu

Cîmpeanu anunță o veste proastă pentru Educație și o rușine pentru Iohannis

318
(reînnoit 09:28 24.06.2021)
Ministrul Sorin Câmpeanu dă o veste tristă pentru România. Din principalul proiect al lui Iohannis se alege praful – iar asta afectează sistemul de Învățământ.

BUCUREȘTI, 24 iun – Sputnik. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a făcut un anunț care trimite proiectul prezidențial ”România educată” la lada de gunoi.

”Doar 77% dintre elevii care au terminat liceul anul acesta s-au înscris pentru examenul de Bacalaureat, interesul fiind mult mai scăzut decât anul trecut, atât în procente, cât și în valoare absolută”, a declarat aseară, ministrul Educației la TVR.

Conform datelor oficiale prezentat de Sorin Cîmpeanu anul trecut procentul a fost de 83%, în ciuda pandemiei.

Ministrul a dat cifre: anul acesta s-au înscris la examenul de Bacalaureat 114.163 de absolvenți de clase terminale din promoția curentă, cărora li se adaugă 19.520 de candidați înscriși la examenul de Bacalaureat din promoții anterioare.

”Interesul este scăzut”, spune Cîmpeanu, arătând că, raportat la totalul promoției curente  procentul este de 77%. ”Mic! Anul trecut a fost tot an de pandemie și procentul celor înscriși raportat la promoția curentă a fost de 83%”.

Și, atenție, ministrul a atras atenția că anul trecut numărul elevilor înscriși la Bacalaureat a fost mai mare și în valoare absolută! De asemenea, numărul elevilor din promoții anterioare a fost mai mare în 2000: peste 31000, față numai 19520 în 2021.

Deci, o scădere dramatică a interesului pentru Educație – care nu poate fi pus decât pe seama unui sistem care nu acordă atenția cuvenită acestui domeniu care influențează major viitorul României.

Dar, așa cum spuneam și în alte dăți, mentalitatea de colonie impusă „strategic” înseamnă educație și cultură minimă și consum mult. Ceea ce vedem că se petrece… pas cu pas.

Să nu uităm că ieri, în paralel cu bătălia pentru ”educația sexuală”, progresiștii din Parlamentul României au mai depus o lege pentru desființarea Academiei Oamenilor de Știință.

”România educată” a lui Iohannis are nevoie de sex, nu de școală, știință sau religie.

318
Tagurile:
Sorin Cîmpeanu

Загрузка...
Elev

Evaluarea Națională 2021 pentru clasa a VIII-a: Proba Matematica

34
Joi, 24 iunie, în România elevii claselor a VIII-a susțin examenul la Matematică din cadrul sesiunii de Evaluare Națională 2021.

Pentru examenele din cadrul sesiunii de Evaluare Națională 2021 la clasa a VIII-a s-au înscris peste 131 000 de absolvenți. Sesiunea se desfășoară în perioada 22 iunie - 4 iulie 2021.

Subiecte și bareme la Evaluare Națională 2021

Subiectele și baremele de corectare la Matematică în acest an vor fi afișate AICI

Calendarul examenelor la Evaluarea Națională 2021

Următorul examen din cadrul sesiunii de Evaluare Națională 2021 va avea loc vineri, 25 iunie.

Primele rezultate vor fi afișate marți, 29 iunie, până la ora 14:00 (în centrele de examen).

Teste antrenament EN 2021, disponibile spre descărcare >>>

Contestațiile pot fi depuse în zilele de 29 iunie (în intervalul orar 16:00 - 19:00) și 30 iunie (în intervalul orar 8:00 - 12:00). Acestea pot fi transmise și prin mijloace electronice. Candidații care depun/transmit contestațiile prin mijloace electronice completează, semnează și depun/transmit tot prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Pentru candidații minori, documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai acestora.

Rezultatele la Evaluarea Națională 2021

Rezultatele examenelor din cadrul Evaluării Naționale 2021 vor fi publicate de Ministerul Educației la adresa de pe acest LINK pe data de 29 iulie, după ora 14:00, însă rezultatele finale vor fi publicate după rezolvarea contestațiilor, pe data de 4 iulie 2021.

Calendarul admiterii la liceu în 2021 s-a modificat: când încep înscrierile >>>

Potrivit Ministerului Educației, media obținută la Evaluarea Națională la clasa VIII este un criteriu esențial pentru admiterea în învățământul liceal.

„Coordonarea la nivel național a proiectării, organizării și desfășurării EN VIII, precum și valorificarea rezultatelor acestora sunt asigurate de Ministerul Educației prin Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE). Coordonarea la nivel județean/al municipiului București a organizării EN VIII, precum și valorificarea rezultatelor acestora sunt asigurate de către inspectoratele școlare județene”, precizează edu.ro.

Organizarea examenelor la Evaluarea Națională 2021 - detalii

Ministerul educației informează că examenul se va desfășura în 3 850 de centre de examen, iar probele încep la ora 9:00, când candidații vor primi broșura cu subiectele și hârtie ștampilată pentru ciorne. La probele scrise ale Evaluării Naționale 2021, candidații primesc subiectele sub formă de broșură, putând să solicite și pagini suplimentare dacă este cazul.

„Timpul de redactare a subiectelor din cadrul fiecărei probe scrise este de 120 de minute (două ore) calculate după cele 15 minute alocate pentru completarea casetei de identificare. Asistenții vor verifica datele înscrise de candidați și vor secretiza caseta. Beneficiază de prelungirea timpului de lucru, cu maximum două ore, candidații pentru care s-a aprobat această solicitare de către Comisia Județeană de Organizare a Evaluării Naționale, în baza prevederilor Procedurii nr. 1.526/DGIP/12.03.2021 cu privire la asigurarea condițiilor de egalizare a șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz și tulburări de neurodezvoltare”.

Candidații trebuie să aibă asupra lor un act de identitate și instrumente de scris cu cerneală sau pastă albastră pentru redactarea lucrărilor scrise. Pentru executarea schemelor și a desenelor pot folosi și creion negru.

Teste de antrenament pentru evaluarea națională 2021 >>>

Probele sunt monitorizate audio-video.

Interdicții la examenele de Evaluare Națională 2021

Este interzisă introducerea în sălile de examen a oricărui tip de materiale ajutătoare: manuale, dicționare, notițe, însemnări, cărți, ciorne, rezumate, culegeri etc., care pot fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum și a telefoanelor mobile și a  instrumentelor electronice de calcul, de stocare de informații sau de comunicare.

De asemenea, se interzice candidaților să introducă în sala de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia din unitatea de învățământ/centrul de examen în acest scop. Candidații care refuză depozitarea obiectelor în sala stabilită de comisie în acest scop, nu sunt primiți în examen.

Media generală obținută în cadrul Evaluării Naționale are o pondere de 80% în calculul mediei de admitere în clasa a IX-a. Absolvenții clasei a VIII-a își vor putea continua studiile în învățământul liceal sau profesional, fiind asigurate locuri pentru toți elevii care au finalizat ciclul gimnazial.

Etapa specială a Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a (EN VIII 2021) este programată în perioada 5 – 12 iulie, fiind precedată de etapa de înscriere (28 iunie – 2 iulie).

34
Tagurile:
Evaluarea Naţională, Examen

Загрузка...
Aleksandar Vulin (File)

Serbia: „Vom rămâne neutri militar” - poziția Serbiei cu privire la NATO, neschimbată

0
Poziția Serbiei cu privire la NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

BUCUREŞTI, 24 iun – Sputnik. Alianța occidentală a bombardat fără milă ţara balcanică timp de 78 de zile consecutive, în 1999, campania lăsând în urmă peste 5.000 de civili morți, provocând, în acelaşi timp, o creștere gravă a numărului de boli oncologice și facilitând regiunii separatiste Kosovo declararea independenței față de Belgrad.

Poziția Serbiei față de NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

„Serbia sub conducerea președintelui Aleksandar Vucic a decis că va fi neutră din punct de vedere militar. Nicio suspiciune, indiferent de unde provine - din est sau din vest -, nu are nicio bază în realitate”, a spus Vulin, luând cuvântul joi la Conferința ruso-sârbă organizată de clubul de discuții Valdai de la Belgrad.

„Am adoptat o decizie parlamentară, o strategie națională de apărare și toate documentele necesare în care am precizat clar că Serbia nu va fi membră a NATO”, a explicat oficialul, subliniind că pentru aderarea la alianță ar fi necesar ca țara să schimbe complet întreaga structură a guvernului.

„Suntem pregătiți să oferim aproape totul pentru a asigura pacea și pentru libertate”, a subliniat oficialul.

De asemenea, Vulin a comentat cu privire la disputa în desfăşurare între alianța occidentală și Moscova, spunând că „Federația Rusă își exprimă poziția - iar această poziție este cât se poate de clară - că apropierea NATO de frontierele Rusiei este absolut inacceptabilă, problematică din punct de vedere al securității și inutilă”, a mai spus ministrul sârb de Interne, citat de Sputnik News.

Ministrul a amintit despre bombardamentele NATO din 1999 asupra Iugoslaviei, sugerând că „tot ceea ce se face împotriva noastră este, în cele din urmă, îndreptat către Rusia. Agresiunea NATO din 1999 împotriva Serbiei a fost începutul unui atac asupra Rusiei, iar Rusia a înțeles acest lucru”.

Numind Rusia drept un „aliat” al Serbiei, Vulin a mai spus că, în toți anii de cooperare dintre cele două țări, Belgradul nu a suferit niciodată presiuni din partea Rusiei cu privire la nicio chestiune. „Nu ni s-a spus niciodată: «faceți asta și asta, altfel veți simți puterea Rusiei».”

La rândul său, Evgheni Primakov, nepotul fostului ministru rus de Externe și prim-ministru Evgeni Primakov, și șeful Rossotrudnichestvo, o agenție guvernamentală însărcinată cu coordonarea cooperării internaționale, a subliniat că relațiile Rusiei cu Serbia sunt „foarte bune” sub aspect politic, „având în vedere situaţia complicată din Serbia, care este înconjurată de Uniunea Europeană și de țările membre NATO.”

Poziţia Serbiei faţă de NATO

La peste 20 de ani de la bombardamentele din 1999, sârbii rămân în general ostili față de NATO, un sondaj recent arătând că aproximativ 80% dintre locuitorii țării se opun cu fermitate aderării țării lor la alianţă și doar 5% fiind favorabili ideii, potrivit sursei citate. De asemenea, aproximativ 30 % și-au exprimat opoziția față de integrarea națiunilor balcanice în Uniunea Europeană.

Peste 5.000 de civili au murit în bombardamentele din 1999, care au durat 78 de zile și au vizat Serbia și Muntenegru, care atunci făceau parte din Republica Federală Iugoslavia. În timpul campaniei, NATO a efectuat 2.300 de atacuri și a lansat aproape 420.000 de rachete, bombe și alte proiectile, folosind inclusiv bombe cu dispersie și muniţii cu uraniu sărăcit. Utilizarea acestora din urmă a provocat o creștere letală a cancerelor în toată regiunea, pentru care oficialii occidentali au refuzat să accepte asumarea vreunei culpabilităţi.

În 2017, academicianul sârb Ljubisa Rakic a calculat că uraniul sărăcit aruncat atunci asupra Iugoslaviei ar fi fost suficient pentru a construi aproximativ 170 de bombe nucleare, similare celei pe care SUA a lansat-o asupra Hiroshimei în 1945.

De asemenea, bombardamentele au provocat pagube de până la 100 de miliarde de dolari, distrugând sau avariind peste 25.000 de clădiri de locuinţe, sute de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară, 14 aeroporturi, 19 spitale, 20 de centre de sănătate, 69 de școli, 18 grădinițe, 176 de monumente culturale și 38 de poduri. Printre ţinte a fost şi Radio-Televiziunea din Serbia. Ambasada Chinei la Belgrad a fost, de asemenea, lovită accidental, fiind ucişi trei cetățeni chinezi.

La începutul acestui an, Serbia a intentat primele procese împotriva NATO în numele victimelor bombardamentelor din 1999.

Patru dintre cele șase republici din fosta Iugoslavie au aderat la NATO din 2004, fiind diferite niveluri de presiune în acest sens din partea Occidentului și în ciuda opoziţiei populare din țări, precum Muntenegru și Macedonia de Nord.

0
Tagurile:
Serbia
Tematic
Simonyan: Rusia, dispusă să ajute Serbia în lupta cu liberalismul radical
Explozie la o fabrică de muniții din Serbia - locuitorii au fost evacuați (VIDEO)
Armata rusă va participa la exercițiile comune cu Rusia și Serbia

Загрузка...