BUCUREȘTI, 9 apr – Sputnik, Georgiana Arsene. Situație gravă la Constanța, acolo unde elevii spun că petrec mai mult timp făcând teme acum, când stau acasă, decât atunci când mergeau la școală.
Sabina Spătariu, președintele Asociației Elevilor din Constanța, a făcut publice câteva mesaje ale școlarilor care se plâng că sunt supraîncărcați chiar și acum, în perioada vacanței.
”Am scris mult mai mult decât la școală. Mi s-au dat mult mai multe teme decât de obicei. Am și prieteni de la alte licee, care la fel au pățit și ei. Nici la școală nu scriam așa de mult. Efectiv, nu mai pot”, a scris un elev.
Spătariu susține că profesorii și directorii unităților de învățământ nesocotesc recomandările primite de la inspectoratele școlare și de la ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie.
”În ciuda lucrurilor spuse de Inspectoratele Școlare și doamna ministru, profesorii și directorii își fac propriile reguli! Problemele apar și acolo unde există acces la internet! Apărute din cauza lipsei de comunicare a MEC și a supravegherii respectării prevederilor, aceste mesaje sunt la ordinea zilei pe platformele de comunicare ale liceelor din țară”, a scris Spătariu https://www.facebook.com/100003517214717/posts/2751018031692077/.
În acest sens, școlarii îi solicită ministrului Educației și Cercetării, Monica Anisie, să asigure toate condițiile necesare pentru ca elevii din mediile defavorizate să își continue educația și să vină cu măsuri care să prevină aceste abuzuri.
În data de 4 martie 2021, școlile vor trimite inspectoratelor datele cu elevii eligibili pentru a participa la acest program, precum și date privind opțiunile cu privire la organizarea activităților remediale la nivelul unității de învățământ.
Cererea pentru participarea copiilor la orele remediale poate fi descărcată de aici.
Elevii și părinții lor vor completa numele, domiciliul, actul de identitate cu care se legitimează, clasa, școala și localitatea.
Ei vor trebui să încercuiască unul din motivele solicitării participării la acest tip de activități educative.
În primul rând, este vorba despre elevii care nu au avut acces sau au avut acces deficitar la activitățile educaționale desfășurate prin intermediul tehnologiei și al internetului, întrucât nu dispun de echipamente informatice proprii sau nu beneficiază de conexiune/conexiune fiabilă la internet.
În al doilea rând, pot cere participarea la aceste ore elevii care se află în situație de corigență la sfârșitul semestrului I al anului școlar 2020-2021 sau au situația școlară neîncheiată la cel puțin o disciplină.
De asemenea, pot participa la aceste activități elevii care demonstrează necesitatea prin rezultatele școlare obținute în semestrul anterior sau la evaluarea inițială de la începutul semestrului în derulare.
”Mă angajez să asigur participarea elevului _ la activitățile de educație remedială organizate în cadrul Programului național pilot de tip ”Școala după școală“, conform programului aprobat și colaborând cu conducerea unității de învățământ în acest sens”, este un alt câmp ce trebuie completat și prin care părintele își ia un angajament față de unitatea de învățământ.
Prima zi a lunii martie marchează nu doar începutul primăverii, ci și ziua când – potrivit propriilor mărturisiri – s-a născut scriitorul Ion Creangă, în anul 1837.
Despre sine, autorul spunea, cu modestie, dar și cu umor – că a fost și el în lumea asta ”o bucată de humă însuflețită din Humulești, care nici frumos până la 20 de ani, nici cuminte până la 30 și nici bogat până la 40” nu s-a făcut.
Nică a lui Ștefan a Petrei, așa cum se descrie el în celebrele ”Amintiri din copilărie”, povestește, învățam noi la orele de Limbă și Literatură Română, ”copilăria copilului universal”.
Dincolo de acest clișeu, trebuie să stăm și să reflectăm: ce înseamnă copilăria pentru Creangă, ce înseamnă ea pentru noi și ce reprezintă pentru copiii noștri? Aparent, sunt lumi diferite, însă toate au un numitor comun: pofta de viață, jocurile și jucăriile – adaptate timpului, năzdrăvăniile specifice vârstei lipsite de griji.
Paradoxal, la aproape două secole de la nașterea sa, Ion Creangă este mai actual ca oricând. Și trebuie să fie așa, pentru a nu ne pierde specificul, fibra națională, specificul sufletului nostru.
Piața de carte din România, manualele școlare sunt efectiv asaltate de scriitori străini. Profesorii par să se jeneze să mai recomande ca lectură un Creangă, un Sadoveanu sau un Ispirescu, în schimb, îi îndeamnă pe cei mici să citească Mircea Cărtărescu sau Roald Dahl.
Profesorul de Limba Română Cristina Tunegaru chiar se războia cu Eminescu sau Creangă.
”Subsemnata, profesoară de română, declar că nu respect, în mod premeditat, programa școlară de limba română, asemenea unui element dușmănos: nu citesc cu elevii mei poeziile de Eminescu, ”Amintirile" lui Creangă”, spunea aceasta.
Dacă refuzăm clasicii literaturii române, vom ajunge în situația dramatică de a ne întreba: Cine suntem noi? De unde venim?
Iar răspunsurile vor fi simple ridicări din umeri.
Nu știu alții cum sunt… dar eu mă întorc la Creangă, ca la o oază de normalitate, de firesc, de simplu și de autentic. Mă întorc la Creangă pentru a mă regăsi pe mine, ca român, în tot acest proces de ștergere a identității noastre.
BRUXELLES, 1 mar – Sputnik. Reacția premierului Benjamin Netanyahu după explozia de la bordul navei israeliene a fost de a acuza Teheranul că se află în spatele incidentului. Explozia a avut loc joi pe nava MV Helios Ray, care plecase din portul saudit Dammam cu destinaţia Singapore. Deflagraţia a cauzat două găuri mari în pereţii navei.
Iranul a respins însă astăzi acuzaţiile lansate de premierul israelian: ''Respingem ferm această acuzaţie'', a spus Saeed Khatibzadeh, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian.
''Securitatea Golfului Persic este extrem de importantă pentru Iran şi nu le vom permite (israelienilor) să răspândească teamă în regiune prin asemenea acuzaţii. Regimul sionist ştie foarte bine că răspunsul nostru la chestiunile de securitate este mereu ferm şi precis'', a continuat reprezentantul diplomaţiei iraniene, adăugând că Israelul este sursa instabilităţii din regiune.
Dar disputa dintre cele două state nu pare a se opri la declarații. Benjamin Netanyahu a declarat pentru postul de radio Kan nu doar că el consideră Iranul responsabil pentru explozie, ci și că Israelul va riposta.
''Ştiţi care este politica mea. Iranul este cel mai mare inamic al Israelului. Sunt decis să ne apărăm. Îi lovim (pe iranieni) peste tot în regiune'', a amenințat Netanyahu.
Postul de radio Kan a precizat că interviul cu premierul Benjamin Netanyahu fusese înregistrat duminică noaptea, înainte ca Siria să acuze Israelul de lansarea unor rachete asupra părţii de sud a Damascului. Israelul nu a confirmat informaţia, dar anterior a anunţat că lansează frecvent acţiuni militare împotriva transporturilor iraniene de arme din interiorul Siriei.
Calendarul atacurilor cu rachete asupra Siriei indică însă o legătură cu explozia de la bordul navei israeliene, semn că Israelul a trecut la ripostă.
Nici Iranul nu se lasă mai prejos, el promițând din luna noiembrie că va da un răspuns ''calculat'' la uciderea unui expert de-ai săi în domeniul nuclear, de care a acuzat Israelul. Desigur că Guvernul israelian a respins aceste acuzaţii, așa cum și Iranul a respins acum acuzațiile Israelului referitoare la explozia de pe navă.
În continuare, este de așteptat că ostilitățile vor continua între părțile aflate în conflict, deocamdată însă sunt doar lovituri chirurgicale care nu iau proporții grave.