Una escuela (imagen referencial)

Lista școlilor și grădinițelor din București închise joi și vineri

126
Inspectoratul Școlar al Municipiului București a făcut publică lista unităților de învățământ, de stat și particulare care vor fi închise în zilele următoare.

BUCUREȘTI, 29 mai – Sputnik, Georgiana Arsene. Comandamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Primăriei Municipiului București, împreună cu Ministerul Educației Naționale și cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București au decis, ca urmare a vizitei Sanctității Sale Papa Francisc, suspendarea cursurilor în toate școlile din București, fie că este vorba de cele de stat sau particulare.

Ieri, Inspectoratul Școlar al Municipiului București anunța că unitățile de învățământ din Capitală pot decide dacă își suspendă cursurile și mâine.

Aceste unități au avut termen până astăzi, la ora 10.00, să informeze ISMB cu privire la decizia luată, așa cum preciza Sputnik încă de ieri. 

Astăzi, Inspectoratul Școlar al Municipiului București a făcut publică lista acestor unități școlare care vor avea porțile închise și mâine.

Lista unităților de învățământ preuniversitar de stat ale căror cursuri se suspendă în data de 30 mai 2019

Lista unităților de învățământ preuniversitar particular propuse pentru suspendarea cursurilor în data de 30 mai 2019

Menționăm că Papa Francisc va vizita România în perioada 31 mai – 2 iunie 2019 și că în București vor fi restricții de trafic.

126
Tagurile:
Papa Francisc, vizita, Închise, Scoli, Lista
Școală

Criteriile de acordare a gradațiilor de merit în 2021

116
Ordinul și Metodologia privind acordarea gradației de merit au fost publicate în Monitorul Oficial, împreună cu graficul desfăurării concursului pentru acordarea acestor gradații de merit, sesiunea 2021.

BUCUREȘTI, 10 mai – Sputnik. Profesorii care doresc să îi depună dosarele în vederea obținerii gradațiilor de merit trebuie să știe că ordiul și metodologia privind acordarea gradației de merit au fost deja publicate în Monitorul Oficial.

Prin acest act normativ se aprobă Metodologia şi criteriile privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat în sesiunea 2021, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. 

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3.307/2020 pentru aprobarea Metodologiei și criteriilor privind acordarea gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat în sesiunea 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 27 februarie 2020, cu modificările ulterioare.

Criterii pentru acordarea gradaţiei de merit

Art. 6, alin. (1) prevede că, pentru acordarea gradaţiei de merit, inspectoratul şcolar evaluează activitatea candidaţilor înscrişi, inclusă în fişa de (auto)evaluare, susţinută prin documente doveditoare, din perioada 1 septembrie 2015 - 31 august 2020 sau pentru perioadele corespunzătoare conform art. 5 alin. (3).

Examen
© Sputnik / Александр Кряжев

Această fișă, în baza căreia se realizează (auto)evaluarea se elaborează ţinându-se seama de criteriile generale care trebuie îndeplinite de candidat, pe baza fişelor sintetice de (auto)evaluare prezentate în anexele nr. 6 - 10.

Pentru personalul didactic de predare şi personalul didactic de conducere, îndrumare şi control, criteriile generale pe care candidatul trebuie să le îndeplinească sunt:

1. Criteriul activităţilor complexe cu valoare instructiv-educativă;

2. Criteriul privind performanţe deosebite în inovarea didactică/management educațional;

3. Criteriul privind activităţile extracurriculare şi implicarea în proiecte (inclusiv proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă: Erasmus+, POSDRU, POCU, transfrontaliere, Banca Mondială şi altele similare)/programe de formare profesională;

4. Criteriul privind contribuţia la dezvoltarea instituţională.

Punctajul se aplică în mod unitar pentru toate funcţiile didactice, respectându-se criteriile/subcriteriile şi punctajele maxime, acolo unde acestea sunt menţionate în fişele sintetice de (auto)evaluare prezentate în anexele nr. 6 - 10.

În baza punctajelor, stabilite în mod unitar, se elaborează câte o grilă de evaluare specifică fiecărei categorii de candidaţi: a) educatori/institutori/profesori pentru învăţământul preşcolar;

b) învăţători/institutori/profesori pentru învăţământul primar;

c) profesori;

d) maiştri-instructori/profesori pentru instruire practică;

e) cadre didactice din învăţământul vocaţional, din cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor;

f) cadre didactice din învăţământul special;

g) cadre didactice din centrele judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională;

h) personal didactic de conducere, îndrumare şi control;

i) personal didactic auxiliar.

De asemenea, se elaborează grile de evaluare distincte pentru fiecare funcţie didactică auxiliară prevăzută în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Legea-cadru nr. 153/2017 şi Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului muncii şi justiţiei sociale nr. 3058/943/2018 privind reglementarea funcţiilor cu statut de personal didactic auxiliar care nu se regăsesc în anexa I Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Învăţământ" la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

La rândul lor, inspectoratele şcolare pot elabora şi aplica proceduri specifice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor din etapele concursului, cu respectarea strictă a prevederilor prezentei metodologii.

Defalcarea punctajului maxim şi elaborarea grilei specifice de evaluare sunt de competenţa comisiei paritare de la nivelul inspectoratului şcolar. În cadrul criteriilor generale prevăzute la art. 6, subcriteriilor şi punctajelor maxime prevăzute în fişele sintetice de (auto)evaluare prezentate în anexele nr. 6 - 10, comisia paritară poate stabili şi alte activităţi - de exemplu: activitatea dovedită în calitate de coordonator al claselor bilingve, activitatea dovedită în calitate de profesor documentarist, profesor de discipline nonlingvistice în liceele cu secţii bilingve francofone, activitatea sindicală etc.

Pentru acordarea gradaţiei de merit este necesar un punctaj de minimum 75 puncte, se arată în Ordinul ministrului educației nr. 3.749/2021 pentru aprobarea Metodologiei și criteriilor privind acordarea gradației de merit personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat în sesiunea 2021.

116
Tematic
Ultima oră: MEC, despre înscrierea la pregătitoare și gradațiile de merit
Gradație de merit 2020: schimbări majore, anunțate de MEC
Calendarul concursurilor pentru gradația de merit. Schimbări importante

Загрузка...
Elevi

Cristache cărțile pe față: se mai revine sau nu fizic la școală?

117
(reînnoit 12:18 07.05.2021)
Președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți a vorbit despre feedback-ul primit de la părinți și chiar de la profesori după aceste prime două zile de școală, subliniind că toți copiii s-au săturat de stat acasă.

BUCUREȘTI, 7 mai – Sputnik. Miercuri, 5 mai 2021, s-au reluat cursurile, după o vacanță de primăvară destul de lungă, de o lună de zile.

Care este atmosfera după această perioadă de stat acasă și ce spun părinții și profesorii despre faptul că încă se fac ore online am aflat de la președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar Iulian Cristache, care a explicat situația, într-o discuție telefonică purtată cu corespondentul Sputnik România.

”În general, părinții și copiii s-au săturat de stat acasă. Chiar dacă sunt tabere pe rețelele de socializare, sunt părinți care sunt porniți și cred că dacă le-aș întreba copiii, în familie, cred că. nu ar fi de acord cu ei. Dar asta e, asta înseamnă democrație. Asta nu înseamnă că Ministerul Educației nu trebuie să vină cu o politică și care să încurajeze întoarcerea la școală, bineînțeles ținând cont de toate regulile igienico-sanitare pe care trebuie să le respectăm la nivelul unităților de învățământ”, a subliniat Iulian Cristache.

Acesta a adăugat că, potrivit sondajelor realizate încă de anul trecut, părinții spun, în mare măsură, că au încredere în condițiile igienico-sanitare din unitățile de învățământ.

În ceea ce privește distanțarea fizică, Cristache recunoaște că ea nu poate fi respectată nici de adulți, nici de copii. Acesta a dat ca exemplu faptul că distanțarea fizică nu se respectă nici în mijloacele de transport în comun, nici la locul de muncă.

Se va mai reveni fizic la coală în acest an, exceptând, desigur, grădinițele și clasele care deja fac ore în format fizic?

Preedintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți a explicat că Ministerul Educației a calculat foarte bine procesul venirii copiilor la școală și că decizia ca elevii din ciclul primar să facă ore în format clasic ss-a luat ținându-se seama de faptul că părinții lor riscau să își piardă locurile de muncă.

Nu aveau cu cine lăsa copiii, sunt familii monoparentale care nu puteau obține nici măcar indemnizația, fiindcă aceasta se obține în momentul în care se decretează scenariul roșu.

Sunt șanse să revină toți copiii la școală, în format fizic, până la finalul anului școlar 2020-2021?

”Teoretic da, practic, nu. Și nici eu parcă nu m-aș grăbi cu elevii de clasele V-VII și IX-XI, pentru că mai mult s-ar crea vâlvă. După două săptămâni se face analiza, probabil că analiza va dura cel puțin o săptămână, pe urmă, discuții la nivelul celor două ministere (Ministerul Educației și Ministerul Sănătății – nota Georgiana Arsene) deci ne apropiem de sfârșitul lunii mai. Pentru trei săptămâni sau patru săptămâni să creezi o undă de șoc sau de discuții contradictorii între cele două Ministere nu cred că merită și cred că va trebui să ne pregătim pentru noul an școlar foarte bine”, a declarat Iulian Cristache.

117
Tagurile:
Școală
Tematic
Românii din regiunea Odesa cer în instanță revenirea la limba română în școli
Grădinițe și școli închise: dă statul părinților bani pentru bone?
Ultima oră: indiferent de scenariu, aceste școli vor funcționa cu prezență fizică

Загрузка...
Peter Tuchman, foreground right, works with fellow traders on the floor of the New York Stock Exchange, Monday, Aug. 24, 2015

Adevărata vulnerabilitate a României, e în pericol real!

0
(reînnoit 07:27 11.05.2021)
Date care arată imensa, reala vulnerabilitate României, care e în pericol real, dar nu militar sau ”pandemic”! Și despre care NU se vorbește!

BUCUREȘTI, 11 mai – Sputnik. De când au venit la putere, actualii guvernanți au făcut datorii enorme, în contextul unei balanțe comerciale (din ce în ce mai) negative și a unor împrumuturi uriașe, cu destinație cu totul altele decât investiții.

Ori, aici apare pericolul pentru țară: ”Prognozele avertizează că în patru ani de guvernare PNL-Plus-USR datoria publică va crește cu 500 de miliarde de lei, adică o jumătate de trilion!!!”, scrie fostul ministru al Finanțelor și Economiei, Varujan Vosganian.

Și, subliniază Varujan Vosganian, ”Această veste, care ar fi trebuit să șocheze opinia publică românească, a trecut neobservată”.

Ironic dar realist, fostul ministru spune clar – ”Asta arată cât de mult ne-au sucit mințile Covidul și campania de vaccinare”. Eu aș mai adăuga și ”îngrijorările” privind ”amenințarea rusă” pentru care tot plătim bani de înarmare!

Varujan Vosganian arată că, într-un recent raport, Banca Mondială spune că datoria publică a României va ajunge în 2023 la 62,2% din PIB, de la 47% cât e azi și de la 35% cât era la începutul lui noiembrie 2019, ”când PNL a preluat guvernarea, pentru a o împărți apoi cu USR+”.

”Cifra, pe care guvernanții n-o neagă, este năucitoare”, scrie Varujan Vosganian, aducând aminte că Florin Cîțu spunea în noiembrie 2020: „Ne îndreptăm către media țărilor emergente” (care este aproape de 70% din PIB potrivit FMI))”.

De ce este cifra ”năucitoare”? Varujan Vosganian explică: în octombrie 2019 (ultima lună înaintea transferului de putere de la PSD la PNL) ”datoria publică de 35% din PIB reprezenta, pentru un PIB de cca 220 mld euro, cam 77 mld euro ( aprox. 365 mld lei)”.

În prezent (ianuarie), ”datoria publică de 47,8% din PIB înseamnă 103 mld euro, adică 504 mld lei. Pentru  sfârșitul anului 2023, Banca Mondială prognozează o datorie publică a României de 62,2% din PIB”.

”Cum Produsul intern brut se evaluează a fi la sfârșitul lui 2023 de cca 270 – 280 mld euro, înseamnă că datoria publică va urca la peste 170 mld euro, adică (cel puțin) 865 mld lei”, scrie Varujan Vosganian, deci, cu alte cuvinte, în patru ani, ”datoria publică a României urmează să se majoreze cu incredibila sumă de 500 000 000 000 lei (noi, nu vechi), adică jumătate de trilion de lei, echivalentul a cca 100 mld de euro!!!”.

Și, atenție, asta în condițiile în care ”de banii aceștia nu se construiește nimic, nici căi ferate rapide, nici autostrăzi, nici poduri, nici aeroporturi”, în condițiile în care utilizarea datoriei publice pentru modernizarea infrastructurii ”ar fi fost o resursă importantă - o resursă ce se va irosi”.

”O datorie publică de peste 170 mld de euro, la stadiul de capitalizare a piețelor financiare din România și la nivelul de colectare a veniturilor fiscale, se transformă din resursă într-o vulnerabilitate amenințătoare”, scrie Varujan Vosganian.

Iată deci care este adevăratul pericol pentru România – datoria uriașă, ce nu mai poate fi rambursată! Ori, își imaginează cineva că vom fi ”iertați”… sau ”executați”?

Deci, când mai auziți povești cu „amenințări la securitatea națională”, cu ”război hibrid”, cu ”îngrijorarea pe flancul estic” – priviți mai atent la ceea ce este cu adevărat periculos: groapa de aproape 1 TRILION de lei care se cască în fața noastră, pas cu pas, vorba lui Iohannis. Și fapta lui Iohannis, în bună măsură…

0
Tagurile:
Varujan Vosganian, Marea criză economică, PIB, România

Загрузка...