Declarații susținute de premierul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de guvern

Guvernul taie fonduri de la Educaţie la rectificarea bugetară document oficial

1956
Nici Cercetarea nu a scăpat fără să i se taie din fonduri – de la cele două instituţii s-ar lua o sumă de 426, 7 milioane de lei.

BUCUREŞTI, 22 nov – Sputnik, Georgiana Arsene. Potrivit justificării din nota de fundamentare a proiectului ar fi vorba despre sume necheltuite.

În fapt, guvernanţii uită din nou ce au promit şi taie fonduri.

La această a doua rectificare bugetară, Ministerul Educaţiei Naţionale pierde o sumă importantă. Şi anume, este vorba despre 198 de milioane de lei. În justificarea Finanţelor, banii sunt „economii la proiecte cu finanţare externă rambursabilă şi nerambursabilă”.

Masa caldă în şcoli, numai în 50 de unităţi – banii ar fi fost utili

Banii aceştia ar fi fost suficienţi pentru extinderea de cinci ori a programului „Masă caldă în şcoli”, program care este implementat, în continuare, numai în 50 de unităţi de învăţământ primar.

Fondurile anuale colectate, potrivit notei de fundamentare a proiectului, sunt de aproape 38 de milioane de lei, precizează edupedu.ro

Cele 198 de milioane tăiate ar fi însemnat continuarea programului pentru 100.000 de copii!

Chiar şi fără această rectificare, ţara noastră are cea mai mică alocare de fonduri de la bugetul de stat pentru Educaţie. Vorbim despre un procent de 2,8% din PIB.

1956
Tagurile:
Guvern, rectificare bugetară, Educație, Buget
Tematic
SONDAJ: Susțineți majorarea bugetului pentru educație cu 0,3% pe an?
Klaus Iohannis

Iohannis, despre deschiderea școlilor: speranțe ruinate

132
Președintele României a vorbit despre momentul posibil al revenirii elevilor în bănci, însă veștile pe care Iohannis le-a dat românilor nu sunt deloc unele îmbucurătoare.

BUCUREȘTI, 30 nov – Sputnik. Reîntoarcerea copiilor la școală în România nu se va face prea curând. Aceasta este concluzia declarațiilor pe subiect făcute de președintele României Klaus Iohannis.

Președintele a explicat că recomandările Organizației Mondiale a Sănătății sunt ca elevii să meargă la școală atunci când pot fi asigurate măsurile care să îi țină în siguranță.

“În condițiile în care la noi în țară rata de infectare este foarte mare, aceste condiții nu pot fi garantate și, din păcate, este necesar să se facă învățământ online”, a spus Klaus Iohannis.

Reamintim că, în România, toate școlile și grădinițele au fost închise, pentru o perioadă de 30 de zile, până pe 9 decembrie 2020, ca urmare a unei decizii prin care președintele și premierul au suspendat descentralizarea deciziei de închidere/deschidere a școlilor în timpul pandemiei COVID-19.

Abia la începutul săptămânii viitoare, părinții și elevii vor afla dacă unitățile de învățământ rămân închise sau dacă se deschid de pe 9 decembrie.

Iohannis a subliniat că numai de noi depinde o grăbire a deschiderii școlilor.

”Cu cât mai bine respectăm noi regulile, cu atât mai ușor se pot întoarce copiii la școală”, a precizat președintele.

 

132
Tagurile:
Klaus Iohannis
Tematic
Ultima oră: Iohannis schimbă foaia, dă o palmă grea PNL!
Iohannis a promulgat legea: zile libere pentru părinți
Iohannis, apariție neobișnuită: nu a fost recunoscut!
Iohannis, la DSP București: anunț despre sărbători

Загрузка...
Școala

Propuneri de schimbare a Legii Educației: amenzi de 2000 de lei

2144
Un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale a fost depus în Parlament la inițiativa Consiliului Național al Elevilor. Acesta vizează interzicerea colectării fondului clasei și școlii.

BUCUREȘTI, 28 nov – Sputnik. Colectarea fondului clasei, respectiv al școlii ar putea fi sancționată prin lege. La inițiativa Consiliului Național al Elevilor a fost depus în Parlament un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011, ce vizează tocmai interzicerea strângerii de bani în acest scop.

În cazul în care va fi adoptată, cei care le cer părinților bani pentru fondul clasei sau au școlii ar putea fi sancționați chiar și cu 2000 de lei.

În opinia elevilor, fenomenul de colectare a fondului clasei/școlii reprezintă o modalitate prin care este sprijinită corupția în unitățile de învățământ.

Mai mult decât atât, potrivit art. 32, alin. (4) din Constituția României, educația ar trebui să fie gratuită.

Cu toate acestea, subliniază reprezentanții elevilor, în cele mai multe dintre unitățile de învățământ, formele de sprijin financiar din ”partea actorilor implicați în procesul educațional” sunt o normalitate.

Mai exact, părinții investesc sume importante de bani fie în cumpărarea de materiale necesare desfășurării orelor de curs, fie în renovarea sălii de clasă sau în plata serviciilor de pază.

Consiliul Național al Elevilor solicită Parlamentului României adoptarea inițiativei legislative în cel mai scurt timp.

”Consiliul Național al Elevilor a început lupta împotriva corupției școlare, iar acesta e doar primul demers pe care îl vom realiza în acest scop”, a declarat Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.
2144
Tagurile:
educație
Tematic
Iohannis vrea cu orice preț educație sexuală în școli
MEC: Calendarul sesiunilor online „Educația Continuă”
Expert educațional, sfaturi pentru educatoare în pandemie
Fost ministru al Educației, condamnat: închisoare cu executare

Загрузка...
Marcel Ciolacu și Ludovic Orban

Știrea nopții: sondaj Sociopol, răstoarnă TOATE calculele!

289
Institutul condus de cunoscutul sociolog Mirel Palada a dat publicității un sondaj de ultimă oră care dă peste cap toate calculele de până acum – ale tuturor partidelor!

BUCUREȘTI, 1 dec – Sputnik. Cunoscutul sociolog Mirel Palada a dat publivității un sondaj de ultimă oră realizat de Sociopol.

”Acesta este cel mai recent sondaj Sociopol pe teme electorale. Proaspăt. Terminat duminică seară”, scrie în prezentarea diatelor Palada, precizând că sondajul ”prefigurează ce se va întâmpla duminica viitoare, la vot”.

Metodic, Palada începe cu ”principalele concluzii”:  

Prima CONCLUZIE – ”o participare scăzută la vot”.

”Deocamdată sînt semne că va fi 30%”, explică Palada, care consideră că ar putea ajunge la  maxim 35%. ”Dar nu mai mult - un nivel semnificativ mai scăzut decât avem parte în general la alegerile parlamentare, în jur de 40%-45% - și clar mai scăzut decât la recentele alegeri locale, când a fost 46%”.

Palada precizează că participarea nu ia în calcul diaspora, de unde consideră că ”vor mai veni probabil două, maxim trei puncte procentuale”.

A doua CONCLUZIE ”este despre partidele mari”, arată Palada, care dă cifrele ce răstoarnă calculele PNL și PSD.

”Cele două partide mari, PNL și PSD, sunt practic la egalitate, ca în cursele de cai, ca în vestita cursă din Ben Hur”, scrie sociologul. ”Ambele partide în jur de 30%, un pic sub. Care se mobilizează mai bine duminica viitoare, acela va câștiga alegerile la mustață”.

Votul în plus – ”votul de aur”, cum spune Palada -  nu ar conta, ”căci Iohannis clar nu are de gând nici să respecte Constituția, nici să dea guvernarea PSD-ului”, dar, consideră sociologul, ”va însemna mult în economia construirii Guvernului de după - cât și în marea vociferare după, când toată lumea va clama victoria. Din nou”.

Cifrele actuale, conform Sociopol sunt: ”PNL 29. PSD 28”. Deci, nici PNL, nici PSD nu trec de pragul de 30%, al legitimității unui partid dominant pe scena politică – și care să merite încredințarea directă a guvernării! Așadar, calculele amândurora par a fi date peste cap!  

A treia CONCLUZIE a lui Palada o reprezintă ”erodarea USR”. Adică, în urmă cu câteva săptămâni, ”USR PLUS dădea semne din ce în ce mai clare că trece de 20% și că se așază la masă cu celelalte două partide mari, emițând pretenții de partid mare”.

”Nu mai e cazul. Ultima perioadă ne arată un USR în defensivă, în scădere clar sub 15%”, scrie Palada, arătând că ”toate tunurile propagandei iohanniste s-au pus dintr-o dată cu gurile pe imaculații de la USR, arătând că de fapt nu sunt atât de imaculați, ci la fel de bicisnici și de terfeliți ca și ceilalți”.

Palada aduce în discuție și ipoteza (zvonul) că Dan Barna ”este deja căutat de poteră, să-l mânjească un pic cu proiectele europene, și că acesta ar fi de fapt motivul pentru care a făcut dintr-o dată Covid”.

”Deci USR PLUS 13% - pa, vise de mărire, de primadonă guvernamentală. Un pic de lungul nasului, via dosare penale și campanie de mînjire. Ghinion”, comentează Palada.

În fine, ajungem la ceea ce Palada numește ”surpriza cea mai mare a acestor alegeri parlamentare” – și anume obscura grupare AUR.

”Un partid practic necunoscut pînă relativ recent, care iată deja ia cu asalt porțile Parlamentului, precum pe vremuri PP-DD în 2012”, scrie Palada, subliniind că gruparea ”e în creștere clară, non-liniară. Explozie în campania electorală - cu siguranță va intra în Parlament”.

Și, atrage atenția Palada, în condițiile în care ”lumea încă nu crede asta”.

Conform Sociopol, ”AUR deocamdată 7. Mare surpriză”.

”Celelalte două partide medii spre mici, Pro România și PMP, horcăie la marginea lui 5. Dar fiecare horcăie de părți diferite ale suferinței”, continuă Palada, apreciind că ”Pro România va intra, în buză”, deși e într-o scădere clară față de acum câteva luni, față de ce scor avea înainte de alegerile locale.

O altă veste interesantă, dar previzibilă: ”PMP, în schimb, pa. E de partea proastă a ștremeleagului, a istoriei, a barierei de 5%”.

”Din sondaje reiese din ce în ce mai clar că nu va face 5%, că horcăie în jur de 3%”, scrie Palada, car comentează și că ”gurile rele spun că în PNL s-a luat clar decizia ca PMP să nu fie ajutat cu nici un strop de vot. Să zacă. Să moară. Să dispară. Bun. Foarte bun așa. Ghinion”.

Deci , scrie sociologul – ”Pro România 6. PMP 3. Să fie primit”.

În privința UDMR, Palada consideră că ”oricum intră, că ei au lege separată, ei au privilegii medievale”.

Și, atenție la afirmația următoare: ”Ei (UDMR) nu sunt partid politic, ei sunt lest istoric, trebuie băgați în Parlament cu orice preț, așa a fost înțelegerea din 1990 încoace, de pe vremea când americanii voiau să rupă Transilvania și România a rezistat. Hrebe să trăiască. Prietenii știu de ce”. Nu comentăm acum această afirmație.

Deci, UDRM va avea 6%, conform sondajului lui Palada.

Despre celelalte partide, ”la pitici”, scrie Palada, începând cu speranța multor patrioți – PER.

”PER, oricât s-a strofocat, mai mult de 2 nu reușește să stoarcă de la realitate. Nu va intra”, scrie Palada, dând același verdict negativ pentru ”celelalte mici, PPU-SL, PRM, care or mai fi”.

Deci PER 2, PPU-SL 2, PRM 1, alții 3 (inclusiv independenți și minorități, la Camera Deputaților).

De precizat că toate aceste comentarii ironice nu fac parte din studiul Sociopol – ci din postare de pe pagina de Facebook a lui Mirel Palada.

Recapitulând:

  • PNL – 29%
  • PSD – 28%
  • USR – 13%
  • AUR – 7%
  • Pro România 6%
  • UDMR 6%

_________

  • PMP – 3%
  • PER, PPUSL – 2%
  • PRM – 1%
289
Tagurile:
PNL, PSD, partide, Alegeri parlamentare, România, Sondaj
Тема:
Alegeri parlamentare în România 2020

Загрузка...