Telefon mobil

Experții în educaţie se opun înterzicerii telefoanelor mobile în școli

416
(reînnoit 09:19 08.08.2018)
Aceştia susţin că în România nu poate fi implementat modelul francez, potrivit căruia din septembrie, copiii sub 15 ani vor fi obligaţi să îşi lase smartphone-urile acasă.

BUCUREŞTI, 8 aug — Sputnik, Georgiana Arsene. În România, însă, nu este indicat să fie interzise, mai ales că, astfel, elevii pot dovedi o serie de abuzuri la care sunt supuşi, explică experţii în educaţie.

Alexandru Manda, expertul în politici educaţionale la Societatea Academică Română, precizează că la noi există deja o reglementare pentru interzicerea utilizării telefoanelor mobile, prevăzută în Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar (ROFUIP).

Expertul afirmă că în timpul orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor este interzisă folosirea telefoanelor mobile. Prin excepţie, însă, telefonul mobil poate fi utilizat în timpul orelor de curs numai dacă există acordul cadrului didactic, în situaţia folosirii aparatului în scop educativ sau în cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă.

Pe durata orelor de curs, telefoanele mobile se păstrează în locuri special amenajate în sala de clasă, setate astfel încât să nu deranjeze procesul instructiv educativ, după cum prevede Articolul 197, alin. 2 din ROFUIP.

De altfel, Alexandru Manda mai punctează că Regulamentul a fost adoptat fără a fi supus unei dezbateri publice, dar şi că în cele mai multe şcoli nu se aplică.

„Ar însemna ca la fiecare curs să fie alocate câte 5 minute la început şi la sfârşit numai pentru depozitarea, respectiv recuperarea telefoanelor. În plus, profesorul ar trebui să aibă în grijă, la fiecare clasă, câte 20-30 de bunuri care nu îi aparţin. Este absurd. Cadrul didactic se află în clasă pentru a preda, nu pentru a face pe poliţistul care păzeşte telefoanele", explică specialistul în politici educaţionale, citat de adevarul.ro.

În plus, acesta punctează că, în absenţa telefoanelor, abuzurile care au loc în şcoli ar fi mult mai greu de dovedit. „Cele mai multe acte de violenţă la adresa elevilor şi alte abuzuri au ajuns în atenţia autorităţilor în urma publicării unor înregistrări video sau audio făcute cu telefonul de către elevi. Un exemplu reprezentativ este chiar cel cu profesorul de Religie din Sibiu, acuzat că se masturba la catedră. Cazul a ajuns să fie anchetat în urma unei filmări făcute cu telefonul de către o elevă. S-a întâmplat la scurt timp după ce a fost adoptată interdicţia cu telefoanele", conchide Manda.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei „Edu Cer", Ştefan Vlaston, afirmă că cele două ţări prezintă realităţi diferite ale sistemului educaţional. Or, asta înseamnă că dacă o lege e adoptată în Franţa, chiar dacă este ţară occidentală, nu înseamnă neapărat că ar trebui să fie publicată şi în România.

Vlaston precizează că, spre deosebire de Românnia, în Franţa, fenomenul violenţelor are o incidenţă mai redusă, pentru că acolo nu se aplică principiul „Bătaia e ruptă din rai".

Mai mult, supraaglomerarea claselor este un alt aspect asupra căruia se apleacă expertul în educaţie, care îşi motivează poziţia prin aceea că una e să colectezi telefoanele de la 30 de copii şi alta e să faci asta de la 15 elevi.

În final, totul pică pe cadrul didactic care, în opinia expertului citat, dacă îşi face treaba cum trebuie poate capta atenţia elevilor, chiar dacă aceştia au telefoanele mobile asupra lor.

416

Загрузка...