Afaceri

Om de afaceri român: ”Strategia e de a crește în piața rusă”

448
(reînnoit 23:42 28.05.2021)
Managerul Operațional al unei companii din România Andrei Pădurean a vorbit, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate Agenției de Presă Sputnik, despre piața rusă, precum și despre oportunitățile economice oferite de Federația Rusă.

BUCUREȘTI, 28 mai – Sputnik. ”Piața rusă cere la unison mărfuri românești”, afirma, la un moment dat, cunoscutul om de afaceri român Gabriel Antoniu Lavrincic. De acest lucru ne putem convinge ascultând poveștile de succes ale unor români care fac afaceri în Federația Rusă, iar managerul operațional al unei companii din România care e prezentă pe piața rusă Andrei Pădurean este un asemenea exemplu.

Acesta a vorbit, exclusiv pentru Agenția de Presă Sputnik, despre oportunitățile pe care le oferă piața rusă, dar și despre strategia de dezvoltare pe termen lung în ceea ce privește relațiile economice cu Federația Rusă și cu fostul spațiu sovietic.

Sputnik vă prezintă azi prima parte a interviului cu omul de afaceri.

În perioada 3-6 septembrie 2019, în Moscova ați expus noile colecții de lenjerie realizate unicat cu cristale Svarovski, concepute special pentru piața din Rusia. Care au fost – și probabil că încă mai sunt – ecourile acelui moment, atât din partea română, cât și din cea rusă?

Un renume se construiește cu greu și în timp, expuneri repetate(succesive) și perseverență în arta creări unor astfel de produse poate transforma în timp un ecou într-un business de succes.

Ca să răspund punctual la întrebare, ecourile din zona pieței rusești au făcut cumpărătorii curioși să încerce produsele, cel puțin o parte din cei care le-au văzut. În ceea ce îi privește pe ceilalți care încă nu au îndrăznit sunt sigur că am intrat în atenția lor pe viitor.

Din partea română nu aș putea spune că s-au întâmplat lucruri fenomenale, nici nu cred că se pot întâmpla foarte repede. Cu siguranță aceste participări au trezit admirație - nu doar la modul particular - ca un brand românesc sau ca un alt brand românesc se luptă pentru a intra pe piața de export.

Ați reușit să înființați rețele de magazine în Federația Rusă și în alte state foste sovietice? A fost greu?

Am reușit să facem primele livrări în Federația Rusă și în alte state foste sovietice. Volumele nu sunt mari ca la orice începuturi, iar pentru a realiza aceste volume este nevoie de investiții materiale și de timp. Piața rusească este frumoasă, dar ca și restul piețelor, deși este mai accesibilă nu este ușoară.

Care este strategia de dezvoltare pe termen lung în ceea ce privește relațiile economice cu Federația Rusă și cu fostul spațiu sovietic?

Strategia este de a ne dezvolta și de a crește în piața rusă, lucru care nu va fi ușor dar nici imposibil. Ca orice lucru bine făcut, în timp, el trebuie să dea roade. Practic, dacă mă întrebați, personal, după 12 ani de ofertări în Europa, și cand spun ofertări nu mă refer în a trimite un email sau a face o vizită, discutăm de zeci, sute de emailuri către potențialii clienți, zeci de vizite, mostre etc., aș putea sintetiza că multe uși pentru români nu sunt deschise în zona europeană.

Mă refer la a face comerț. Nu spun că nu sunt excepții, dar extrem de puține branduri românești au intrat în Europa și aici nu mă refer în a face marcă privată.

Ați colaborat cu importante branduri occidentale, însă produsele lucrate de firma dumneavoastră se vindeau sub marca societăților care vă comandau acele produse. Înțeleg că, în ceea ce privește comenzile primite din Federația Rusă, situația este diferită, în sensul că aici puteți produce sub marcă proprie. Ne puteți vorbi despre această discrepanță?

Așa cum menționam și mai sus nu pot spune că oricine poate să facă și marcă privată, pentru că nu este așa, dar în momentul în care nu îți vinzi și dezvolți propriul tău brand, prețul serviciului pe care îl prestezi va fi elementul hotărâtor sau majoritar într-o colaborare pe termen lung. Ce doresc să spun de fapt este că marca privată nu generează valoare adăugată în timp pentru firmă, țară și oameni și orice fel de schimbări ale condițiilor din țară - unul dintre cele mai importante fiind costurile salariale - determină o migrare a acelor clienți în zone mai puțin costisitoare. De cele mai multe ori migrările sunt bruște și se termină cu concedieri masive. Din acest considerent, o politică sănătoasă este aceea în care cel puțin 70% din producție se afla sub forma propriului tău brand.

În Federația Rusă ne dorim să facem ce nu am reușit în Europa: să dezvoltăm propriul nostru brand. Din acest considerent, atenția noastră este îndreptată spre această piață unde nu suntem singura firmă românească ce încearcă să pătrundă și să crească.

Ce reprezintă pentru compania Dvs piața rusească, în comparație cu cea autohtonă și cea occidentală?

Ceea ce ar putea reprezenta toate firmele românești și aici zâmbesc: tradiție și calitate la un preț acceptabil și cred că am spus totul.

Românii încă trebuie să învețe și au învățat și au recuperat un decalaj enorm după Revoluție să aprecieze produsele fabricate în România, cât timp bineînteles ele își justifică valoarea.

În Europa nu aș putea să vă spun decât ce mi-au transmit potențialii clienți cu care am discutat - nu spun că nu sunt excepții și că nu sunt branduri românești care nu vând în Europa, dar hai să ne uităm la o statistică pe domenii de activitate. Mesajul general a fost marfă românească = marfă percepută ca fiind de proastă calitate.

Repet, discutăm statistic.

În ediția de mâine veți afla cum vede Pădurean o colaborare eficientă în plan economic între România și Rusia, despre firmele care au colaborări cu societăți din Rusia și din fostul spațiu sovietic.

448
Тема:
Relațiile româno-ruse (294)
Roni

Statul român se împrumută de la populație

107
Ministerul Finanțelor a lansat o nouă emisiune FIDELIS de titluri de stat, iar în intervalul 22 iunie – 12 iulie 2021, persoanele fizice rezidente şi nerezidente, cu vârsta peste 18 ani, pot subscrie prin intermediul băncilor partenere.

BUCUREȘTI, 18 iun – Sputnik. Statul român se împrumută la populație. Ministerul Finanțelor a anunțat că, în perioada 22 iunie - 12 iulie 2021, persoanele fizice rezidente și nerezidente, cu vârsta peste 18 ani, pot subscrie prin intermediul băncilor partenere BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercială Română și B.R.D. – Groupe Société Générale titluri de stat FIDELIS denominate în lei și în euro, care sunt listate la Bursa de Valori București.

Titlurile de stat în lei au scadențe de 1 an și 2 ani, cu dobânzi anuale de 2,95% și respectiv de 3,25%, iar cele în euro au scadență de 2 ani și dobândă anuală de 1,00%.

Valoarea nominală a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că instituția pe care o conduce pune din nou la dispoziția persoanelor fizice un instrument financiar de investiții avantajos, prin intermediul Programului FIDELIS.

Dobânzile oferite, neimpozitarea câștigurilor de capital și a veniturilor din dobânzi, precum și lipsa comisioanelor la subscriere, fac din acest instrument un mijloc atractiv de economisire pentru persoanele fizice care dispun de excedente în lei sau euro, este de părere demnitarul.

”Îi îndemn pe români să se informeze cu privire la beneficiile și condițiile financiare ale programului și să investească în titlurile de stat FIDELIS prin intermediul băncilor partenere”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor .

Titlurile de stat destinate populației sunt remunerate cu dobânzi anuale peste nivelul titlurilor de stat tranzacționate pe piața secundară interbancară. În procesul de subscriere a titlurilor de stat FIDELIS nu se percep comisioane de către băncile intermediare, iar veniturile obținute, atât din dobânzi, cât și din câștigurile de capital sunt neimpozabile.

Deținătorii de titluri de stat TEZAUR sau FIDELIS lansate în cadrul emisiunilor anterioare și care au ajuns la maturitate pot reinvesti disponibilitățile neridicate la scadență rezultate din emisiunile anterioare prin subscrierea în cadrul acestei noi emisiuni.

Informații privind termenii și condițiile financiare aferente emisiunii în cadrul Programului FIDELIS pot fi consultate pe paginile de internet ale Ministerului Finanțelor (www.mfinante.gov.ro) și instituțiilor partenere (www.btcapitalpartners.ro;www.bcr.ro; www.brd.ro/mfp; www.bvb.ro - Programul FIDELIS).

107
Tagurile:
Stat, Bani

Загрузка...
Nicolae Ceaucescu

Combinat construit de Ceaușescu în Ucraina, vândut de USR

655
Memorandumul care permite valorificarea participaţiei României la combinatul Krivoi Rog din Ucraina cu toate drepturile şi obligaţiile aferente a fost aprobat de Guvern. Anunțul a fost făcut de Minsiterul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

BUCUREȘTI, 17 iun – Sputnik. Combinatul Krivoi Rog din Ucraina nu mai funcționează deloc de mai bine de două decenii.

Pentru construcția sa, România a plătit aproximativ un miliard de dolari și a primit doar 0,53% din cantitatea de peleți pe care trebuia să o primească.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului anunţă că Guvernul a aprobat Memorandumul privind identificarea celei mai bune soluţii pentru vânzarea/valorificarea participaţiei României de pe platforma CIM Krivoi Rog cu toate drepturile şi obligaţiile aferente. ”Actul, întocmit de Ministerul Economiei mai indică amendarea cadrului legislativ privind Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor acide cu conţinut de fier Krivoi Rog, pentru a asigura o formă de soluţionare corespunzătoare situaţiei existente”, precizează MEAT, potrivit stiripesurse.ro.

Una din prevederi se referă la abrogarea Legii nr. 95/31.12.1993 privind continuarea participării României la construirea combinatului și asigurarea resurselor de finanțare necesare.

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, spune că acest combinat reprezintă o reminiscență a economiei socialiste planificate deținute de stat și amintește că a fost fondat de Republica Socialistă România, împreună cu alte state socialiste în anul 1986.

”România a plătit atunci 640 milioane ruble transferabile - echivalentul a aproape1 miliard de dolari - pentru construcţie. În schimbul acestor bani, România trebuia să primească peleţi de fier pentru a produce oţel. În total, statul român ar fi trebuit să primească circa 30 de milioane de tone de peleţi timp de 10 ani. În practică, a primit doar 159.000 de tone. Adică 0,53% din cât trebuia să primească”, spune Năsui.

Ministrul a subliniat că de 22 de ani acest combinat nu mai funcționează deloc și că restul statelor cu care România era în asociere și-au marcat pierderea și au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuție națională.

Ministrul Economiei spune, însă, că statul român a ales să rămână agăţat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest ”maldăr de fier din care se fură anual, cam orice”.

Explozie
© Sputnik / Константин Чалабов

”Sunt nenumărate reportaje făcute de televiziunile româneşti care arată aproape an de an că din combinat, adică ce a mai rămas din el după atâta vreme, se fură ca din codru. ”Investiţia” aceea a ajuns o epavă”, a afirmat recent Claudiu Năsui, ministrul Economiei.

Statul român, prin Ministerul Economiei, plăteşte anual, din 1999 încoace, aproximativ 1 milion de euro către trei firme pentru pază şi conservare. Aceste firme sunt impuse printr-o lege specială, mai scrie stiripesurse.ro.

Ţinând cont de situaţia politico-economică internă din Ucraina, în evaluarea posibilităţilor de acţiune trebuie luate în considerare următoarele elemente: improbabilitatea recuperării integrale de către partea română a cotei sale de participare stabilite prin Protocolul din 1994.

Potrivit Convenției din 1986, datoria Ucrainei se constituie progresiv, pe măsura recepţionării obiectivelor finalizate - valoarea obiectivelor finalizate şi recepţionate constituie aproximativ 185 de milioane ruble transferabile.

Deoarece proiectul nu a fost finalizat, există posibilitatea unei interpretări din partea ucrainenană a situaţiei în sensul că, în fapt valoarea creanţei României este dată de valoarea acestor obiective finalizate şi recepţionate de partea ucraineană.

Trebuie ţinut cont şi de suma cheltuită anual de partea română pentru activitatea antreprenorilor români din cadrul CIM Krivoi Rog pentru întreţinere, salarii personal de pază, utilităţi, etc conform Hotărârii Guvernului nr. 643/1999 şi a chiriei aferernte tehnicii depozitate pe teritoriul României conform Hotărârii Guvernului nr. 290/2001.

Menționăm că acest combinat, intitulat Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu Conţinut de Fier de la Krivoi Rog - CIM Krivoi Rog - a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizaţii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.

În data de 20 octombrie 1983, la Berlin, se încheie Convenția multilaterală privind colaborarea în scopul construirii CIM Krivoi Rog. Convenția s-a încheiat între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia.

Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenţie, ulterior. Au aderat, apoi, Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România - în baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986.

După preluarea administraţiei Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia.

Sumele plătite pentru paza şi conservarea utilajelor din cadrul combinatului din Ucraina se ridică, anual, la valoarea de 4 milioane de lei.

Întâlniri bilaterale fără rezultat concret

Pentru rezolvarea situației de la combinat, au avut loc mai multe întâlniri bilaterale începând cu anul 1994.

În cadrul întâlnirilor de la București din anul 2008, partea română a susţinut identificarea unei soluţii care să asigure plata integrală de către Ucraina a cheltuielilor efectuate de către România în cadrul CIM Krivoi Rog conform evidenţelor bancare.

La rândul său, partea ucrainenă a avansat mai multe propuneri, cum ar fi rezolvarea situaţiei prin privatizarea Combinatului şi/sau despăgubirea părţii române pentru contribuţia efectuată.

Memorandumul arată, însă, că propunerile avansate nu au corespuns intereselor părţii române.

Astfel, în ceea ce priveşte ipoteza privatizării CIM Krivoi Rog, ”partea ucraineană a insistat pentru exonerarea acesteia de orice responsabilitate în cazul în care firma care ar fi preluat participarea ucrineană la Combinat nu ar fi plătit datoriile faţă de partea română, iar în ceea ce priveşte propunerile de despăgubire, acestea nu reprezentau decât o fracţiune din valoarea participaţiei României”, arată memorandumul.

Un nou plan de privatizare a combinatului a existat în 2011. Nu este  pus în aplicare, întrucât partea ucraineană invocă necesitatea perfectării unor înţelegeri cu statele implicate în proiect.

Explozie
© Sputnik / Константин Чалабов

La începutul anului 2012, falimentul CIM Krivoi Rog este diferit Tribunalului Economic de la Kirovograd. Instanţa a acordat un termen de şase luni pentru a pune la dispoziţia sa un plan actualizat de reorganizare, având în vedere că unele creanţe au fost rambursate creditorilor.

Situația se complică din cauza procedurii de faliment care se derula paralel cu evoluțiile politice, așa că a apărut un nou impediment ăn calea recuperării de către România a datoriilor.

Șapte ani mai târziu, în data de 15 mai 2019, a avut loc, la sediul Ministerului Economiei, o întâlnire dintre reprezentanţii companiei Hares Engineering GmbH (Austria) - potenţial investitor pentru CIM Krivoi Rog, la solicitarea acestora, şi reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Aceti potențiali investitori şi-au manifestat interesul pentru Fabrica de Pelete construită de partea română pe platforma CIM Krivoi-Rog.

În data de 30.11.2018 zona industrială a Fabricii de Pelete a fost decuplată de la alimentarea cu energie electrică din cauza unor defecţiuni tehnice.

Destul de rapid, la începutul lunii decembrie, defecțiunile tehnice au fost remediate.

Costurile au fost suportate de partea română.

Cu toate acestea, nici până în ziua de azi Direcţia CIM Krivoi Rog nu a recuplat alimentarea cu energie electrică în zona respectivă. Ca urmare, a fost inundat subsolul obiectivelor şi utilajele tehnologice instalate, existând riscul afectării grave a structurii de rezistenţă a construcţiei.

Antreprenorii români spun că Direcţia Generală CIM Krivoi Rog contrar prevederilor Protocolului din 5 mai 1994 dintre guvernele României şi Ucrainei a retras în totalitate paza exterioară a Fabricii de Pelete.

Urmările au fost catastrofale: cazurile de pătrundere prin efracție s-au intensificat, la fel și cele de furturi operate de grupuri de infractori, care depășesc numeric paza asigurată de către antreprenorii români.

Tot antreprenorii români susțin că firma slovacă Point continuă distrugerea construcţiei metalice, a conductelor tehnologice şi a utilajelor din obiectele ocupate abuziv, agresând paznicii antreprenorilor români.

Documentul relevă că, din păcate, ”conducerea CIM Krivoi Rog continuă să aibă o atitudine ostilă faţă de personalul român”.

655
Tagurile:
USR, Nicolae Ceaușescu, Uzină

Загрузка...

Canicula îi adună pe berlinezi la lacul Krumme Lanke