Euro

Uniunea Europeană vrea plafoneze cumpărăturile cash

440
Comisia Europeană intenționează să plafoneze cheltuielile la toate cumpărăturile cu plata în numerar pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Ce urmărește această măsură.

BUCUREȘTI, 18 mai – Sputnik. Cumpărăturile cu plata în numerar ar putea fi plafonate la suma de 10 000 de euro în toată Uniunea Europeană. Aceasta este intenția Comisiei Europene. Comisarul pentru servicii financiare din cadrul CE spune că măsura are ca scop combaterea spălării de bani obținuți prin activități ilegale.

Majoritatea câștigurilor provenite din activități infracționale unt în numerar. Capitalul este, apoi, investit în proprietăți ori bunuri de valoare mare, astfel disimulându-se originea ilegală a banilor.

Este motivul pentru care normele europene în vigoare împotriva spălării de bani se aplică deja operatorilor care fac sau primesc plăţi de peste 10.000 de euro, informează stiripesurse.ro.

De aceea, Bruxelles-ul vrea să stabilească însă o regulă generală în Uniune Europeană care să impună o limită maximă de 10 000 de euro pentru plăţile în numerar.

Măsura care prevede plafonarea plăților în numerar ar putea fi cuprinsă într-un pachet cu noi iniţiative împotriva spălării de capitaluri, pe care Comisia Europeană îl va prezenta în luna iulie.

Cu acest prilej, va fi creată și o nouă instituție europeană. Ea va avea în atribuţii lupta împotriva spălării de bani şi actualizarea sau armonizarea normelor în această privință.

440
Tagurile:
UE, Cash, Euro
Steagul Rusiei și SUA

Achiziția de obligațiuni suverane rusești, blocată pentru instituțiile financiare ale SUA

213
(reînnoit 18:30 14.06.2021)
Sancțiunile care interzic instituțiilor financiare americane să achiziţioneze direct obligațiuni suverane emise de Rusia au intrat în vigoare luni, 14 iunie.

BUCUREŞTI, 14 iun – Sputnik. O serie de măsuri „care vizează activitățile externe dăunătoare ale guvernului rus” intră în vigoare luni, 14 iunie, informează Sputnik.

În conformitate cu ordinul executiv semnat de Joe Biden pe 15 aprilie, Trezoreria SUA a emis o directivă care interzice instituțiilor financiare din Statele Unite să participe la piața primară a obligațiunilor denominate în ruble sau care nu au fost emise după 14 iunie 2021 de către Banca Centrală a Rusiei, de Fondul Suveran rus și de Ministerul rus al Finanțelor.

Totuşi, achiziționarea de obligațiuni suverane rusești pe piața secundară nu este afectată de aceste sancțiuni.

Sancțiuni menite să „apere interesele naționale” americane

Anunțând decretul prezidențial care introduce aceste sancțiuni, Casa Albă le-a motivat spunând că e vorba de apărarea „intereselor noastre naționale” și de intenţia de a impune „costuri pentru acțiunile guvernului rus care încearcă să dăuneze” intereselor SUA.

Участок магистрального газопровода Северный поток, архивное фото
© Sputnik / Григорий Сысоев

Rusia a fost acuzată în special că ar vrea să submineze desfășurarea alegerilor democratice în Statele Unite și în ţările aliaților și partenerilor acestora, de activități cibernetice dăunătoare împotriva acestora, precum și de acțiuni care ar pune în pericol securitatea țărilor și a regiunilor importante din Statele Unite, în special în ceea ce priveşte integritatea teritorială a statelor.

Moscova a răspuns în repetate rânduri că toate aceste acuzații sunt nefondate.

O pierdere de profituri pentru instituțiile americane

Ministrul rus al Finanțelor, Anton Silouanov, a declarat la acea vreme că sancțiunile din partea SUA vor duce la pierderea profiturilor instituțiilor financiare ale țării.

Acesta a spus că datoria publică a Rusiei este una dintre cele mai fiabile din lume și că cererea va rămâne ridicată în ciuda sancțiunilor.

„Sancțiunile sunt neplăcute, dar nu sunt fatale”, a subliniat ministrul rus al Finanţelor.
213
Tagurile:
Rusia, SUA
Tematic
Maas a apreciat renunțarea SUA la sancțiuni împotriva Nord Stream 2
SUA, Rusia și Europa s-au unit împotriva Ucrainei
Trump: SUA se află într-o poziție defectuoasă, fără respectul Rusiei

Загрузка...
Portul Constanța

Portul Constanța cel mai mare profit din istorie!

320
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a înregistrat un profit record în 2020 din comerțul cu cereale. Care este profitul raportat de companie pentru anul trecut, un un când traficul de mărfuri a înregistrat o scădere.

BUCUREȘTI, 14 iun – Sputnik. Vești bune de la malul mării: Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a înregistrat un profit uriaș de pe urma comerțului cu cereale.

Pentru 2020, an care a fost marcat de scăderea traficului de mărfuri, compania a raportat un profit de 130 de milioane de lei.

CNAPMC a raportat, în anul 2020, un profit net de 130,270 milioane de lei, informează Ministerul Finanțelor Publice. Ce înseamnă asta? Ei bine, vorbim despre un profit de 356,959 de lei în medie pe zi.

Este cea mai mare cifră înregistrată vreodată. Față de 2016, profitul este de aproape 4 ori mai mare, scrie agrointel.ro.

Totul s-a petrecut pe fondul unei scăderi a traficului cu aproximativ 9 procente.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța precizează că, în 2020, traficul total de mărfuri prin porturile românești a fost de 60375000 de tone, față de 66603000 de tone în 2019. Acest lucru reprezintă o scădere cu 9,35%.

Traficul maritim a înregistrat o scădere puternică, de 11,56%. Mai exact, a scăzut de la 51458000 de tone în 2019 la 45506000 de tone în 2020.

În ceea ce privește traficul fluvial, acesta nu a înregistrat scăderi atât de mari. Vorbim, așadar, de o scădere de numai 1,81% pe  fondul exportului masiv de cereale.

Pe Dunăre s-au tranzitat, în acest an, 14869000 de tone de marfă.

Menționăm că, procentual, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța are următorul acționariat: 80% statul român, 20% - Fondul Proprietatea.

320
Tagurile:
Portul Constanța

Загрузка...
Игрок сборной России Юрий Жирков, игрок сборной России Георгий Джикия, игрок сборной Бельгии Дрис Мертенс, игрок сборной Бельгии Ромелу Лукаку (слева направо) в матче 1-го тура группового этапа чемпионата Европы по футболу 2020 между сборными Бельгии и России.

Îngenuncherea jucătorilor de fotbal - „Un semn de supunere ideologică”

0
(reînnoit 20:09 15.06.2021)
Filosoful francez Robert Redeker a comentat gestul jucătorilor de fotbal de a îngenunchea, gest care ar simboliza „lupta împotriva rasismului și discriminării”. Potrivit filosofului, în realitate, este un „semn al supunerii față de imperative ideologice”.

BUCUREŞTI, 15 iun – Sputnik. „Jucătorii sunt folosiți ca nişte marionete pentru ceva în afara fotbalului. Este un atac grav asupra libertății lor de conștiință”, a spus filosoful francez Robert Redeker pentru Sputnik France

Redeker nu este de acord cu gestul simbolic pe care jucătorii echipei Franței se pregătesc să-l facă marți, 15 iunie. Cu o zi înainte, căpitanul echipei Franței, Hugo Lloris, a anunțat la o conferință de presă că colegii săi vor îngenunghea înainte de începerea meciului cu Germania.

Sportivi din întreaga lume au copiat acest gest, care are legătură cu mişcarea Black Lives Matter din Statele Unite. Totuşi, în spatele acestui gest aparent inofensiv se ascunde de fapt o adevărată chestiune politică, susţine Redeker.

„Folosim sportul și pe jucători pentru a transmite un mesaj ideologic, despre care credem, poate în mod greșit, că este popular. Este vorba despre o lecție de morală, sau mai bine zis, despre ceea ce Nietzsche numea «moralina»: cineva îți spune cine sunt [oamenii] buni și cine sunt cei răi, aşa cum ți se spune şi cum trebuie să gândești pentru a nu face parte din tabăra celor răi”, a spus filosoful francez, care este şi autorul cărții „Mai putem iubi fotbalul?” (ed. du Rocher).

De asemenea, Robert Redeker îl consideră mai ales ca pe „un semn de supunere față de imperative ideologice, morale și politice”, gest care, potrivit lui, ar fi „impus de puterea culturală a Statelor Unite”. Însă această atitudine este departe de a fi unanimă în rândul susținătorilor.

Sâmbătă, 12 iunie, la Sankt Petersburg, suporterii ruși i-au huiduit pe jucătorii belgieni care au îngenuncheat înainte de meci, în timp ce jucătorii echipei Sbornaïa au rămas în picioare. De asemenea, duminică, 13 iunie, la Wembley, Londra, fluierele de dezaprobare s-au amestecat cu aplauzele când jucătorii englezi au îngenuncheat.

Cu câteva zile mai devreme, pe 10 iunie, Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, a descris acest gest drept o „provocare aberantă”. „Nu am nicio simpatie pentru aceste gesturi de îngenunchere. Nu cred că aceste lucruri au ce căuta pe teren. Sportul este despre altceva. Sportivii joacă în picioare”, spus Orban, care a adăugat că nu putem îngenunchea decât „în fața lui Dumnezeu sau a națiunii”.

Pe lângă jucătorii ruși și maghiari, cei scoțieni și croați au anunțat deja că nu vor îngenunchea înaintea meciului. De la anunțul lui Hugo Lloris, hashtagul #BoycottEquipeDeFrance a început să fie distribuit masiv pe Twitter.

Robert Redeker crede că această atitudine semnalează, pe de altă parte, o formă de politizare a sportului de nivel înalt, fenomen care este în creştere.

„În trecut, sportul era trăit ca un moment de neutralizare a tensiunilor. În contextul acestei confiscări a sportului de către moralină, se întâmplă opusul: o punere în scenă a tensiunilor societale”, a mai comentat filosoful francez.

0
Tagurile:
Fotbal

Загрузка...