Peter Tuchman, foreground right, works with fellow traders on the floor of the New York Stock Exchange, Monday, Aug. 24, 2015

Adevărata vulnerabilitate a României, e în pericol real!

648
(reînnoit 07:27 11.05.2021)
Date care arată imensa, reala vulnerabilitate României, care e în pericol real, dar nu militar sau ”pandemic”! Și despre care NU se vorbește!

BUCUREȘTI, 11 mai – Sputnik. De când au venit la putere, actualii guvernanți au făcut datorii enorme, în contextul unei balanțe comerciale (din ce în ce mai) negative și a unor împrumuturi uriașe, cu destinație cu totul altele decât investiții.

Ori, aici apare pericolul pentru țară: ”Prognozele avertizează că în patru ani de guvernare PNL-Plus-USR datoria publică va crește cu 500 de miliarde de lei, adică o jumătate de trilion!!!”, scrie fostul ministru al Finanțelor și Economiei, Varujan Vosganian.

Și, subliniază Varujan Vosganian, ”Această veste, care ar fi trebuit să șocheze opinia publică românească, a trecut neobservată”.

Ironic dar realist, fostul ministru spune clar – ”Asta arată cât de mult ne-au sucit mințile Covidul și campania de vaccinare”. Eu aș mai adăuga și ”îngrijorările” privind ”amenințarea rusă” pentru care tot plătim bani de înarmare!

Varujan Vosganian arată că, într-un recent raport, Banca Mondială spune că datoria publică a României va ajunge în 2023 la 62,2% din PIB, de la 47% cât e azi și de la 35% cât era la începutul lui noiembrie 2019, ”când PNL a preluat guvernarea, pentru a o împărți apoi cu USR+”.

”Cifra, pe care guvernanții n-o neagă, este năucitoare”, scrie Varujan Vosganian, aducând aminte că Florin Cîțu spunea în noiembrie 2020: „Ne îndreptăm către media țărilor emergente” (care este aproape de 70% din PIB potrivit FMI))”.

De ce este cifra ”năucitoare”? Varujan Vosganian explică: în octombrie 2019 (ultima lună înaintea transferului de putere de la PSD la PNL) ”datoria publică de 35% din PIB reprezenta, pentru un PIB de cca 220 mld euro, cam 77 mld euro ( aprox. 365 mld lei)”.

În prezent (ianuarie), ”datoria publică de 47,8% din PIB înseamnă 103 mld euro, adică 504 mld lei. Pentru  sfârșitul anului 2023, Banca Mondială prognozează o datorie publică a României de 62,2% din PIB”.

”Cum Produsul intern brut se evaluează a fi la sfârșitul lui 2023 de cca 270 – 280 mld euro, înseamnă că datoria publică va urca la peste 170 mld euro, adică (cel puțin) 865 mld lei”, scrie Varujan Vosganian, deci, cu alte cuvinte, în patru ani, ”datoria publică a României urmează să se majoreze cu incredibila sumă de 500 000 000 000 lei (noi, nu vechi), adică jumătate de trilion de lei, echivalentul a cca 100 mld de euro!!!”.

Și, atenție, asta în condițiile în care ”de banii aceștia nu se construiește nimic, nici căi ferate rapide, nici autostrăzi, nici poduri, nici aeroporturi”, în condițiile în care utilizarea datoriei publice pentru modernizarea infrastructurii ”ar fi fost o resursă importantă - o resursă ce se va irosi”.

”O datorie publică de peste 170 mld de euro, la stadiul de capitalizare a piețelor financiare din România și la nivelul de colectare a veniturilor fiscale, se transformă din resursă într-o vulnerabilitate amenințătoare”, scrie Varujan Vosganian.

Iată deci care este adevăratul pericol pentru România – datoria uriașă, ce nu mai poate fi rambursată! Ori, își imaginează cineva că vom fi ”iertați”… sau ”executați”?

Deci, când mai auziți povești cu „amenințări la securitatea națională”, cu ”război hibrid”, cu ”îngrijorarea pe flancul estic” – priviți mai atent la ceea ce este cu adevărat periculos: groapa de aproape 1 TRILION de lei care se cască în fața noastră, pas cu pas, vorba lui Iohannis. Și fapta lui Iohannis, în bună măsură…

648
Tagurile:
Varujan Vosganian, Marea criză economică, PIB, România
Steagul Rusiei și SUA

Achiziția de obligațiuni suverane rusești, blocată pentru instituțiile financiare ale SUA

171
(reînnoit 18:30 14.06.2021)
Sancțiunile care interzic instituțiilor financiare americane să achiziţioneze direct obligațiuni suverane emise de Rusia au intrat în vigoare luni, 14 iunie.

BUCUREŞTI, 14 iun – Sputnik. O serie de măsuri „care vizează activitățile externe dăunătoare ale guvernului rus” intră în vigoare luni, 14 iunie, informează Sputnik.

În conformitate cu ordinul executiv semnat de Joe Biden pe 15 aprilie, Trezoreria SUA a emis o directivă care interzice instituțiilor financiare din Statele Unite să participe la piața primară a obligațiunilor denominate în ruble sau care nu au fost emise după 14 iunie 2021 de către Banca Centrală a Rusiei, de Fondul Suveran rus și de Ministerul rus al Finanțelor.

Totuşi, achiziționarea de obligațiuni suverane rusești pe piața secundară nu este afectată de aceste sancțiuni.

Sancțiuni menite să „apere interesele naționale” americane

Anunțând decretul prezidențial care introduce aceste sancțiuni, Casa Albă le-a motivat spunând că e vorba de apărarea „intereselor noastre naționale” și de intenţia de a impune „costuri pentru acțiunile guvernului rus care încearcă să dăuneze” intereselor SUA.

Участок магистрального газопровода Северный поток, архивное фото
© Sputnik / Григорий Сысоев

Rusia a fost acuzată în special că ar vrea să submineze desfășurarea alegerilor democratice în Statele Unite și în ţările aliaților și partenerilor acestora, de activități cibernetice dăunătoare împotriva acestora, precum și de acțiuni care ar pune în pericol securitatea țărilor și a regiunilor importante din Statele Unite, în special în ceea ce priveşte integritatea teritorială a statelor.

Moscova a răspuns în repetate rânduri că toate aceste acuzații sunt nefondate.

O pierdere de profituri pentru instituțiile americane

Ministrul rus al Finanțelor, Anton Silouanov, a declarat la acea vreme că sancțiunile din partea SUA vor duce la pierderea profiturilor instituțiilor financiare ale țării.

Acesta a spus că datoria publică a Rusiei este una dintre cele mai fiabile din lume și că cererea va rămâne ridicată în ciuda sancțiunilor.

„Sancțiunile sunt neplăcute, dar nu sunt fatale”, a subliniat ministrul rus al Finanţelor.
171
Tagurile:
Rusia, SUA
Tematic
Maas a apreciat renunțarea SUA la sancțiuni împotriva Nord Stream 2
SUA, Rusia și Europa s-au unit împotriva Ucrainei
Trump: SUA se află într-o poziție defectuoasă, fără respectul Rusiei

Загрузка...
Portul Constanța

Portul Constanța cel mai mare profit din istorie!

303
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a înregistrat un profit record în 2020 din comerțul cu cereale. Care este profitul raportat de companie pentru anul trecut, un un când traficul de mărfuri a înregistrat o scădere.

BUCUREȘTI, 14 iun – Sputnik. Vești bune de la malul mării: Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a înregistrat un profit uriaș de pe urma comerțului cu cereale.

Pentru 2020, an care a fost marcat de scăderea traficului de mărfuri, compania a raportat un profit de 130 de milioane de lei.

CNAPMC a raportat, în anul 2020, un profit net de 130,270 milioane de lei, informează Ministerul Finanțelor Publice. Ce înseamnă asta? Ei bine, vorbim despre un profit de 356,959 de lei în medie pe zi.

Este cea mai mare cifră înregistrată vreodată. Față de 2016, profitul este de aproape 4 ori mai mare, scrie agrointel.ro.

Totul s-a petrecut pe fondul unei scăderi a traficului cu aproximativ 9 procente.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța precizează că, în 2020, traficul total de mărfuri prin porturile românești a fost de 60375000 de tone, față de 66603000 de tone în 2019. Acest lucru reprezintă o scădere cu 9,35%.

Traficul maritim a înregistrat o scădere puternică, de 11,56%. Mai exact, a scăzut de la 51458000 de tone în 2019 la 45506000 de tone în 2020.

În ceea ce privește traficul fluvial, acesta nu a înregistrat scăderi atât de mari. Vorbim, așadar, de o scădere de numai 1,81% pe  fondul exportului masiv de cereale.

Pe Dunăre s-au tranzitat, în acest an, 14869000 de tone de marfă.

Menționăm că, procentual, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța are următorul acționariat: 80% statul român, 20% - Fondul Proprietatea.

303
Tagurile:
Portul Constanța

Загрузка...
Caniculă

Vine adevărata vară: Cum va fi vremea în următoarele 4 săptămâni