Gheorghe Piperea

Piperea critică băncile care au făcut profituri cu ajutorul lui Cîțu în perioada pandemiei

292
Avocatul Gheorghe Piperea arată cum băncile au făcut profituri mari pe perioada pandemiei, dar că la de la sfârșitul anului va începe și criza bancară.

BUCUREȘTI, 26 aug - Sputnik. Gheorghe Piperea arată într-o postare pe Facebook care sunt categoriile care au făcut profituri în perioada pandemiei, băncile fiind  la loc de cinste.

„În afară de producătorii, importatorii și comercianții de măști și de supermarketurile de mâncare și bricolaje, mai există o singură categorie de afaceri care au fost hiperprofitabile în pandemie: băncile”, arată Piperea.

El explică faptul că, dacă primele două categorii de comercianți au făcut bani cu nemiluita mulțumită oportunitățîi oferite de pandemie (poartă masca pentru că te face să te simți mai în siguranță, stați acasă pentru a salva niște vieți), în schimb ”băncile au făcut bănci mulțumită lui Cîțu”.

Piperea citează cifre apărute în presă potrivit cărora băncile au făcut 2,8 mld lei profit în semestrul unu și explică faptul că acest profit este rezultatul exclusiv al unor măsuri guvernamentale favorabile.

Astfel, ”statul s-a împrumutat, cu mâna magică a lui Câțu, jucătorul la păcănele bancare, afumat bine; s-a împrumutat la bănci, cu zeci de miliarde de lei (pe zeci de ani, cu dobânzi de 4-5%)”, este o primă cauză potrivit lui Piperea.

Apoi, arată el statul a aruncat pe piață programe minunat concepute de același Câțu pentru a facilita, cu garanții de la stat, împrumuturi ale unor companii alese pe sprânceană de bănci (ex: IMM Invest, destinat micilor companii bancabile, deci nu celor afectate de pre-pandemie; garanțiile de stat acordate unor ifn-uri de partid și de stat) sau ale unei categorii de populație care se califică, exclusiv din perspectiva bancară, că persoane bancabile (ex: noul Prima casă).

Ca dovadă a profiturilor făcute de bănci, Piperea arată că și o bancă mică a putut face profit de 5 milioane de lei în 2020 - an de criză globală - după ani de zile de pierderi continue.

Observația lui Piperea este că băncile nu au făcut profit din industria lor normală, el atrăgând atenția că băncile nu se implică în economia reală, nu dau credite comercianților, iar creditele ipotecare, altele decât cele garantate de stat, sunt la nivel de avarie.

”Așadar, un mare “ura” pentru Câțu dinspre patronatul bancar (nu și dinspre lucrătorii bancari, care au fost dați afară pe capete). Fără el, băncile, săracele, erau în pom”, mai scrie Piperea pe Facebook.

Dar, atrage el atenția, aceste avantaje nu vor dura mult, pentru că IMM-urile și foarte multe companii mari vor da curând faliment.

”În ultimele două luni, numărul insolvențelor este deja dublu față de perioada similară a anului trecut. Iar în zona de credit de retail, jalea și disperarea, deși mai întârzie o luna - două, se vor fi instalat confortabil în sistemul bancar, odată cu saltul de la un milion de șomeri (cauzati direct de pandemie) la 1,5 mil șomeri "proaspeți", generați de falimentele mai sus enunțate”, face avocatul un tablou sumbru al economiei românești.

El amintește că pe 31 decembrie expiră perioada de înghețare a ratelor în unele contracte de credit, iar această dată va fi marcată în calendar ca momentul noii crize bancare românești.

”Sute de mii de credite vor deveni neperformante, generând tot pe atâtea executări silite și evacuări din case”, este prognoza lui Piperea.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

292
Tagurile:
Gheorghe Piperea
Tematic
Avocatul Piperea, manifest curajos contra ”noii normalități” progresiste
Cutremur după declarațiile lui Portocală – Piperea intervine ferm, Ponta acuză!
Gheorghe Piperea îl compară pe Arafat cu… fosta Securitate! Mesaj extrem de dur!
Piperea, fulminant: ”O colonie ținută în frâu de vătafi semianalfabeți, bețivi și drogați”
Piperea calcă în picioare USR! ”Nu v-aș susține electoral nici într-un milion de ani!”
Peter Tuchman, foreground right, works with fellow traders on the floor of the New York Stock Exchange, Monday, Aug. 24, 2015

Adevărata vulnerabilitate a României, e în pericol real!

492
(reînnoit 07:27 11.05.2021)
Date care arată imensa, reala vulnerabilitate României, care e în pericol real, dar nu militar sau ”pandemic”! Și despre care NU se vorbește!

BUCUREȘTI, 11 mai – Sputnik. De când au venit la putere, actualii guvernanți au făcut datorii enorme, în contextul unei balanțe comerciale (din ce în ce mai) negative și a unor împrumuturi uriașe, cu destinație cu totul altele decât investiții.

Ori, aici apare pericolul pentru țară: ”Prognozele avertizează că în patru ani de guvernare PNL-Plus-USR datoria publică va crește cu 500 de miliarde de lei, adică o jumătate de trilion!!!”, scrie fostul ministru al Finanțelor și Economiei, Varujan Vosganian.

Și, subliniază Varujan Vosganian, ”Această veste, care ar fi trebuit să șocheze opinia publică românească, a trecut neobservată”.

Ironic dar realist, fostul ministru spune clar – ”Asta arată cât de mult ne-au sucit mințile Covidul și campania de vaccinare”. Eu aș mai adăuga și ”îngrijorările” privind ”amenințarea rusă” pentru care tot plătim bani de înarmare!

Varujan Vosganian arată că, într-un recent raport, Banca Mondială spune că datoria publică a României va ajunge în 2023 la 62,2% din PIB, de la 47% cât e azi și de la 35% cât era la începutul lui noiembrie 2019, ”când PNL a preluat guvernarea, pentru a o împărți apoi cu USR+”.

”Cifra, pe care guvernanții n-o neagă, este năucitoare”, scrie Varujan Vosganian, aducând aminte că Florin Cîțu spunea în noiembrie 2020: „Ne îndreptăm către media țărilor emergente” (care este aproape de 70% din PIB potrivit FMI))”.

De ce este cifra ”năucitoare”? Varujan Vosganian explică: în octombrie 2019 (ultima lună înaintea transferului de putere de la PSD la PNL) ”datoria publică de 35% din PIB reprezenta, pentru un PIB de cca 220 mld euro, cam 77 mld euro ( aprox. 365 mld lei)”.

În prezent (ianuarie), ”datoria publică de 47,8% din PIB înseamnă 103 mld euro, adică 504 mld lei. Pentru  sfârșitul anului 2023, Banca Mondială prognozează o datorie publică a României de 62,2% din PIB”.

”Cum Produsul intern brut se evaluează a fi la sfârșitul lui 2023 de cca 270 – 280 mld euro, înseamnă că datoria publică va urca la peste 170 mld euro, adică (cel puțin) 865 mld lei”, scrie Varujan Vosganian, deci, cu alte cuvinte, în patru ani, ”datoria publică a României urmează să se majoreze cu incredibila sumă de 500 000 000 000 lei (noi, nu vechi), adică jumătate de trilion de lei, echivalentul a cca 100 mld de euro!!!”.

Și, atenție, asta în condițiile în care ”de banii aceștia nu se construiește nimic, nici căi ferate rapide, nici autostrăzi, nici poduri, nici aeroporturi”, în condițiile în care utilizarea datoriei publice pentru modernizarea infrastructurii ”ar fi fost o resursă importantă - o resursă ce se va irosi”.

”O datorie publică de peste 170 mld de euro, la stadiul de capitalizare a piețelor financiare din România și la nivelul de colectare a veniturilor fiscale, se transformă din resursă într-o vulnerabilitate amenințătoare”, scrie Varujan Vosganian.

Iată deci care este adevăratul pericol pentru România – datoria uriașă, ce nu mai poate fi rambursată! Ori, își imaginează cineva că vom fi ”iertați”… sau ”executați”?

Deci, când mai auziți povești cu „amenințări la securitatea națională”, cu ”război hibrid”, cu ”îngrijorarea pe flancul estic” – priviți mai atent la ceea ce este cu adevărat periculos: groapa de aproape 1 TRILION de lei care se cască în fața noastră, pas cu pas, vorba lui Iohannis. Și fapta lui Iohannis, în bună măsură…

492
Tagurile:
Varujan Vosganian, Marea criză economică, PIB, România

Загрузка...
Marcel Ciolacu

În fine, PSD are curaj arunce Europei în față un adevăr deranjant!

890
(reînnoit 09:31 10.05.2021)
Cu ocazia ”Zilei Europei”, liderul PSD, Marcel Ciolacu, și-a luat inima în dinți și a transmis un mesaj curajos, folosind însă o formulă cu ”acoperire”

BUCUREȘTI, 10 mai – Sputnik. Așa numita ”Zi a Europei” a fost vedeta posturilor TV, iar partidele și personalități din toate domeniile s-au întrecut în osanale. Și, ca de obicei, ”Ziua Europei” a umbrit onorarea zilei în care România și-a declarat Independența de stat în 1877. Probabil faptul că independența a fost câștigată în alianță cu Rusia (Imperiul Țarist) face ca vorbitorii ”agreați” să evite cât mai mult acest subiect.

De asemenea, celebrarea Zilei Victoriei asupra fascismului, este un alt subiect... tratat ”cu perdea” europeană – a se citi ”cu încercarea de a diminua sau chiar de a inversa rolul determinant al URSS”.

Revenind la ”Ziua Europei”, un proiect bine regândit de Occidentali pentru a-și asigura supremația și a beneficia de bogățiile și piața de desfacere a țărilor din Est, am remarcat o surprinzătoare intervenție curajoasă a lui Marcel Ciolacu.

Astfel, președintele PSD a declarat că multinaționalele (mare parte europene și americane) ar trebui să mai și plătească impozite, în România, așa cum fac firmele românești, mult mai sărace.

Sigur, în cadrul manifestării omagiale ”Ziua Europei – Un proiect european pentru România", desfășurat la Palatul Snagov, Ciolacu nu a spus chiar așa, ci a folosit o formulă mai ”acoperită”.

”Este just ca și România corporativă să înceapă să plătească ce se cuvine, așa cum o fac firmele românești, așa cum fiecare român își plătește taxele și impozitele care se cuvin, cred că și dumneavoastră, antreprenorii români, sunteți de acord că marile companii plătesc foarte puțin”, a spus Ciolacu, completând ”Acest lucru nu este corect.

 De ”România corporativă” și nu ”Europa corporativă”?!... În fine, e bine chiar și așa...

”Cu toții am văzut cum această pandemie a adus la suprafață adevărul - s-au văzut pentru prima oară toate decalajele de dezvoltare dintre statele membre, de la serviciile publice, digitalizare, sistemele de educație și sănătate, la problemele de mediu sau la condițiile de muncă”, a mai spus Ciolacu.

 Marcel Ciolacu nu pierde prilejul și aruncă în față Puterii situația gravă a PNRR – care poate lăsa România fără banii europeni, cel puțin anul acesta, când e mare nevoie de niște compensări ale pierderilor.

”PNRR este atât de important și nu trebuie să-l ratăm”, spun Ciolacu. ”Politicienii de dreapta trebuie să înțeleagă că este șansa istorică a României de a trece la nivelul următor. Nu avem dreptul să ratăm această oportunitate, așa cum am ratat intrarea în Schengen sau cum s-a renunțat total la orice orizont de timp pentru adoptarea monedei unice”.

 

 

890
Tagurile:
Europa, PSD

Загрузка...
Orbán Viktor

Ungaria nu accesează creditele UE pentru a nu se îndatora

0
(reînnoit 16:33 12.05.2021)
Ungaria și-a depus aseară planul național de redresare și reziliență (PNRR) la Comisia Europeană, dar nu accesează creditele din acest plan pentru a nu se îndatora.

BRUXELLES, 12 mai – Sputnik. Guvernul Ungariei a depus aseară planul naţional de redresare şi rezilienţă, iar acesta conţine proiecte de dezvoltare strategică în valoare de peste 7 miliarde de euro, pentru următorii şase ani, conform declaraților lui Szabolcs Ágostházy, secretarul de stat care în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului Ungariei, responsabil pentru planurile de dezvoltare decontate de UE.

Cele peste 7 miliarde de euro corespund numai granturilor ce revin Ungariei din fondul european de redresare 'NextGenerationEU' în valoare de 750 de miliarde de euro, guvernul ungar renunţând la creditele pe care le-ar putea accesa din acest fond pentru a nu se îndatora.

Szabolcs Ágostházy a spus că cel mai important element al planului maghiar îl reprezintă continuarea dezvoltării sistemului de sănătate, pentru care se doreşte alocarea a 34,1% din resurse.

Se va acorda o atenţie deosebită şi dezvoltării transportului ecologic, dezvoltării cuprinzătoare a sistemelor de educaţie – printre care cea a învăţământului superior, a învăţământul public, a formării profesionale şi a educaţiei adulţilor. Acestor două domenii li se vor aloca 25%, respectiv 20,4% din pachetul financiar, a precizat oficialul maghiar.

”Dezvoltarea învăţământului universitar se va face în principal cu fonduri care nu sunt europene'' pentru a nu alimenta disputa pe acest subiect cu Comisia Europeană, declarase luna trecută şeful de cabinet al lui Viktor Orban, Gergely Gulyas, arătând că Ungaria nu renunță la suveranitatea sa în fața Bruxelles-ului.

Restul resurselor urmează să fie utilizate pentru a facilita tranziţia către o economie circulară, pentru a dezvolta localităţile care au rămas în urmă şi pentru a sprijini iniţiativele care protejează mediul înconjurător, a mai spus Ágostházy.

El a arătat însă că domeniile de dezvoltare au fost aliniate de către Guvernul Ungariei la propriile obiective strategice naţionale. De asemenea, în baza unei decizii anterioare a guvernului maghiar, linia de credit disponibilă pentru Ungaria în cadrul instrumentului de finanţare al UE nu va fi utilizată deocamdată.

Guvernul maghiar se aşteaptă ca Ungaria să primească în luna august hotărârea de aprobare a planului de redresare, a declarat secretarul de stat.

0
Tagurile:
Viktor Orban

Загрузка...