Furnizorii iau gazele românești la jumătate de preț, facturile populației rămân la fel

169
Începând cu iunie, Petrom și Romgaz vor vinde o parte din gazele românești la prețuri mai mici decât cele de acum furnizorilor. Populația nu vede, până acum, vreo reducere a prețurilor în factura primită acasă.

BUCUREȘTI, 21 mai – Sputnik, Georgiana Arsene. Statul român dorește să se asigure că, după liberalizarea de la 1 iulie 2020, furnizorii de gaze ai populației vor putea să cumpere de pe piață gazul extras de doi producători autohtoni, Petrom și Romgaz.

Ordinul ANRE nr.79/2020 privind obligația celor două companii de a oferta gaze naturale pe piața internă a fost deja publicat în Monitorul Oficial.

Cele două companii vor fi obligate să pună pe piețele din România o parte din producția lor de gaze, pe care, începând cu luna viitoare, vor trebui să o vândă la licitație cu preț de plecare ”cumva impus”.

ANRE va stabili cantitățile pentru fiecare tip de produs pe care producătorii sunt obligați să-l vândă pe contracte cu livrare luna viitoare, trimestrul și semestrul următor până la sfârșitul lui decembrie 2022. Este vorba despre 30% din producția totală anuală.

Petrom și Romgaz nu pot scoate la licitație gazele la ce preț vor, ci la un preț maxim cumva impus, pe un mecanism mai complicat. Acesta este de 95% dintr-o sumă formată din prețul de hub din Austria - CEGH – Central European Gas Hub, ponderat cu 20% și prețul mediu de referință de pe piețele românești, pentru același tip de produse de tranzacționare, ponderat cu 80%, informează economica.net.

În cazul în care nu poate fi determinat acest preț mediu al piețelor noastre, atunci prețul maxim de pornire este 95% din prețul CEGH, iar acest mecanism este valabil numai pentru licitațiile din 2020. De anul viitor dispare referința de preț CEGH.

Cei mai importanți furnizori din România – E. On și Engie achiziționează, de la Romgaz și Petrom, gaze la 68 de lei/MWh – gazele din producția curentă la care se adaugă, în sezonul rece, gaze din depozite. Pentru acestea din urmă se mai plătește un tarif de înmagazinare.

La populație, gazele ajung la prețul de 125 de lei/MWh pentru Engie și 136 de lei pentru E.On, cu tot cu tarife de înmagazinare - dacă e cazul, transport, distribuție.

Acest preț de 68 de lei va dispărea după dereglementare. Furnizorii vor fi nevoiți să cumpere gazul pentru populație din piață la prețul pieței. Facem precizarea că prețurile la gaz în Europa sunt cu mult sub acest preț reglementat.

Publicația economică notează că furnizorii mari nu par să se grăbească să transfere aceste scăderi de preț în facturi. Aceasta cu toate că ei vor cumpăra gaze la prețuri mai mici încă de luna viitoare, anterioară liberalizării.

Un motiv ar putea fi reprezentat de faptul că nu vor să își mai asume riscuri, deoarece ei au un preț final către populație care rămâne fix un an și pe care trebuie să îl mențină indiferent de fluctuațiile din piață. Mai mult, liberalizarea abia începe. Însă, tendința este ca și în aceste condiţii să scadă prețurile până la finele lui 2020, mai mult ca anul trecut.

Clienții casnici sunt sfătuiți de ANRE să analizeze atent ofertele disponibile pe piață înainte să ia o decizie și să compare prețurile între ele.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

169
Tagurile:
preț, românești, gaze
Coronavirus. Imagine simbol

Expert: În ce măsură pandemia va însemna “sfârșitul globalismului”

117
(reînnoit 19:08 26.05.2020)
Pandemia va determina dezvoltarea lanțurilor locale de aprovizionare, însă acest lucru nu va presupune neapărat ascensiunea naționalismului și protecționismului.

BUCUREȘTI, 26 mai – Sputnik. Țările, odată confruntate cu noul coronavirus, ar putea să demareze crearea propriilor lanțuri locale care le-ar substitui pe cele globale, însă sporirea producției locale nu presupune ascensiunea protecționismului și „sfârșitul globalismului”, a declarat colaboratorul asociat al Programului Global Climatic al Institutului Mondial al Resurselor (WRI) Noëmie Leprince-Ringuet, la conferința internațională “Dialogul Climatic”.

“Statele vor încerca să reînvie lanțurile de aprovizionare și să-și însănătoșească economiile, e ceva normal. Dacă acest lucru presupune sporirea producției la nivel local, de ce nu? Totuși, creșterea producției locale nu presupune un sfârșit al globalizării și sfârșitul cooperării internaționale, acest lucru nu presupune ascensiunea naționalismului și protecționismului. În viziunea mea, pot fi create lanțuri locale de aprovizionare și, totodată, să se reacționeze la pandemie”, a spus Leprince-Ringuet.

De asemenea, ea a precizat că `localismul` economic ar putea viza, spre exemplu, sectorul agrar.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

117
Tagurile:
Globalizare
Tematic
OMS își asumă continuarea luptei globale împotriva pandemiei
Declarația anului: Emil Constantinescu despre Pandemie, globalism multipolar, manipulare
Forumul Economic Mondial anunță o posibilă recesiune globală prelungită

Загрузка...
Grâu

Rezervele Statului cumpără urgent sute de mii de tone de grâu din țară!

163
(reînnoit 11:51 26.05.2020)
Statul român dorește să cumpere, din toate județele țării, aproximativ 600.000 de tone de grâu de panificație, de proveniență locală.

BUCUREȘTI, 26 mai – Sputnik, Georgiana Arsene. Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale a scos la licitație, pe SICAP – Sistem Informatic Colaborativ pentru mediu performant de desfășurare a achizițiilor publice – un contract în valoare de 288 milioane de lei – echivalentul a aproximativ 60 de milioane de euro. Cu acești bani urmează să se cumpere aproape 600.000 de tone de grâu de panificație, de la producătorii locali.

Statul oferă un preț minim și unul maxim pe tonă. Astfel, prețul minim este de 480 de lei pe tonă, iar cel maxim de 900 de lei pe tonă.

Dacă, însă, achiziția se face pentru o cantitate mai mică, prețul poate să crească. Cu alte cuvinte, dacă se merge pe cantitatea minimă care poate fi depozitată, achiziția scade la aproape jumătate, adică la 320.000 tone de grâu. Prețul, în schimb, ar urma să urce chiar la valoarea de 900 de lei pe tonă.

Se vor face achiziții și depozitare pentru fiecare zonă a țării.

Astfel, vorbim despre Zona A: Satu Mare, Bihor,Sălaj, Cluj, Maramureș și Bistrița Năsăud, Zona B: Botoșani, Suceava, Iași, Neamț, Bacău și Vaslui, Zona C: Arad, Timiș, Caraș Severin și Hunedoara, Zona D: Alba, Mureș, Harghita, Covasna, Sibiu și Brașov, Zona E: Gorj, Mehedinți, Dolj, Olt și Vâlcea, Zona F: Argeș, Dâmbovița, Prahova, Teleorman, Giurgiu, București, Ilfov, Ialomița și Călărași și Zona G: Galați, Buzău, Vrancea, Brăila, Tulcea și Constanța, informează agrointel.ro.

Toate ofertele trebuie depuse într-o lună. Ele urmează să fie deschise în 29 iunie 2020.

Precizăm că ANRSPS, instituție aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, este abilitată să facă achizițiile și stocurile de urgență în numele statului român.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

163
Tagurile:
Achiziții, Rezerve, Grâu

Загрузка...
Klaus Iohannis și Viktor Orban

Iohannis, sacrificat pentru restabilirea relațiilor dintre România și Ungaria

0
(reînnoit 11:16 27.05.2020)
Vizita de ieri a ministrului Afacerilor Externe și comerțului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, în România, a avut loc într-un context tensionat de acuzațiile președintelui Klaus Iohannis despre ”vânzarea Ardealului”

BUCUREȘTI, 27 mai - Sputnik, Marius Holdean. Întâlnirea de ieri dintre miniștrii de Externe ai Ungariei și României de la București a avut loc în efortul de a detensiona relațiile dintre cele două țări în urma atacurilor lansate de Iohannis la adresa PSD că ar fi plănuit ”vânzarea Ardealului” într-o înțelegere cu Viktor Orban, premierul Ungariei. Până acum, nici o dovadă nu a fost adusă în acest sens, dar Péter Szijjártó  a făcut ieri efortul de a interpreta ieșirile publice ale locatarului de la Cotroceni în cheie politică și electorală.

Drept urmare, mesajul împăciuitor al Ungariei a fost ca politicienii români să nu mai folosească Ungaria în campania electorală internă. Deși o palmă grea pentru președintele României – acesta fiind astfel acuzat, indirect, că a stârnit un conflict cu Ungaria doar din rațiuni politice mărunte – formula adoptată de Ungaria permite liniștirea apelor și reintrarea pe făgașul normalității a relațiilor dintre cele două state. Nici măcar ministrul de externe român, Bogdan Aurescu, nu a putut salva imaginea președintelui și nu i-a putut lua apărarea în conferința de presă comună cu omologul ungar. Fie nu a înțeles capcana oficialului maghiar – sacrificarea lui Iohannis pentru împăcarea cu România – fie nu a a avut pregătirea și capacitatea de a-i da un răspuns lui Szijjártó care să-i salveze fața președintelui.

Prin interpretarea atacurilor nemaivăzute ale lui Iohannis la adresa maghiarilor în cheie electorală internă, Budapesta îi refuză președintelui României calitatea de a reprezenta statul român, declarându-l un simplu politician ieșit la cules de voturi sau la stârnit furia publică împotriva adversarilor politici de la PSD. Numai considerându-l pe Iohannis un cetățean particular ale cărui declarații nu angrenează statul român și în nici un caz nu îl reprezintă a putut Ungaria să refacă relația normală cu România. Dacă Iohannis ar fi fost luat în serios, iar acuzațiilor sale li s-ar fi acordat greutatea statului, devenind poziția oficială a României, atunci acest gen de atac la adresa Budapestei ar fi închis orice posibilitate de comunicare și colaborare între cele două capitale.

Dar soluția adoptată de Ungaria a fost ca declarațiilor cetățeanului Iohannis să nu li se răspundă și să fie declasate ca simple perorații politice ale unei persoane aflate în campanie electorală. În felul acesta, ele au putut fi trecute în plan secund, ca toate nebuniile și promisiunile pe care le spun politicienii în campaniile electorale și le uită a doua zi după alegeri.

Singurul perdant al afacerii rămâne Iohannis, pe care Ungaria a decis astfel public, prin declarație oficială dată la București, să îl coboare de pe tronul de președinte și să îl treacă în categoria politicienilor înfierbântați care zic vrute și nevrute, dar nu trebuie băgați în seamă, iar declarațiile lor rămân fără consecințe reale.

Dacă Budapesta și-a permis să neutralizeze astfel pericolul conflictului cu România, dovedind o diplomație abilă, nu același lucru poate fi făcut de UDMR. Spre deosebire de Péter Szijjártó, care a reprezentat ieri statul ungar și la București, dar și la Cluj, Kelemen Hunor, în conferința comună din capitala Ardealului, a fost mai puțin îngăduitor cu președintele Iohannis și i-a transmis că așteaptă scuze de la acesta. UDMR este implicat în politica internă a României și, de aceea, nu poate avea distanța și înălțimea Budapestei de a nu-l lua în serios pe președintele de la Cotroceni.

Dacă Iohannis este în campanie electorală, la fel este și UDMR care trebuie să își păstreze electoratul aproape, un electorat care nu poate trece la fel de ușor ca Ungaria peste acuzațiile lui Iohannis. Transformați brusc din susținătorii lui Iohannis în ”inamicii” României care complotează cu o putere străină pentru ”vânzarea Ardealului”, maghiarii din România nu vor uita niciodată afrontul adus de Iohannis, iar această temă va fi principalul cal de bătaie al UDMR la următoarele alegeri.

Budapest s-a spălat pe mâini de acuzațiile lui Iohannis: nu bagi în seamă un politician disperat după atenție, chiar dacă transmiți public, cum a făcut-o ieri Péter Szijjártó, de două ori, și la București, și la Cluj, că preferi să nu fii amestecat în ciorba politică internă din România. Iohannis rămâne însă cu o comunitate maghiară supărată care nu îi găsește scuze președintelui și care, după următoarele alegeri, nu va mai dori să sprijine PNL la guvernare, de vreme ce liberalii s-au suit în barca anti-maghiară a locatarului de la Cotroceni.

Culmea este că nu relațiile dintre România și Ungaria vor avea cel mai mult de suferit de pe urma intervenției anti-maghiare a președintelui, acestea fiind pasate abil de diplomatul Péter Szijjártó, ci relațiile interne dintre comunitatea maghiară și tabăra politică a lui Iohannis. Din fericire, așa cum a ținut să arate și Kelemen Hunor, românii nu au mers pe fenta președintelui și nu consideră maghiarii din România ca inamici, după cum a arătat un sondaj de opinie făcut după inflamarea temei de către Iohannis. În schimb, maghiarii din România nu vor mai fi niciodată partenerii echipei lui Iohannis și, deci, nici a PNL-ului care îi duce trena președintelui. Acum, acest lucru pare să nu aibă mare importanță. Dar după alegeri, cu un PNL slăbit care nu va putea face singur majoritatea în Parlament indiferent ce jocuri electorale ar face și cât s-ar juca cu data alegerilor, Iohannis va plăti scump prețul îndepărtării UDMR-ului.

0

Загрузка...