Adrian Severin

Adrian Severin propune măsuri pentru combaterea speculei ilicite

160
Adrian Severin, fost ministru de Externe și vicepreședinte al Parlamentului European, explică pe pagina sa de socializare că specula ilicită ar trebui interzisă și îndeamnă

BUCUREȘTI, 1 aprilie - Sputnik, Marius Holdean. Adrian Severin numește specula ilicită ”o boală ce trebuie urgent tratată” și afirmă că aplicarea abuzivă a legilor pieței cere intervenția statului.

Fostul ministru de Externe arată că funcționarea legilor pieței poate fi tulburată prin manipularea celor doi factori care intră în negociere – cererea și oferta – sau prin dereglarea echilibrului dintre aceștia sub impactul unor calamități naturale și că, în acest caz, ”se impune intervenția corectivă a celor ce dețin puterea politică. Situațiile excepționale cer și legitimează soluții excepționale”.

Severin observă că, dacă prețurile anumitor bunuri necesare vieții normale a oamenilor (în special cele alimentare și farmaceutice), cresc atât de mult încât se depășește puterea de cumpărare a celor care au neapărată nevoie de acestea, statul trebuie să intervină pentru a frâna inflația.

El face și un recurs la istoria recentă, amintind că încă din anii 1990, când România trecea de la economia de comandă la economia de piață, social-democrații români au afirmat că piața trebuie să fie liberă, dar că piața nu rezolvă totul și că de aceea este necesar statul.

”În acest sens, ca factor de ultim recurs în garantarea integrării și coeziunii sociale, statul este mai important decât piața. O opinie, în principiu, neîmpărtășită de liberali”, scrie Severin.

El reamintește că încă din august 1990 a propus Parlamentului o lege pentru combaterea speculei ilicite. Numele ei exact a fost până la urmă „lege privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite”.

Îmbogățiții pandemiei                                         

Severin afirmă însă că acum, după îmbogățiții tranziției apar îmbogățiții pandemiei și că în prezent, pericolul deformării relației dintre cerere și ofertă își are sursa atât în comportamentul aberant al celor care acționează în calitate de cumpărători, sub efectul unor tulburări de raționament subsecvente panicii induse de pandemia Covid 19 și instituirea stării de urgență, cât și al celor care în calitate de vânzători vor să profite de această situație, pe seama pauperizării terților alcătuind marea majoritate a populației.

”Obiectivul vizat de combaterea speculei ilicite este acum, în 2020, evitarea apariției îmbogățiților de criză și ocrotirea societății împotriva agresiunii celor care vor să transforme o nenorocire comună într-o ocazie de profit personal”, afirmă Severin.

El explică faptul că măsurile pe care le cere presupun suspendarea limitată, ca timp și amploare, a aplicării formale a unora dintre regulile pieței prin limitarea libertății concurenței, dar crede că, în situații de urgență inclusiv unele reguli ale economiei de piață pot fi suspendate, mai ales când se pune problema stopării abuzului de poziție economică dominantă.

”Până acum s-a oprit activitatea unor instituții sau societăți comerciale, iar libertatea de mișcare a persoanelor fizice a fost limitată. Dacă asta s-a putut, de ce să nu oprim și tentațiile speculative ilicite ale unor agenți economici? Dacă tot este să limităm libertatea pentru a face față unei situații de urgență, atunci să restricționăm libertatea pieței mai degrabă decât libertatea omului; libertate care include și dreptul la viață decentă”, arată Severin.

Limitarea libertății economice

Decretul pentru instituirea stării de urgență, aprobat de Parlament și devenit astfel lege, menționează și limitarea libertății economice, își continuă fostul ministru argumentația, ceea ce include și dreptul de dispoziție asupra bunurilor necesare populației aflate în proprietatea supermarketurilor, a distribuitorilor de bunuri esențiale în general.

Remediul ce pare a se impune, este de părere Severin, ar fi diminuarea presiunii exercitate de o cerere nefirească asupra prețurilor prin limitarea cantității de anumite bunuri care pot fi vândute unui cumpărător persoană fizică și, în același timp, plafonarea / înghețarea prețurilor la acele bunuri.

”Unele lanțuri de magazine au făcut-o voluntar. Altele au profitat de ocazie și, deși costurile lor nu au crescut, au mărit prețurile. Ceea ce nici un guvern responsabil nu permite”, observă politicianul.

El atrage atenția că, dacă starea de urgență se va prelungi, există riscul ca asemenea măsuri să conducă la dispariția din magazine a bunurilor supuse regimului menționat, ca reacție de forță a comercianților împotriva restricțiilor impuse de guvern; mai ales atunci când acestea conduc la diminuarea profiturilor anterioare crizei.

”Lucrul este perfect posibil dacă ne gândim că toți marii furnizori de produse alimentare și medicale (care sunt în mod special avute în vedere) sunt filiale ale unor agenți economici străini sau societăți cu capital străin. Răspunsul la asemenea sfidări cere alte politici guvernamentale specifice”, menționează Severin.

Stimularea agriculturii și industriei alimentare românești

Dar fostul ministru de Externe mai propune o soluție alternativă, cerând ca, în paralel, statul român să facă eforturi pentru stimularea agriculturii și industriei alimentare în așa fel încât impactul lipsei, din indiferent ce motive, al importurilor de alimente, să fie anihilat de furnizori locali.

”Asemenea măsuri se cer asociate cu stoparea temporară a exportului de alimente sau punerea sa sub control printr-un sistem de licențe de export, ceea ce și alte state membre ale UE au făcut (inclusiv în ceea ce privește produsele de utilitate medicală) iar dreptul UE permite în situații speciale, precum și cu interzicerea, totală sau parțială, directă (prin măsuri administrative) sau indirectă (prin impozite), transferării profitului realizat în România de producătorii agricoli (ca și de cei din industria de farmaceutică) străini”, nu se teme Severin să propună.

Встреча главы МИД РФ С. Лаврова с госсекретарем США М. Помпео
© Sputnik / Екатерина Лызлова

Măsura din urmă nu vizează confiscarea profitului realizat după impozitare, ci doar păstrarea lui în România pentru o vreme, spre a fi rulat (de preferință reinvestit) aici, în condițiile în care statul român iar nu UE, utilizează banii contribuabililor naționali spre a susține echilibrul cererii și ofertei, precum și a asigura exercitarea dreptului fundamental la viață decentă a cetățenilor, își argumentează Severin solicitare.

Fostul ministru consideră că este posibilă punerea de acord pe aceste teme, prin discuții ferme, cu instituțiile UE, tocmai ”pe fondul renaționalizării acesteia de către principalii săi protagoniști (Germania și Franța), ca și a sateliților lor (Țările de Jos, țările nordice etc.)”.

În final, Severin arată că este necesară acum voința politică a statului român. Dar observă, cu tristețe, că aceasta este ”greu de obținut din partea unui guvern care este tocmai creația celor atrași acum de mirajul speculei ilicite, fiind îndatorat acestora, dacă nu chiar controlat de ei”.

160
Tagurile:
Adrian Severin
Tematic
Adrian Severin identifică lovitura de stat dată de Iohannis și cere suspendarea acestuia
Severin, NUCLEAR: Iohannis și ”sponsori externi”, contra ”celor care țin de lanț” șefi PSD
Adrian Severin, reacție radicală: ” Oricum, PSD pierde, și-a trădat misiunea!”
Intrare în magazin

Celebru economist: România e victima unui EXPERIMENT, spre deosebire de Ungaria și Polonia

601
În timp ce Ungaria sau Polonia creează o entități economice – de stat sau private - capabile să concureze pe piața internațională, România a cedat și își vinde tot

BUCUREȘTI, 8 apr – Sputnik. Cunoscutul economist și profesor universitar Cristian Socol, principal autor al programului de guvernare al PSD – Dragnea, face o scurtă radiografie a situației României:

”Resursele subsolului sunt aproape integral vândute. Parte consistentă a forței de muncă active merge la export. Pământul arabil este vândut și el în proporție ridicată. Sistemul bancar, energia, gazele, apa și celelalte infrastructuri critice sunt și ele vândute”.

Aceasta este prima parte a situației – cea care este adjudecată! Dar mai e o a doua, pe cale să se împlinească. Și anume - ”Mai sunt câteva companii super-profitabile în controlul statului român”.

”Dacă se vând și acestea, România rămâne fără nimic”, consideră Cristian Socol, numind România – ”Chile a Europei”, cu referire la modelul eșecului economic ”gestionat” de FMI în țara andină. De aceea, Socol spune ”NU experimentului libertarian” căruia România îi cade victimă!

Socol atrage atenția că, între timp, Cehia, Ungaria și Polonia ”măresc viteza de convergență și distanță economică față de noi printr-o strategie economică inteligentă - consolidarea activelor, crearea de campioni naționali sau/ și regionali”.

”România are o altă strategie - să vândă tot”, scrie Cristina Socol. Eu aș completa – România de după 2008 are „strategia” și să falimenteze tot - și să bage la pușcărie pe orice om de afaceri care se ridică… la fel ca occidentalii, cu nimic mai morali!

Argumentație în plus: Cristian Socol citează Ziarul Financiar, o analiză intitulată ”Capitalismul de stat: Franţa culege „roadele“ pandemiei, Germania încă n-a scăpat de moştenirea crizei trecute, iar Polonia îşi construieşte campioni naţionali uriaşi”.

”În Europa de Est, în Ungaria guvernul tinde să-şi ţină aproape activele corporate strategice prin intermediul oamenilor de afaceri apropiaţi partidului de guvernământ, în timp ce în Polonia statul creează campioni naţionali uriaşi”, scrie autorul analizei, jurnalistul Bogdan Cojocaru.

De asemenea, autorul subliniază că, în Polonia ”statul creează campioni economici. Spre exemplu, PKN Orlen, cea mai mare companie şi liderul în sectorul de rafinare, la care guvernul deţine peste 27% din acţiuni, preia monopolul gazelor PGNiG şi fuzionează cu concurentul mai mic Grupa Lotos, deţinut de stat”.

”De asemenea, statul deţine aproape 30% din cea mai mare bancă, PKO Bank Polski, aproape 60% din cel mai mare producător de energie, PKO Bank Polski, şi 31% din gigantul minier KGHM. Guvernul este, de asemenea, cel mai mare acţionar la Tauron şi Enea, alţi producători de energie”, scrie Cojocaru, punctând ”Varşovia îşi foloseşte campionii naţionali pentru proiecte considerate strategice precum construirea primei centrale nucleare a ţării şi dezvoltarea unui brand auto”.

Ce se poate reproșa micro-analizei lui Socol, coroborată cu ce din ”Ziarul Financiar”? Nimic… decât că nu e ”aliniată strategic”! Și că Socol a fost unul dintre principalii autori ai programului (economic) de guvernarea al PSD din 2016, considerat și de mulți adversari drept cel mai bun program național de dezvoltare. Cum s-a răspuns la acest program? Cu acel cuvânt din Piața Victoriei, adus din Suedia. Atâta a putut așa zisa ”Românie europeană”.

601
Tagurile:
economist
Tematic
Viktor Orban: Dacă Ungaria nu ar fi comandat vaccinuri din Est, am fi avut mari probleme
Budapesta: vaccinurile din Rusia au protejat tot atâtea vieți în Ungaria și Serbia
Ungaria dă peste nas Bruxelles-ului cu “pașapoartele COVID”
Ungaria, premieră europeană: prima țară UE membră în Banca Eurasiatică de Dezvoltare
Ungaria pune NATO la punct: nu vede Rusia ca o ameninţare

Загрузка...
Raluca Turcan

Turcan, deranjată de numărul mare de pensionari români

2540
Ministrul Muncii și Protecției Sociale a vorbit, în contextul discuției despre felul în care poate fi cumulată pensia cu salariul, despre faptul că, pe fond e o creștere a numărului de pensionari, ceea ce înseamnă presiune mare pe bugetul de asigurări sociale.

BUCUREȘTI, 7 apr – Sputnik. Problema cumulării pensiei cu salariul revine în atenția publică, iar ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, spune că la privat nu poate fi interzis acest lucru.

Turcan spune că, potrivit cifrelor, sunt 4 milioane de pensionari în sistemul public, 107.000 de pensionari anticipat cu penalizare sau fără, plus aproximativ 900.000 de beneficiar de pensie de invaliditate au de urmaș. Dintre toți aceștia, peste 200.000, după momentul pensionării, optează să lucreze.

”Provocarea noastră este să creștem și să impulsionăm viața activă. Cifrele pe fond nu arată bine, avem o creștere a numărului de persoane care intră în pensie, avem o scădere a natalității, avem deja niște semnale de creștere a șomajului, pentru că se resimt efectele pandemiei. Ca o primă soluție trebuie să impulsionăm viața activă”, a explicat Raluca Turcan potrivit digi24.ro.

În opinia sa, creșterea numărului de pensionari reprezintă o presiune pe bugetul de asigurări sociale și încă una foarte mare, iar ”sustenabilitatea sistemului de pensie este șubredă”.

Tocmai de aceea trebuie crescută rata de ocupare a forței de muncă fiindcă, la un moment dat, se pierde controlul asupra economiei și puterea de cumpărare a pensiei scade.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale spune că îi va convinge pe români să aleagă ori salariul ori pensia.

Turcan a precizat că sunt 230.000 de oameni peste vârsta legală de pensionare care aleg să se reangajeze.

”Și atunci le spunem să rămână mai mult în câmpul muncii și salariile să devină mai atractive, fie că vorbim de privat, fie de stat”, a punctat demnitarul.
2540
Tagurile:
Raluca Turcan

Загрузка...
Компрессорная установка Креховского месторождения природного газа

Rusia și Statele Unite împart piața europeană: cine va suplini depozitele de gaze

0
(reînnoit 19:16 12.04.2021)
Coronacriza nu va permite Europei să cumpere resursa energetică costisitoare de peste ocean. Aceasta va fi nevoită să achiziționeze materii prime rusești. Cât va câștiga "Gazpromul" și bugetul de stat grație exportului în străinătate, a aflat Sputnik.

MOSCOVA, 12 apr – Sputnik, Irina Badmaeva. Iarna rece și prelungită a golit depozitele europene de gaze. A rămas doar o treime din rezerve. Americanii au decis să profite de acest lucru și au propus o cantitate mare de gaz lichefiat. Cu toate acestea, coronacriza nu va permite Europei să cumpere resursa energetică costisitoare de peste ocean. Aceasta va fi nevoită să achiziționeze materii prime rusești. Cât va câștiga "Gazpromul" și bugetul de stat grație exportului în străinătate, a aflat Sputnik.

Înghețuri anormale pentru Europa

Toamna și iarna, europenii au folosit mai mult de 65 de miliarde de metri cubi de gaz – maximumul ultimilor zece ani. Despre acest lucru informează "Gazprom" cu referire la GasInfrastructureEurope. Apogeul anterior a fost în 2018, când în februarie – martie, Europa a fost lovită de un ciclon cu înghețuri anormale și ninsori.

Vremea a jucat o festă rea și în acest sezon de încălzire. În ianuarie, "Gazpromul" a fost nevoit să crească de urgență livrările în Europa înghețată. A trimis cu 32,4 procente mai mult decât de obicei în Germania, cu 77,3 – în Franța, cu 21,2 – în Olanda, cu toate 100 – în Italia.

În plus, a crescut exportul și în Asia, unde, la fel, au ajuns frigurile. În consecință, pe piață a apărut un deficit, care a provocat o creștere explosivă a prețurilor spot – bunurile, valorile mobiliare sau valuta se vinde în condiții de livrare imediată.

Așa, de exemplu, în Asia, a existat un moment când cotațiile depășeau o mie de dolari pe o mie de cuburi. Unele contracte erau încheiate cu 1400. În Europa, prețurile depășeau treapta de 300 de dolari, în pofida faptului că în bugetul conservativ al "Gazpromului" pe 2021 este fixată o valoare de 170.

Ca urmare, exporturile rusești în străinătate au crescut până la 19,5 de miliarde de metri cubi – cu aproape 46% mai mult față de anul precedent.

Nici februarie nu i-a răsfățat pe europeni cu vreme bună. În această lună, trei zile la rând, din depozitele europene s-a scos o cantitate maximă – mai mult de un miliard de metri cubi pe zi.

Până la 25 martie, când s-a încheiat sezonul rece, stocul mediu al "metrourilor" Lumii Vechi a scăzut până la 29%. În special, în Germania și Austria – până la 26, în Olanda – până la 23, în Franța – până la 17.

Pentru a nu îngheța iarna viitoare, europenii trebuie să pompeze cu 57,3% (aproape cu 24 de miliarde de metri cubi) mai mult decât anul trecut, a calculat "Gazpromul". Această cifră este comparabilă cu totalul exporturilor în 2020 în Franța și Olanda. Campania de stocare începută, privind suplinirea depozitelor, promite să devină una dintre cele mai mari din anul 2011.

Alternative la gazul rusesc

În 2020, ponderea materiilor prime autohtone pe piața europeană a gazelor a fost de aproximativ 33%, a informat directorul general al companiei "Gazprom Export", Elena Burmistrova. Potrivit ei, "începând deja cu al treilea trimestru, volumul exporturilor a atins, iar în unele cazuri a depășit, indicatorii pre-criză". Toate obligațiile față de importatori au fost îndeplinite. În plus, până la sfârșitul anului, prețurile contractelor s-au dovedit a fi mai mici față de prețurile spot din hub-urile europene. Acest lucru a stimulat suplimentar livrările.

Combustibilul albastru livrat Uniunii Europene, provine, pe lângă Rusia, din Norvegia, Qatar, Algeria, SUA și Nigeria. Consumatorii principali – Germania, Marea Britanie și Italia. Mai mult, germanii și britanicii primesc gazul rusesc prin "Nord Steam". Nu există alte opțiuni. Desigur, pot să utilizeze gazul natural lichefiat (GNL), dar el este mai scump. În plus, aceasta necesită terminale speciale, de care Germania, de exemplu, nu dispune. GNL-ul este livrat acolo prin Belgia și Olanda.

În Italia și Marea Britanie, există terminale, dar, și acolo, nu se grăbesc să renunțe la gazul din gazoduct. De aceea, principalii cumpărători ai resursei energetice rusești nu susțin lupta Statelor Unite cu "Nord Stream – 2".  Mai mult, Germania a propus americanilor să finanțeze construcția de terminale pentru recepția GNL-ului lor, numai să lase în pace proiectul "Nord Stream – 2".  Vara trecută, Berlinul era gata să aloce pentru asta un miliard de euro. Dar Washingtonul a rămas neclintit.

Proiectul rusesc are destui oponenți în UE: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, România, Croația. Acestea sunt țări de tranzit, respectiv, ele câștigă destul de bine pe baza acestui lucru.

Apropo, Varșovia și-a declarat deja intenția de a se descurca fără gazul rusesc din 2022. Polonezii mizează pe conducta de gaz Baltic Pipe, care se construiește spre platforma continentală norvegiană în Marea Nordului. Restul – GNL de peste ocean.

Americanii, desigur, ar fi bucuroși să suplinească depozitele europene – mai ales acum, când cererea asiatică a scăzut. În martie, Lumea Veche a cumpărat de la ei 11 miliarde de metri cubi – de două ori mai mult decât în ​​ianuarie și februarie. Statele Unite au asigurat 30% din livrările în Europa de Vest. Mai mult, acum, în mări și oceane se află mai mult de 70 de petroliere cu GNL american.

Cine va suplini depozitele europene

Dar criza nu a trecut încă, iar gazul natural lichefiat este în continuare mai scump decât gazul din gazoduct. În plus, "Gazpromul", spre deosebire de concurenți, poate crește rapid producția și livrările zilnice. Compania dispune de "metrouri" proprii în Europa.

Iar direcția vest-europeană este o prioritate, întrucât rentabilitatea "Nord Stream" este încă discutabilă, observă Alexandr Timofeev, profesor asociat al Universității Ruse de Economie Plehanov. "Iarna rece și prelungită a asigurat o cerere bună. Ea poate crește mai repede decât stocul depozitelor, ceea ce, la rândul său, va duce la o creștere a prețurilor deja până în toamnă", spune interlocutorul.

După părerea consultantului independent privind dezvoltarea complexului combustibilo-energetic al Rusiei, VYGONConsulting, în acest an, "Gazpromul" poate crește exportul de gaz în străinătate până la 210 miliarde de metri cubi – cu 17% mai mult decât în ​​2020 și aproape de cinci și jumătate mai mult decât în ​​anul "pre-covid" 2019.

Așa, de exemplu, în primul trimestru, exporturile "Gazpromului" au crescut cu 30,7%. "Mai devreme, furnizorul a pus prețul de 170 de dolari pe o mie de metri cubi. Dar, apoi, planurile au fost revizuite. Acum se presupune un preț mediu anual de 200 de dolari. Ideea constă în faptul că contractele pe termen lung sunt în mare parte legate de prețurile spot europene. În plus, au crescut cotațiile de petrol, de care depind cotațiile de gaze. Prin urmare, "Gazpromul" are toate șansele să-i convingă pe consumatori de validitatea planurilor sale", consideră Mark Goihman, analistul principal al centrului de informații și analitică TeleTrade.

Apropo, gazul a continuat să se scumpească și după sfârșitul sezonului de încălzire. Acum, la hub-ul olandez TTF (Title Transfer Facility Natural Gas Price Index) pe spot – 252 de dolari pe o mie de metri cubi, acest preț reprezintă maximumul din 2018.

Drept urmare, în acest an, veniturile "Gazpromului" datorate livrărilor în străinătate vor crește de 1,7 ori, până la 42 de miliarde de dolari, menționează VYGON Consulting. Iar această sumă este foarte binevenită bugetului de stat.

0
Tagurile:
Rusia, SUA, Gazprom, coronavirus

Загрузка...