Ședința anuală a FMI și Grupului Băncii Mondiale la Washington

FMI: recesiunea globală ar putea fi mai gravă decât în timpul crizei financiare din 2008

242
(reînnoit 18:20 24.03.2020)
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat că recesiunea globală cauzată de pandemia de coronavirus ar putea fi mai gravă decât cea care a urmat crizei financiare din 2008.

BUCUREŞTI, 24 mart – Sputnik, Doina Crainic. Recesiunea globală care va urma pandemiei de coronavirus ar putea fi mai gravă decât cea care din timpul crizei financiare din 2008, a atras atenţia șefa FMI, Kristalina Georgieva, luni, 23 martie, în timpul unei videoconferințe cu membrii G20.

Într-un comunicat, ea a anunţat că a avertizat miniștrii finanțelor și bancherii centrali că perspectivele pentru creșterea globală sunt „negative” pentru 2020 și că ar trebui să ne așteptăm la „o recesiune cel puțin la fel de severă ca în timpul crizei financiare [din 2008], dacă nu chiar mai gravă”.

În 2009, PIB-ul global a scăzut cu 0,6%, potrivit datelor FMI. În cazul economiilor avansate, acesta a scăzut cu 3,16% și cu 4,08% în cazul țărilor din zona euro.

„Dar ne așteptăm la o recuperare în 2021”, a adăugat ea o previziune mai optimistă. Totuşi, „pentru a ajunge acolo, este esențial să se acorde prioritate împiedicării [răspândirii epidemiei] și să se consolideze sistemele de sănătate peste tot”, a subliniat Kristalina Georgieva, citată de Sputnik France

„Impactul economic este și va fi grav, dar cu cât virusul este oprit mai rapid, cu atât revenirea va fi mai rapidă și mai puternică”, a mai spus șefa FMI.

Pandemia de coronavirus a obligat multe țări să ia măsuri drastice: suspendarea zborurilor companiilor aeriene, închiderea de magazine, baruri și restaurante și izolarea a milioane de oameni, punând capăt activității economice mondiale.

De asemenea, Fondul Monetar Internațional a subliniat că „susține cu tărie măsurile bugetare extraordinare pe care multe țări le-au luat deja pentru consolidarea sistemelor de sănătate și pentru protejarea lucrătorilor și a întreprinderilor afectate”.

Șeful instituției de la Washington a mai spus că investitorii au retras deja 83 de miliarde de dolari de pe piețele emergente de la începutul crizei, „cea mai mare ieșire de capital care a avut loc vreodată”.

„Suntem preocupați în special cu privire la țările supraîndatorate, cu venituri mici, o problemă la care lucrăm îndeaproape împreună cu Banca Mondială”, a anunţat Georgieva.

La rândul său, FMI „intensifică masiv finanțarea de urgență”, în timp ce aproape 80 de țări din 189 de țări membre au solicitat asistența financiară. Fondul spune că este „gata să-și desfășoare toată capacitatea de finanțare, adică 1.000 de miliarde de dolari”.

Pachet de ajutor din partea Băncii Mondiale

Într-un comunicat separat, Banca Mondială a declarat că a aprobat un pachet de ajutor imediat de 14 miliarde de dolari pentru combaterea impactului pandemiei de coronavirus.

„De asemenea, pregătim proiecte în 49 de țări (...), săptămâna aceasta fiind aşteptate decizii cu privire la nu mai puțin de 16 programe”, a declarat David Malpass, președintele Băncii Mondiale, citat în text.

David Malpass a anunţat că grupul Băncii Mondiale, care include International Finance Corporation (IFC) și Multilateral Investment Guarantee Agency (MIGA), a reuşit să pună la dispoziţie până la 150 de miliarde de dolari pentru următoarele 15 luni.

242
Tagurile:
Criză globală, FMI
Tematic
Băncile cer ajutorul Guvernului, în plină criză epidemică. Motivul solicitării
Lumea s-a prăbușit într-o criză de sistem – va fi salvată de cele 5 supraputeri?
COVID-19 ar putea declanșa o criză economică la nivel mondial: efectele asupra Moldovei
România are o singură șansă de a nu intra în criză: ESTUL, nu restul!
Ce-i cu Programul Prima Casă când toate merg rău: epidemie, criză social-economică
Amenzi de 20.000 de lei în plină criză de coronavirus - Cine riscă să le plătească
Ursula von der Leyen

De ce Rusia are de câștigat de pe urma planului Comisiei Europene

153
(reînnoit 18:49 29.05.2020)
Planul Comisiei Europene de redresare a economiei europene prevede investiții în energia verde și este în avantajul Rusiei.

MOSCOVA, 29 mai – Sputnik, Ivan Danilov. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, apare într-o postură care nu este caracteristică pentru un politician: ea îi învață pe europeni regulile vieții. Spre exemplu, cetățenii Uniunii Europene care acum o săptămână se bucurau de noul plan al UE pentru restabilirea economiilor statelor care au avut de suferit de pe urma coronavirusului, urmează să ia cunoștință de o regulă importantă care prevede că un cașcaval gratuit există doar în capcană. În lectura modernă europeană regula ar trebui să fie interpretată astfel: “nu există granturi nerambursabile”, însă esența oricum nu se schimbă.

Să ne amintim că istoria conflictului, din cauza căruia state precum Danemarca, Olanda, Austria, Suedia și chiar Estonia și-au exprimat nemulțumirea și chiar au amenințat cu boicotarea planului european de “salvare economică”.

Italia, Spania și alte state din “sudul european sărac” chiar la începutul pandemiei au cerut UE și Germaniei, în special, să le ofere ajutor medical și financiar. Germania, în loc de bani și medici le-a urat multă sănătate, iar conducerii statelor afectate le-a fost citită o lecție despre disciplină, solidaritate europeană, responsabilitate bugetară și reforma instituțiilor de stat. În Italia au sporit revoltele: solidaritatea și impozitele din țară sunt europene (adică, ale Bruxellesului), iar medicii, care au venit să ajute spitalele italiene, sunt ruse, chineze și cubaneze.

Politicienii italieni, inclusiv grupuri întregi de primari, au semnat chiar o scrisoare colegilor lor germani, în care destul de clar indică asupra perspectivelor sumbre ale Uniunii Europene în ansamblu și a zonei euro în special, în cazul în care Roma nu va primi bani. În condițiile unei crize economice și epidemiologice totale, pentru Italia o ieșire din UE sau zona euro, inclusiv falimentul în legătură cu datoriile publice de stat și private, putea deveni ultima șansă de a salva cel puțin o parte a economiei sau o formă de răzbunare la final împotriva acelei structuri (Uniunea Europeană), ai cărei conducere politică poate fi considerată un coautor al problemelor italiene. Procese similare (însă mai puțin vizibile) s-au declanșat și în opinia publică din alte state, în special acolo unde Comisia Europeană de mai mulți ani încearcă să limiteze cheltuielile și deficitele bugetare.

Emmanuel Macron a profitat de situație și a efectuat rapid un rebranding al vechii idei de emitere a instrumentelor financiare europene – “obligațiile europene”, de care ar urma să răspundă Germania și alte state cu o politică bugetară cât de cât responsabilă, iar banii le-ar putea cheltui Franța și partenerii ei – pentru programele sociale și integrarea migranților. Acum aceste instrumente poartă denumirea de “coronabonduri”, iar alianța de conjunctură a statelor, care doresc sub pretextul coronavirusului să-și realizeze visul de jefuire a bugetului german, au început să exercite presiuni asupra Angela Merkel. În cele din urmă, probabil, sub amenințarea cu destrămarea UE și fiind convinsă că, potrivit afirmațiilor ei, că „statele naționale nu au niciun viitor de unele singure”, cancelarul german a acceptat ca noile datorii colective ale Uniunii Europene, în esență, să fie puse pe seama Germaniei și a unor state precum Danemarca, Austria și Suedia.

Schema arată minunat: Comisia Europeană emite “coronabonduri” în valoare de 750 miliarde de euro, peste 500 miliarde le împart sub formă de granturi nerambursabile “statelor europene sărace”, iar banii vor fi întorși creditorilor de către Germania și alți lideri pe măsura sosirii veniturilor net la buget european, adică acele state care contribuie la bugetul UE mai mult decât primesc. Probabil, se presupunea că cel mai probabil deținător al acestor obligații va fi Banca Europeană Centrală (cel care “tipărește” euro), iar cu aceasta se poate discuta, în caz de necesitate, cu privire la anularea sau schimbarea condițiilor – chiar dacă despre această oportunitate nu se vorbește deschis. Totul arată ca o poveste: banii gratis rezolvă toate problemele! Politicienii italieni și spanioli chiar au cerut anticipat niște adausuri suplimentare sub formă de granturi.

Iluzia gratuității a fost distrusă brusc și imediat. Șeful Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că, în primul rând, pentru “chef” urmează o nota de plată, iar în al doilea rând, plățile vor avea un caracter obligatoriu, fiind distribuit printre toți cetățenii europeni sub formă de impozite europene.

Așa cum anunță publicația de stat a Germaniei, Deutsche Welle: “Restituirea (cheltuielilor n.r.) trebuie să fie efectuată din contul noilor impozite sau “propriilor resurse” ale fiecărui stat membru, cum s-ar spune în jargonul Comisiei Europene. Comisia Europeană nu poate majora impozitele. Până în prezent statele membre ale Uniunii Europene au interzis Comisiei Europene să colecteze “propriile resurse” în volume semnificative. A avea proprii venituri și impozite implică o putere politică, ceea ce statele membre nu vor să delege Bruxellesului... Pentru a colecta banii necesari achitării datoriilor începând cu anul 2028, Ursula von der Leyen propune aplicarea unor taxe vagi la reziduurile de plastic, emisii de carbon și importurile din țările extracomunitare, care afectează stării climatice”.

Dacă ar fi să traducem din limbajul birocratic de la Bruxelles: europenii vor fi nevoiți să plătească suplimentar pentru fiecare litru de benzină, pentru energia termină, pentru fiecare marfă chineză pe care a cumpărat-o în locul unei marfe europene mai scumpe (pentru că importul chinez “dăunează climei”) și toate pentru a se bucura de un program “gratuit” de salvare a economiei.

Totul nu se încheie aici. Dacă această “fentă fiscală” poate fi iertată Comisie Europene, atunci reacția la alte detalii din programul de “salvare a economiei după pandemie” ar putea fi mult mai emoționale. Din câte se știe, doamna Ursula von der Leyen și-a însușit programul “European Green Deal” și chiar în condiții de pandemie continuă, cu susținerea deplină a Comisiei Europene și comunității europene de experți, să considere “lupta cu schimbarea climatică” o prioritate principală, pentru care ar trebui să fie cheltuiți banii luați în datorie drept urmare a crizei economice.

Într-un comunicat de presă emis pe 27 mai, Comisia Europeană anunță cu text deschis că problemele prioritare spre care vor fi direcționați banii: “Realizarea proiectelor în domeniul energiei regenerabile, îndeosebi a celei eoliene, solare și lansarea unei economii ecologice pure pe bază de hidrogen în Europa”.

Ar fi un motiv de glume, însă Comisia Europeană tratează cu seriozitate situația și așa cum anunță agenția S&P Global Platts, Comisia Europeană de pe acum solicită estimări și propuneri pentru crearea unei “economii pe bază de hidrogen” și pentru utilizarea în masă a hidrogenului în calitate de “combustibil verde”.

Însă producția hidrogenului „verde”, așa cum menționează analiștii occidentali, așa cum recunosc funcționarii europeni – este o plăcere destul de costisitoare, pentru că energia “verde”, produsă de generatoarele eoliene și panourile solare este foarte scumpă, iar pentru a produce hidrogen e nevoie de multă apă. Iată de ce Comisia Europeană este dispusă să declare “pur” și demn de finanțare și susținere hidrogenul produs din... gazul natural. În cazul Uniunii Europene – produs din gazul natural de import. Companiile germane deja se freacă pe mâini și bombardează oficialii cu propuneri de crearea în Germania a unei “infrastructuri de hidrogen”, care are nevoie, de fapt, de mari investiții financiare. Adică, există toate șansele ca banii europeni, colectați pentru combaterea urmărilor pandemiei, vor pleca în domeniul “energiei din hidrogen”, în special, în Germania, Italia și Franța, în numele salvării zonei euro.

Dacă nu se va schimba nimic în conjuncture politică, atunci vom fi martorii unei transformării incredibile: programul care constă în “tipărirea euro pentru a le împărți italienilor” se va transforma într-un program de “impozitare a europenilor pentru ca nemții să poată cumpăra gaz de la ruși, pentru ca apoi să vândă europenilor hidrogen în numele ecologiei”. Aici suntem de acord că varianta finală a schemei este mult mai avantajoasă pentru Rusia.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

153
Tagurile:
Uniunea Europeană, Ursula von der Leyen
Tematic
Analiză: De ce UE anunță sfârșitul „epocii americane” și vrea să revină în Asia
Dr. Radu Toma: ”UE în Est” (IV): Vişegrad – Cehia, un exemplu pentru țările UE
Miliarde de la UE – sau Europa ne ia la mișto? Specialiștii dau drumul dușului rece
Teme-te de UE când îți face ”daruri”: două state se opun condiționării fondurilor europene
CEDO - decizie șocantă, pe baza unei legi PSD… abrogate! Ingrid: ”De ce mai suntem în UE?”

Загрузка...
Răzvan Savaliuc

Savaliuc intră la rupere: ”Guvernanții sunt o calamitate, Romania e cotropită economic!”

3805
(reînnoit 07:06 29.05.2020)
”Trei state în lume pot să-si închidă de mâine granițele, fără să fie nevoite să importe nimic: Rusia, Canada și România - dezastru însă, de 30 de ani guvernanții noștri gestionează prostește banul public”

BUCUREȘTI, 29 mai, Sputnik - Dragoș Dumitriu. Cunoscutul jurnalist de investigații Răzvan Savaliuc a creat un nou eveniment în lumea presei – și nu numai. Împreună cu echipa de la ”Lumea Justiției”, pe care a impus-o ca principala publicație din domeniu, a scos acum ”LUMEA BANILOR”.

În primul editorial al noii publicații, Răzvan Savaliuc pleacă de la un adevăr – ”fără bani în lumea modernă nu se prea poate… ”căci după troc, nu s-a inventat un alt mijloc mai bun de plată”.

”Banii îți condiționează existența și statutul social. Totul e în mâna lor. Și trebuie să înveți să-i respecți”, scrie Savaliuc, subliniind o realitate a zilelor noastre: ”războaiele armate sunt înlocuite cu războaie economice pentru resurse și piețe - în fața cărora multe state sunt nepregătite”.

De fapt, aici de problema pentru cetățean – ”dreptul oamenilor la fericire e strâns legat de modul în care Statul știe și poate să-si gestioneze piețele și resursele, pentru a realiza un produs intern brut cât mai ridicat”.

”Din nefericire, Romania se numără printre statele cotropite economic ale Europei, având guvernări-calamitate, incapabile să exploateze în interes național imensele resurse pentru care suntem continuu vânați”, spune Savaliuc fără menajamente.

Și asta în contextul în care ”trei state în lume pot să-si închidă de mâine granițele, fără să fie nevoite să importe nimic: Rusia, Canada și România - căci au toate resursele necesare populației în interiorul lor”, atrage atenția Savaliuc, citând studii de specialitate.

”Dezastru însă, de 30 de ani guvernanții noștri gestionează prostește banul public, conduc haotic, și ne țin pe loc în bătălia internațională, în tot acest peisaj corupția producând cele mai mici pierderi”, arată Savaliuc, explicând aparentul paradox: ”Dacă guvernanții noștri ar fura, dar ar face autostrăzi, ar ridica nivelul de trai și ne-ar asigura un sistem performant de educație și sănătate, mulți nu am avea nicio problema”.

Dar, nenorocirea e ca și fură, dar nici nu fac nimic!

Din această cauză, dar și pentru că sunt neinformați și tratați fără respect, ”cetățenii nu mai au încredere în guvernanți și mulți, prea mulți români, au ales să părăsească țara, pentru a lucra pe cont propriu în alte state care știu să-și gestioneze economia și să le ofere un ban adevărat în schimbul muncii lor.

Altfel spus, ”e un exod uman de o gravitate fără precedent, de care puținora le pasă”, consideră Savaliuc.

Ei bine, ”Lumea Banilor” apare în acest context – al unei țări în care guvernanții sunt o calamitate – în care ”este nevoie mai mult ca oricând ca romanii să fie informați despre ceea ce trebuie să știe în mod esențial despre viată lor.

”Informația este educație - și educația generează progres și spirit civic, care se transpune în presiune pe guvernanți”, arată Savaliuc, care enunță și principiul noii publicații: ”într-o țară cu resursele noastre, nu este permis să fim învinși”.

Dar, precizează jurnalistul, publicația ”LUMEA BANILOR” anunță că încerca să fie ”altceva în peisajul presei economice din România”.

”Ne pasă de această țară bogată și frumoasă, pe care o iubim și știm că poate deveni ceea ce merită: un stat puternic, cu o clasă de mijloc dominantă”, scrie Savaliuc, conchizând ”ține de noi, românii cărora încă ne mai pasă, să punem tunurile pe guvernanți, astfel încât aceștia să dea sens uitatului articol 47 din Constituție: “Statul este obligat să ia masuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent”.

Ca o concluzie a acestei știri, Răzvan Savaliuc a construit o nouă tribună a dezvăluirilor – incendiare dar argumentate – în cel mai delicat domeniu, cel al banilor. Finanțe, economie, bănci, afaceri, tranzacții - toate intră de acum în colimatorul unei echipe de investigatori care a făcut performanță în alt domeniu complicat, cel al Justiției.

Deci, se poate spune că echipa lui Răzvan Savaliuc va aduce Justiția în Lumea Banilor. Dar într-un mod inteligent, nu ”la paradeală”, așa cum se face prin România.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

3805
Tagurile:
România, Economie, Răzvan Savaliuc

Загрузка...

În Moldova se nasc tot mai puțini copii, iar fiecare al cincilea e bolnav

0
(reînnoit 16:01 30.05.2020)
În ultimii ani, în țara noastră se nasc tot mai puțini copii. Asta arată un raport al Biroului Național de Statistică.

CHIȘINĂU, 30 mai - Sputnik. Raportul Biroului Național de Statistică arată că anul trecut în Moldova s-au născut 32 de mii de bebeluşi, dintre care 52 la sută au fost băieţi.

Cifra este cu 7,8 la sută mai mică decât în 2018. Dacă analizăm datele din ultimii ani, cei mai mulți copii au venit pe lume în 2015, mai exact 14,5 micuți la o mie de locuitori. De atunci însă rata natalității este în scădere.

În 2017 au fost 13,4 bebeluşi la o mie de locuitori, în 2018 - 13, iar anul trecut s-au înregistrat 12,2 nou-născuţi la o mie de locuitori. 

În același timp, s-a diminuat ponderea copiilor născuți în afara căsătoriei. Nivelul natalității extraconjugale în anul 2019 a constituit 19,3%. Adică, aproape fiecare al cincilea copil s-a născut în afara căsătoriei. Cei mai mulți au fost la sate - 22,2%, iar la orașe rata este de 14,9 la sută.

Statistica mai arată că în anul 2019 circa 6,7 mii de copii s-au născut bolnavi ori s-au îmbolnăvit, ceea ce a reprezentat 20,6% din numărul copiilor nou-născuți.

La începutul acestui an, numărul copiilor în Republica Moldova constituia peste 583 de mii. Astfel, aproape fiecare a cincea persoană avea o vârstă de până la 18 ani. 

Anterior, mai mulți experți au declarat că în țara noastră se nasc tot mai puțini copii și au menționat că în anul 2050 o treime din populația Moldovei o vor constitui bătrânii. Studiile sociologilor arată că o situație demografică normală se constituie atunci când la fiecare zece femei revin 21 de copii, cu condiția că populația nu ar emigra. Evident, pentru Moldova acest lucru nu este real în prezent.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Moldova, Copii
Tematic
Întrebare justă: ”Ce să faci cu 31 de copii mascați într-o sală de clasă cu o educatoare?”
Ministerul Sănătății: ”Malformaţiile şi viciile genetice, a 3-a cauză de deces la copii”
Avertizare UNICEF: Covid-19 ar putea ucide indirect până la 6.000 de copii pe zi în 6 luni
Raluca Turcan, anunțul momentului: se dau bani pentru copii
Avertisment ONU: sute de mii de copii ar putea muri din cauza crizei provocate de pandemie

Загрузка...