Începe o criză economică în România? Răspunsul lui Nouriel Roubini

472
(reînnoit 18:23 11.11.2019)
Celebrul economist spune că statul român a orientat cheltuielile către consum și mai puțin spre investiții în ultimii ani, fapt care a dus la creșterea deficitului extern, peste un deficit bugetar.

BUCUREȘTI, 11 nov – Sputnik, Georgiana Arsene. Nouriel Roubini a avertizat, astăzi, că România trebuie să ia măsuri pentru echilibrarea fiscală.

Pe de altă parte, Roubini spune că nu vede riscul unei crize în România și remarcă “democrația vie” și potențialul capitalului uman, informează profit.ro.

În opinia sa, reforma pensiilor va crește deficitul bugetar, fiindcă, spune el, trebuie să fie sustenabilă fiscal. Vorbim despre dublare a deficitului bugetar de la 3% din PIB, așa cum estimează și Comisia Europeană.

“Reforma pensiilor va crește deficitul bugetar. Trebuie să fie sustenabilă fiscal”, spune Roubini, la conferința Profit.ro ”Starea economiei mondiale la 11 ani de la criza economică. Suntem pregătiți pentru o nouă recesiune?”, alături de șefii celor mai mari bănci din România.
Economistul a precizat că, dacă se vrea creșterea salariilor minime, trebuie menținută productivitatea, pentru că, altfel, majorările de salarii vor duce la creșterea importurilor.

Un deficit comercial și public înseamnă o creștere a datoriei publice pe termen lung, a mai explicat Nouriel Roubini.

Celebrul economist a precizat că dobânzile în România sunt mai mari decât în regiune, în condițiile în care creșterea consumului a generat și inflație, iar banca central a trebuit să înăsprească politica monetară.

”Nu văd nici un risc de criză, dar situația macroeconomică e debalansată”, a punctat celebrul economist.

Totuși, în opinia sa, România poate constitui un exemplu pozitiv pentru alte țări.

”România e țara care poate fi un exemplu de succes în Europa”, a mai adăugat Nouriel Roubini.
Acesta a mai menționat că reformele ar putea aduce o creștere de peste 3-4% pe an.

472
Tagurile:
Nouriel Roubini, România, Marea criză economică
Tematic
SUA, în criză: sacrifică proiecte din România ca să aibă bani
Deputat român: România, lovită de o criză economică - totul pornește din SUA
Trump: Vreți impeachment? Veți culege o criză economică!
Валюта

Vești bune pentru moneda națională: euro a scăzut după alegeri

79
(reînnoit 13:48 28.09.2020)
În prima zi după alegeri, leul a crescut la 4,8705 unităţi pentru un euro, după o perioadă în care a cunoscut scăderi constante în fața monedei europene.

BUCUREȘTI, 28 sept - Sputnik. Banca Naţională a României a anunţat astăzi un curs de referinţă de 4,8750 lei pentru un euro, în creştere cu 0,06% faţă de nivelul de 4,8722 consemnat joi, iar dolarul a scăzut cu 0,02%, la 4,1874 lei pe unitate.

Cursul mediu al BNR pentru euro aferent lunii august 2020 a fost de 4,8372 lei pe unitate.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a coborât luni cu 0,11%, de la nivelul de 4,1874 lei pe unitate înregistrat vineri la 4,1828 lei pe unitate.

Pe 23 martie 2020, dolarul a atins un maxim istoric, de 4,5316 lei/dolar.

Lira sterlină a urcat cu 0,82%, la 5,3758 lei pe unitate, faţă de nivelul de 5,3319 lei pe unitate consemnat vineri.

Francul elveţian a scăzut cu 0,06%, la 4,5108 lei pe unitate, comparativ cu nivelul atins vineri, de 4,5137 lei pe unitate.

Aurul a fost cotat la 249,1178 lei pentru un gram, în declin faţă de preţul înregistrat vineri, de 251,0994 lei.

79
Tagurile:
Alegeri, Euro
Tematic
Maxim istoric pentru euro, a patra oară în această lună
Guvernul PNL a îndatorat România cu peste 9,5 miliarde de euro în numai șapte luni
Programul „Casa Eficientă Energetic”: poți primi până la 15.000 euro

Загрузка...
Валюта

Euro a ajuns la un nou maxim istoric, a treia zi consecutiv

76
BNR a anunțat astăzi creșterea euro la un nou maxim istoric, a treia zi consecutiv, momenda europeană fiind cotată astăzi la 4.8750 lei.

BUCUREȘTI, 25 sept - Sputnik. Euro a atins astăzi un nou maxim istoric, ajungând la 4.8750 lei conform cotației BNR. Acesta este al cincilea maxim istoric pentru moneda europeană atins în septembrie.

Leul a pierdut teren și în fața tuturor pricipalelor valute: dolarul american a fost cotat la 4.1874 lei, francul elvețian la 4,5137 lei, iar lira sterlină la 5,3319 lei.

Analiştii financiari estimează, în cel mai recent sondaj, prezentat tot astăzi, deprecierea leului până la un curs mediu de 4,97 lei/euro în următoarele 12 luni. Datele colectate de CFA arată că, pentru orizontul de 6 luni, majoritatea analiştilor incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 4,88 lei/euro.

76
Tagurile:
Euro
Tematic
Programul „Casa Eficientă Energetic”: poți primi până la 15.000 euro
Cum pierde România zilnic un milion de euro
Guvernul PNL a îndatorat România cu peste 9,5 miliarde de euro în numai șapte luni

Загрузка...
Școală, profesor

Asalt asupra școlii: profesorii își duc crucea mai departe

0
Din păcate, dascălii tac: știu că nu îi susține nimeni dacă ridică puțin capul din tablete, așa că preferă să rabde și să meargă mai departe.  

Premierul României, Ludovic Orban, ne-a spus, probabil după o gândire îndelungată și o cântărire a situației din țară că tabletele pe care le-au primit elevii ca să facă ore online – bine, acolo unde s-a întâmplat asta – nu sunt ale lor și că, de fapt, statul exercită un control în mod discreționar.

Acesta a cerut autorităților locale și unităților școlare să achiziționeze tablete, pentru că tabletele nu se dau definitiv familiilor.

”Se dau într-o formă de comodat. E posibil ca într-o localitate nivelul de răspândire a virusului să scadă și atunci tabletele pot fi recuperate și pot fi distribuite într-o altă localitate în care crește numărul de infectări și e necesar învățământul online”, a declarat Orban.

Cu alte cuvinte, va fi un adevărat du-te vino cu tabletele. Și dacă ele se strică, pe umerii cui pică răspunderea: pe umerii celui care a semnat inițial contractul? Cum se va face noua distribuție? Se va semna un nou contract de comodat? Dacă situația epidemiologică din localitatea de unde au plecat tabletele se agravează, iar problema se extinde la nivel național, câți copii vor fi efectiv lipsiți de dreptul de a putea învăța?

Nu cumva prin aceste acțiuni se îngrădește au chiar se elimină dreptul copiilor la educație și la instruire?

Acesta ar fi încă un asalt asupra școlii, după o serie întreagă de bâjbâieli și declarații fără acoperire ale ministrului Educației și Cercetării. Timp de câteva luni, de la debutul pandemiei de coronavirus și instituirea stării de urgență în România, Monica Anisie a vorbit despre scenarii la care se lucrează – și pe care nu le-a prezentat niciodată publicului, a dat de înțeles că, după starea de alertă se va putea reveni normal la școală – ceea ce nu s-a întâmplat etc.

De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării nu a precizat cum anume se vor derula orele online la clasele primare – în special la clasa pregătitoare și la clasa întâi, acolo unde se pune problema, în special, de adaptare.

Prea multe întrebări au rămas fără răspuns, iar profesorii sunt nevoiți să se descurce așa cum pot.

Cât va mai merge ”și așa” în învățământ?

0
Tagurile:
Profesori, școală

Загрузка...