Computer keyboard

Românii, campionii Europei la cumpărături online au cheltuit cam 10 milioane euro pe zi!

107
(reînnoit 11:52 28.01.2019)
Anul trecut, valoarea comerţului electronic a înregistrat o creştere de 30 de procente, comparativ cu anul 2017, când suma cheltuită a fost de 2,8 milioane de euro.

BUCUREŞTI, 28 ian – Sputnik, Georgiana Arsene. Datele apar în Raportul Pieţei de e-Commerce DPeC 2018, care a fost întocmit de principalii jucători din piaţa de comerţ electronic din România.

Potrivit statisticilor şi estimărilor GPeC, creşterea de aproape 30% este una dintre cele mai mari din Europa, pentru al doilea an consecutiv, iar calculat ca medie, românii au cheltuit pentru cumpărături online aproape 10 milioane de euro în fiecare zi din 2018, în creştere comparativ cu cele 7,67 milioane de euro, medie zilnică înregistrată cu un an în urmă.

Facem precizarea că valoarea de peste 3,5 milioane de euro reprezintă numai segmentul de retail, adică produsele fizice care au fost cumpărate de pe internet.

Nu sunt incluse serviciile, biletele de avion, vacanţele şi călătoriile, rezervările hoteliere, biletele la spectacole sau la diferite evenimente, conţinutul de download etc, notează agerpres.ro

Potrivit datelor centralizare de 2Performant, având la bază informaţiile din raportul menţionat, pe parcursul lui 2018, un român a cheltuit, în medie, 243 de lei la o achiziţie online făcută de pe computer, respectiv 210 lei la o achiziţie realizată de pe telefonul mobil.

Tranzacţiile pentru copii, făcute de pe telefon

De altfel, aproximativ 80% din traficul înregistrat de principalele magazine online a fost generat, anul trecut, de dispozitivele mobile, în creştere cu 10% faţă de 2017, şi cu 30% în comparaţie cu anul 2016.

În funcţie de dispozitivul de pe care fac cumpărăturile, s-a stabilit că românii cumpără anumite tipuri de produse cu preponderenţă de pe telefonul mobil. Astfel, 78,5% dintre tranzacţiile magazinelor care comercializează articole pentru copii sunt realizate de pe telefonul mobil şi doar 21,5% de pe Desktop. În plus, produsele din categoria Fashion sunt cumpărate de pe telefonul mobil în proporţie de 66%, precum şi cosmeticele sau produsele din categoria Beauty (63,2%).

Atunci când vor să cumpere produse electronice, electrocasnice şi IT, românii încă preferă Desktop-ul (57,3%) în detrimentul mobilului (42,7%), deşi procentele sunt relativ apropiate, acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul produselor destinate adulţilor (56% Desktop vs. 44% Mobil), notează realizatorii cercetării.

În ceea ce priveşte frecvenţa vizitelor la magazin din partea cumpărătorilor, datele GPeC şi iSense Solutions arată că aceştia optează, în medie, pentru nouă magazine pe an, cu o frecvenţă de 3-4 ori pe săptămână, în timp ce non-cumpărătorii vizitează cinci magazine online în decursul a 12 luni, cu o frecvenţă mai mică (o dată pe săptămână).

Cei care nu au făcut cumpărături online au motivat că nu au încredere că produsele prezentate pe website-urile magazinelor online corespund cu realitatea sau că nu pot vedea, testa şi proba produsele. Un procent semnificativ, de 46% din cei care nu au făcut cumpărături online, a explicat că se teme de fraudă şi de taxe suplimentare pentru transport.

Ce au cumpărat românii

Principalele categorii de produse vândute online, în 2018, au fost cele din categoriile: Electro-IT&C, Fashion & Beauty, Travel, Produsele pentru casă şi decoraţiuni, Cărţile, Cadourile şi florile, biletele la spectacole şi concerte, Auto & Moto (inclusiv poliţele RCA) şi produsele destinate copiilor.

În medie, un cumpărător online a făcut nouă achiziţii pe parcursul anului trecut, în creştere faţă de 2017, când media era de 8,7 achiziţii.

Numărul de magazine online s-a dublat, comparativ cu 2017, de la 7000 la peste 15.000. Cele mai recente cercetări relevă faptul că, la ora actuală, există circa 35.000 de website-uri pe domenii ".ro" care au funcţie de "Adaugă în coş”.

Raportul GPec face referire şi la metoda de plată preferată a românilor atunci când cumpără un anumit produs. Astfel, plata ramburs iese în evidenţă cu o proporţie covârşitoare de aproximativ 83% din total, în scădere uşoară faţă de anul 2017, când procentul era de 85%.

Potrivit estimărilor GPeC şi ARMO (Asociaţia Română a Magazinelor Online), piaţa românească de e-commerce va atinge şi, probabil, va depăşi pragul de 5 miliarde de euro, în 2020.

107
Tagurile:
Magazin online, online, cumpărături, Romani
Ceremonia de recepție a primului sistem de rachete sol-aer PATRIOT, in poligonul Capul Midia, judetul Constanta, joi, 17 septembrie 2020.

Scandalos: România nu are bani, dar cumpără din SUA arme mai scumpe decât era prevăzut

933
În timp ce anunță că nu sunt bani pentru măririle legale de salarii și pensii, România cumpără arme la prețuri mai mari decât era prevăzut – din SUA, evident!

BUCUREȘTI, 14 ian – Sputnik. O reacție firească a cunoscutului analist Constantin Gheorghe: ”Aici sunt măririle dumneavoastră de pensii și de salarii!”.

Fostul consilier al lui Ion Iliescu și Adrian Năstase se referă la un proiect de lege trimis de Guvern în Parlament, pentru adoptare în procedură de urgență, proiect care vizează realizarea „Capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață” aferentă programului de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML) - adică bateriile de coastă.

Evident, armele sunt achiziționate din SUA, în regim G2G, deci o discuție ”strategică” între guverne – formula cea mai dezavantajoasă pentru România, după cum s-a dovedit până acum.

Mai mult, Guvernul nu ține seama nici de criticile adresate de reprezentanții industriei românești de Apărare față de asemenea achiziții. Și nici de faptul că această ”înzestrare” nu e nicio urgență – iar finalizarea ei e prevăzută pentru 2024.

Într-un comunicat al MApN citat de Defense Romania, se arată că ”Textul proiectului de lege prevede ca, pentru realizarea acestei capabilități, Guvernul României să atribuie Guvernului SUA contracte de tip Letter of Offer and Acceptance (LOA), specifice Programului Foreign Military Sales – FMS”.

Ei bine, reacția publicației de specialitate este imediată: ”Costul programului e mult peste suma minimă estimată la debutul înzestrării”.

Argumentul este clar: conform MApN costurile din configurația cuprinsă în proiectul de lege trimis Parlamentului  ”sunt estimate la 286 milioane USD, fără TVA, urmând ca valoarea exactă să fie stabilită în urma derulării procedurii de achiziție”, scrie sursa citată. Ori…

”Amintim că valoarea estimată pentru programul de înzestrare cu baterii de coastă - „Sistemul de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă” este de minimum 137 milioane de euro (fără TVA)”, scrie Defense Romania.

Mai mult, publicația atrage atenția că achiziția aceasta ”a născut controverse”, fiind preferat concernul american Raytheon, în timp ce competitorul francez, grupul MBDA, a obiectat:  ”Francezii au contrazis MApN, precizând că solicitările părții române erau de ordin tehnic și pur și simplu imposibil de îndeplinit”, scrie sursa citată.

Reamintim că grupul Raytheon este cel care furnizează rachetele Patriot, fiind beneficiarul celor mai mari contracte de înzestrare a forțelor armate române.

Ori, când este vorba de aceste achiziții din SUA, orice altă prioritate dispare! Inclusiv cea legată de indexarea unor drepturi sau de majorări ale veniturilor românilor.

Mai multe despre această achiziție citiți pe Defense Romania

933
Tagurile:
Armament, SUA, Bani, România

Загрузка...
Culegerea grâului

Rusia va redeveni principalul exportator mondial de grâu

191
Rusia va redeveni principalul exportator global de grâu, în ciuda viitoarei cote de export de cereale și a taxei pe exportul de grâu, a anunţat Departamentul Agriculturii din SUA (USDA).

BUCUREŞTI, 13 ian – Sputnik. Potrivit estimărilor privind producția globală de cereale și semințe oleaginoase, Rusia va deveni principalul exportator în sezonul 2020-2021, care se încheie la 30 iunie. În sezonul precedent, vânzările de grâu din Rusia, care a fost primul exportator mondial timp de câțiva ani la rând, au fost depășite de UE.

În decembrie, autoritățile ruse au introdus o limită de export de 17,5 milioane de tone pentru anumite cereale, incluzând grâu, secară, orz și porumb, pentru restul anului de comercializare în cursul sezonului curent. Măsura include impunerea unei taxe la export pentru grâu de 30,40 dolari pe tonă.

Se așteaptă ca această măsură să protejeze oferta internă și să stabilizeze prețurile mai multor mărfuri, cum ar fi făina și pâinea, în contextul crizei economice create de pandemia de Covid-19 și al scăderii prețurilor petrolului.

Potrivit USDA, măsura care a dus la creșterea prețurilor la cereale nu va împiedica Rusia să preia din nou poziția de lider în exporturile de grâu, relatează RT.

La începutul acestei săptămâni, șeful Uniunii Ruseşti a Exportatorilor de Cereale a declarat pentru Reuters că Moscova intenţionează să majoreze impozitul pe exportul de grâu de la taxa din prezent de 30 de dolari pe tonă.

191
Tematic
Rezervele Statului cumpără urgent sute de mii de tone de grâu din țară!
Rusia: a doua cea mai mare recoltă de grâne din toată istoria țării
Grâu modificat genetic rezistent la secetă - îngrijorări

Загрузка...
Dragoș Dumitriu

De Ziua Culturii: ”Țara asta este bolnavă de elitele ei!”

0
”Noi nu facem cultură pentru mase, noi facem cultură pentru elite - un program sau un imens aparat de de-culturalizare în masă”

BUCUREȘTI, 15 ian – Sputnik. Am realizat mult timp emisiuni dedicate spiritualității, începând cu religii, mitologii, curente inițiatice și ocultism, dar m-am întors la artă. La muzică, la literatură, poezie și teatru, film, balet, pictură… pentru că mi se pare că indiferent de eforturile oamenilor, Dumnezeu se exprimă în primul rând prin harul dăruit creatorilor din artă.

Și parcă Dumnezeu vrea să demonstreze că învelișul nu contează – ci ființa interioară, duhul care rămâne peste secole și milenii în forma artei create. De multe ori învelișul unui geniu a fost dizgrațios – murdar, bețiv, violent, nebun, ticălos… cam așa erau, în viața de zi mulți dintre cei pe care îi numim azi genii și ne închinăm în fața creațiilor lor.

Dacă i-am fi cunoscut, probabil că nu i-am fi invitat în casă; acum, fiecare urmă a lor valorează miliarde!

Nu, nu făceau parte din ”elite”, nu au beneficiat de decorații, de favoruri – decât puțini dintre ei, iar și mai puțini au dus o viață în condiții decente, iar prea puțini una de lux.

În emisiunile mele, o mare problemă a fost invitatul din domeniul culturii. Cu puține excepții, oamenii de seamă se feresc să apară, să nu greșească, să nu cumva să primească întrebări pentru care nu sunt pregătiți! Sunt… elite! Trebuie să-i cocoloșești, să manifești admirație și supunere…   

Da, nu acesta a fost cazul unor intelectuali și creatori autentici – Eugen Simion, Dinu Săraru, Octavian Nemescu – sau chiar regretatul mare și  minunat excentric Corneliu Vadim Tudor. Sau teribilul Adrian Păunescu, cel care te fulgera și te iubea când îl puneai în încurcătură – ce titan, ce creator magnific! Sau delicatul Octavian Nemescu, un geniu de o modestie rară, o adevărată încântare a spiritului, cu muzica sa înțeleasă ca filozofie și punte peste timp și legătură directă cu divinitatea!

Da, despre asta e vorba… de Dumnezeu! Nu despre ”elite”. Care sunt false. 

De fapt, aici este și greșeală culturii române de azi – când vorbim de cultură, ne referim la  ”elitele”. Și cum să fie „elite”, dacă publicul nu le-ar considera ca atare! După standardele acestui public: opulență, atitudine distantă, corul țuțerilor…

Mi-am adus aminte de textul unui mare amic și excelent ziarist, care râdea de vorbele lui Pleșu, când s-a înscăunat ministru al Culturii, în decembrie 1989: ”Noi nu facem cultură pentru mase, noi facem cultură pentru elite!”.

”Vorbe care, în paranteză fie spus, au fost și șutul în cur dat lui taică-meu, cel care îi făcuse ușor huzurul la Tescani”, povestea amicul meu.

Ei bine, acum culegem ce a semănat ceata elitistă a lui Pițigoi, în frunte cu înfulecătorul de ecleruri și de ouă Benedict, spunea amicul. De fapt, amicul considera ”Cultura pentru elite” un program sau un ”imens aparat de de-culturalizare în masă”.

Și aici facem comparația cu ”fenomenul culturii de masă”, despre care s-a spus că se rezuma la ”Cântarea României”, ceea ce este absolut fals. Asta nu înseamnă că respectiva ”Cântare a României” nu a avut și ea un impact pozitiv asupra culturalizării și a ”procesului de acces la cultură al unei majorități a populației”, sublinia amicul.  

În același dublu demers, al culturalizării și accesului la cultură, Direcția Culturii de Masă din CCES (Ministerul Culturii) cuprindea toate bibliotecile din țară, cu excepția celei a Academiei, muzeele etnografice (gen ”Muzeul Satului”), Universitatea Populară, Institutul de Etnografie și Folclor, mișcarea artistică de amatori – care, cum sublinia amicul, era păstrătoarea tradițiilor, obiceiurilor și culturii populare - școli populare de artă, cinecluburi etc. etc.  

Citez din ceea ce remarca prietenul meu: tot acest ansamblu dedicat cetățeanului, masselor, a adus în sălile de spectacole profesioniste un public numeros, care începea să înțeleagă și să aprecieze actul cultural, în diversitatea lui.

”În mișcarea artistică de amatori (bine mersi, vioaie și acum în Occident!) s-au lansat și afirmat creatori care au intrat apoi în mișcarea profesionistă”, îmi spunea amicul, amintind că ”erau o mulțime de teatre de amatori, care se bucurau de sprijin din partea profesioniștilor: actori, regizori, scenografi - erau cursuri de pictură, sculptură, artă fotografică”.

Ori, întrebarea vine firesc, văzând atitudinea ”elitelor” actuale: ”Cum să nu urască elitele românești, os de os boieresc, accesul la cultură al ”slugilor”?”.

Rețin reacție amicului: ”Nu contenesc să spun: țara asta este bolnavă de elitele ei! Ce au produs cu adevărat durabil aceste elite? Ce produc acum?”.  

Poate veți spune că ”Amicul X” este un nostalgic ceaușist. Nu, e un om și un ziarist mare și lucid, care spune clar: trecutul comunist trebuie acceptat numai critic! Dar, spune amicul, să-l acceptăm, cu critici, cu tot.

Și asta spun și eu, de mult timp – și spune și generația mea: ”Să tragem linie, să vedem ce a fost rău și condamnabil, ce a fost bine și folositor, chiar și acum”.

Poate că întrebările corecte de Ziua Culturii, adresate și ”elitelor”, ar fi: câți tineri din mediul muncitoresc sau din mediul rural mai calcă printr-o sală de spectacole? Printr-o bibliotecă? Oare nu cumva singurul lor contact cu ceea ce cu greu se poate numi, totuși, cultură, este accesul moca la ”spectacolele” plătite de primării din bani publici?

Prietenul meu trăgea o concluzie: dacă nu facem ceva pentru democratizarea accesului la cultură, în curând se va alege praful de tot ce mai avem: teatre, muzee, filarmonici. Vor muri din lipsă de ”combatanți”.

Iar cultura ”profesionistă” va muri din lipsa unei baze serioase de recrutare. Și din faptul că au nevoie de un public care să fie pregătit – altfel publicul acesta va modela ”elitele” după chipul și asemănarea lor. Ceea ce de altfel se și întâmplă, cum spuneam - opulență, atitudine gomoasă, țuțeri. Opera?... Se vede prin ceea ce este în jur, prin masa manelisto-huliganico-romglezistă. Asta e opera lor. Masa din 1989 era rodul a ceea ce spunea amicul – a culturii de massă.

”Lucrurile sunt legate”, spune amicul – ”Numai noi facem prostia să judecăm lucrurile pe bucăți. Și avem rezultatele pe care le avem...”.

Da, cam asta s-ar putea spune în Ziua Culturii Naționale, despre cultura care nu pare să mai fie națională.

Amicul m-a rugat să nu-i divulg numele. Face parte din elita adevărată, cea cu har. Din cea care rămâne prin ceea ce creează, prin ce scrie, nu prin menționări elogioase. Nu e un om bogat, e un dăruit. Și dăruiește prin ceea ce scrie.

Asta înseamnă cultură.

Acum câțiva ani, la puțin timp după Ziua Națională a Culturii, ”elitele” au decis că ”Muie” este o exprimare politică. Acum, exponenții acestei exprimări au ajuns la putere. Și au grijă și de Cultură.  De de-culturalizarea în masă.

0

Загрузка...