Maistru instructor

Țara nu te vrea profesor sau tehnician. Iată ce meserii sunt la mare căutare

245
(reînnoit 18:12 28.08.2018)
Tot mai mulți angajați sunt absorbiți de două sectoare de activitate între care există mari diferențe de salarizare.

BUCUREȘTI, 28 aug — Sputnik, Daniel George Nistor. Datele oficiale arată că din cele 300.000 de joburi noi create în ultimii 10 ani, în care numărul de salariaţi a crescut de la 4,6 milioane la 4,9 milioane, 120.000 sunt joburi suplimentare în servicii suport, 70.000 în informaţii/comunicaţii şi 40.000 în activităţi profesionale şi ştiinţifice, deci în total 230.000 de joburi nou-create în aşa-numitul sector IT&C.

Urmează zona de hoteluri şi restaurante, cu 90.000 de joburi în plus, și comerţul, care a adăugat 50.000 de joburi în plus.

"Aceasta înseamnă că economia românească se 'californizează', adică se creează locuri de muncă de mare valoare adăugată în IT, pe de o parte, iar de partea cealaltă în sectorul de hoteluri, restaurante şi comerţ, unde joburile sunt foarte jos din punctul de vedere al valorii adăugate", scrie jurnalistul Sorin Pâslaru, în ZF.ro

Între cele două joburi — IT-ist și ospătar (sau orice alt lucrător în industria hotelieră) — sunt diferențe mari de salariu.

În luna mai 2018, când salariul mediu net pe economie a fost de 2.704 lei, cele mai mari câștiguri nete s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (6.437 lei în medie), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.554 lei), după cum informează Institutul Național de Statistică (INS).

În luna următoare, iunie 2018, pentru care avem cele mai recente date oficiale, salariul mediu net a fost de 2.721 de lei, cele mai mici câștiguri au fost tot în hoteluri și restaurante (1.557 lei), dar industria IT a pierdut primul loc, fiind întrecută de un sector cu activitate mai redusă, fabricarea produselor de cocserie şi a derivatelor obţinute din procesarea ţiţeiului (6.591 lei), potrivit INS

Între cele două tipuri de locuri de muncă aflate la mare căutare apar, așadar, diferențe mari de salarizare — IT-iștii câștigă de 4 ori mai mult decât lucrătorii din hoteluri și restaurante.

Desigur, meseria de ospătar nu trebuie disprețuită, nici măcar din punctul de vedere al veniturilor reale. Se știe că ospătarii mai obțin și așa-numitele ciubucuri, dar acestea depind și de categoria unității în care activează.

S-a căscat însă o prăpastie nu numai între primele două cele mai căutate joburi, în ce privește veniturile. Ci și între acestea (la care le putem adăuga pe cele din comerț, și ele la mare căutare) și celelalte categorii de activități, din perspectiva cererii de angajați.

Astfel, au scăzut efectivele de angajați din învățământ, industria de îmbrăcăminte şi cea de încălţăminte, industria extractivă, utilităţi (termoficare, alimentare cu apă, gaz, electricitate).

Concluzia lui Sorin Pâslaru — "o ţară bogată, administrată prost" — se referă la faptul că resursa umană nu este folosită la capacitățile ei, și această proastă gestionare ne poate costa pe termen lung.

245
Tagurile:
nou create, sectoare, joburi, cerere, salarii, România
Tematic
Nu vor românii să muncească? Iată câți își caută joburi
Directorii ne cheamă la muncă: Avem joburi pentru toți
Nu găsiți joburi? Aceste firme anunță angajări
"Eroii muncii capitaliste". Ce salarii dau 5 firme străine cu 300 mil. euro profit
Halucinant! Iată ce salariu va avea Laura Codruța Kovesi în noua funcție!
Moscow Stock Exchange

România, promovată la statutul de Piața Emergentă

38
Bursa de Valori București informează că România va fi promovată oficial, astăzi, la statutul de piață emergentă, ca urmare a unei decizii luate de agenția de evaluare financiară FTSE Russell.

BUCUREȘTI, 21 sept – Sputnik. Moment istoric pentru România, care face pași înainte în domeniul economic și devine piață emergentă după ce, anterior, avusese statut de Piață de Frontieră.

Începând cu data de 21 septembrie 2020, piața de capital din România va fi inclusă în indicii furnizorului global de indici FTSE Russell pentru Piețele Emergente.

Bursa de Valori București va marca momentul printr-o deschidere oficială a ședinței de tranzacționare la care vor participa toți partenerii BVB, instituții ale statului, autorități de reglementare și parteneri instituționali. La eveniment va veni li Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice.

În urmă cu un an, în data de 26 septembrie 2019, furnizorul global de indici FTSE Russell a anunțat că România a fost promovată de la Statutul de Piață de Frontieră la cel de Piață Emergentă Secundară, iar decizia va deveni efectivă începând cu septembrie 2020.

FTSE Russell a confirmat, în luna aprilie 2020, că România este pe cale să fie inclusă în indicii FTSE de piețe emergente în cadrul revizuirii din septembrie 2020.

Verificarea eligibilităţii pentru includerea în indici se bazează pe datele de tranzacţionare de la 30 iunie 2020.

Astfel, pentru ca o companie să îndeplinească criteriul de lichiditate, aceasta trebuie să aibă o lichiditate mediană lunară de cel puţin 0,05% pentru minim 10 din 12 luni.

Conform metodologiei FTSE Russell, măsurarea lichidității se realizează pentru fiecare companie ca raport dintre mediana lunară a volumelor tranzacţionate zilnic şi numărul de acţiuni free float.

În luna septembrie a anului trecut, Lucian Anghel, președinte al Consiliului de Administrație al Bursei de Valori București spunea că promovarea României la statutul de Piață Emergentă poate fi considerată, din punct de vedere economic pentru piața de capital, echivalentul momentului aderării României la Uniunea Europeană.

Noul statut al României – acela de Piață Emergentă – înseamnă noi posibilități de investiții. Și aceasta fiindcă administratorii care gestionează fonduri de miliarde de euro erau restricționați să investească în piețele de frontieră.

38
Tagurile:
România, Piață

Загрузка...
Guvernul Orban

Lovitură pentru PNL: inflația rămâne mare în România

282
Rata inflației din România rămâne una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, arată Oficiul European de Statistică.

BRUXELLES, 17 sept - Sputnik. România s-a situat printre ţările membre cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei în august, conform Oficiului European de Statistică (Eurostat). 

Comparativ cu situaţia din iulie, rata anuală a inflaţiei în august a scăzut în 16 state membre, a rămas stabilă în trei (inclusiv în România) şi a crescut în şase state membre.

Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate, luna trecută, în Ungaria (4%), Polonia (3,7%), Cehia (3,5%) şi România (2,5%). La polul opus sunt unele state membre UE unde rata anuală a inflaţiei este negativă: Cipru (minus 2,9%), Grecia (minus 2,3%) şi Estonia (minus 1,3%).

Datele Eurostat mai arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut în august până la 0,6%, de la un nivel de 1,3% în iulie. Inflaţia de bază este urmărită cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Astfel, în luna august, rata anuală a inflaţiei în zona euro a coborât până la minus 0,2%, de la 0,4% luna precedentă, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut până la 0,4%, de la 0,9% luna precedentă. Este pentru prima dată din mai 2016 când rata anuală a inflaţiei în zona euro a coborât în teritoriul negativ.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

282
Tagurile:
România, PNL, inflație
Tematic
Date clare ale BNR confirmă: Viorica Dăncilă, net superioară lui Orban!
Mișcare surpriză a BNR: a deschis o linie de finanțare de la BCE de 4,5 miliarde de euro
Propunerea PSD de premier! Isărescu: ”Dacă va fi, va avea sprijinul BNR”

Загрузка...

În Georgia s-au încheiat exercițiile “Noble Partner 2020”. Ce căută militarii NATO în țară

0
(reînnoit 20:45 21.09.2020)
Organizatorii declară că scopul acestor exerciții este sporirea capacității de apărare a Georgiei, SUA și statelor partenere, precum asigurarea stabilității în regiunea Mării Negre. Experții consideră însă că scopul este cu totul altul.

În Georgia s-au încheiat exercițiile internaționale “Noble Partner 2020”. Pentru a participa la manevre, în țară au sosit aproximativ 3 mii de militari din SUA, Polonia, Franța, Marea Britanie. Ambasadorul american a declarat că țările vor să îmbunătățească capacitatea de luptă prin eforturi comune și să susțină securitatea în regiunea Mării Negre. Totuși, ce se ascunde în spatele acestor declarații? De ce militarii NATO au ales anume Georgia pentru manevre? Ce crede Rusia despre aceste exerciții?

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tematic
Antrenament sau spectacol: Exercițiile Forțelor Aeriene și ale marinei SUA în Marea Neagră
Butoiul cu pulbere din Mediterană: Turcia și Grecia, exerciții militare rivale
În Belarus au demarat exercițiile militare "Frăția Slavă 2020"

Загрузка...