Roni

Bătălia fondurilor de pensii. Ce se ascunde în spatele teatrului de operațiuni

244
Fondurile de pensii private au investiții substanțiale la una dintre cele mai mari bănci din România, BERD, firme și persoane fizice străine dețin aproape jumătate din acțiuni.

BUCUREȘTI, 15 mai — Sputnik, Daniel George Nistor. Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, care administrează banii de pensie ai circa 7,1 milioane de români, au investiţii de 1,1 miliarde de lei la Banca Transilvania, reprezentând o participaţie cumulată de 11,6% din capitalul social, potrivit datelor din rapoartele pe 2017 ale fondurilor.

NN Pensii este fondul Pilon II cu cea mai mare expunere la banca de la Cluj, adică 4,25% din capitalul social.

Astfel, fondurile de pensii Pilon II, al căror viitor este pus în discuţie de guvernarea PSD, au devenit cel mai mare acţionar al Băncii Transilvania, care poate ajunge numărul 1 în România după achiziţia Bancpost, scrie ZF.ro.

Guvernarea PSD-ALDE a anunțat, prin vocea ministrului Finanțelor Eugen Teodorovici, că pregătește un mecanism care să permit contribuabililor să își mute contribuția de la Pilonul II (privat) la Pilonul I (de stat).

Premierul Viorica Dăncilă a declarat că Pilonul II "va exista în continuare, iar începând de anul viitor vom propune un pachet prin care să ne asigurăm că nicio pensie nu va scădea pentru cei care optează şi pentru o contribuţie privată la pensie".

Inițiativa a fost criticată de numeroși analiști și politicieni, inclusiv de președintele Klaus Iohannis. "Aceste veșnice schimbări nu aduc decât bulversări și incertitudini. PSD-ul a făcut un hobby din a schimba tot ce funcționează în România", a declarat Iohannis cu privire la proiectul privind cele două sisteme de pensii.

"Nu cred că mergem spre o stabilitate a statului român, ci dimpotrivă. Prea multe lucruri abordate în prea puțin timp duc la o instabilitate", a mai spus Iohannis.

Cei mai mulți specialiști spun că inițiativa Guvernului nu are sorți de izbândă, deoarece fondurile private sunt mult mai profitabile. Dar există și opinii contrare.

După o analiză minuțioasă pe temă, jurnalistul Cristian Dogaru de la Bursa.ro afirmă că "avem toate ingredientele pentru ca migraţia dinspre pensiile private obligatorii spre pensiile de stat să nu rămână doar la nivel declarativ".

Până când vom afla dacă fondul de stat poate sau nu să ofere randamente mai mari decât cele private, să notăm că acestea din urmă au o expunere destul de mare la una dintre cele mai mari bănci din România.

Iar fondul cu cea mai mare expunere, NN Pensii, a primit o sancțiune istorică tocmai pe acest subiect. Anul trecut, când s-a pus pentru prima oară problema posibilității de a trece de la pilonul privat la cel de stat, NN Pensii a transmis un comunicat către investitorii săi, în care a definit operațiunea ca "naționalizare". Ca urmare, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) i-a aplicat cea mai mare amendă pe care a dat-o vreodată, 750.000 de lei (circa 170.000 euro).

Banca Transilvania avea ca acționari, la finele lui 2017, potrivit celui mai recent raport al Consiliului de administrație, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare — BERD (8,60% din capitalul social), persoane fizice române (19,75%), societăți comerciale românești (30,97%), persoane fizice străine (1,80%), societăți comerciale străine (38,88%).

Așadar BERD și persoanele juridice și fizice străine controlează peste 49,28% din acțiunile băncii. Socotelile acestora ar putea fi încurcate dacă mulți contribuabili se vor muta de la pensiile private la cele de stat.

În structura acționarială a acestei bănci, "granița" dintre entitățile române și cele străine este destul de "firavă" și se schimbă de la an la an. De exemplu la sfârșitul lui 2016, entitățile străine dețineau 53,71% din capitalul social.

Acțiunile Băncii Transilvania sunt tranzacționate la Bursa de Valori București (BVB), cu simbolul TLV.

Structura acționarială Banca Transilvania
Structura acționarială "Banca Transilvania"
244

Загрузка...