Joburi

Românii care vor muncească, dar nu caută job

58
(reînnoit 18:03 07.05.2018)
Populaţia inactivă a ţării a scăzut pe durata anului trecut, dar se cifrează la aproape 6 milioane de persoane.

BUCUREȘTI, 7 mai — Sputnik, Daniel George Nistor. În anul 2017, 281.000 persoane inactive doreau să lucreze, dar fie nu căutau de lucru, fie nu erau disponibile să înceapă lucrul.

Supermarket
© Sputnik / Александр Кряжев

Exact aşa scrie în comunicatul Institutului Naţional de Statistică (INS), dat publicităţii luni.

Documentul citat nu spune cât de mult îşi doreau persoanele respective să muncească. Ne explică însă cum este structurată această cifră.

Din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani (5.907.000 persoane), 281.000 persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională (în scădere cu 68.000 faţă de anul precedent).

Dintre acestea, 277.000 erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă. În anul 2017, raportul procentual dintre această categorie de persoane şi populaţia activă a fost de 3,0%. Doar un număr nesemnificativ de persoane care făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională, deşi căutau un loc de muncă, nu erau disponibile să înceapă lucrul, se arată în comunicatul INS.

Ponderea persoanelor subocupate în totalul populaţiei active a fost în anul 2017 de 2,3%, cu 0,1 puncte procentuale mai scăzută decât în anul precedent.

Forţa de muncă potenţială adiţională cuprindea 281.000 persoane, în scădere cu 19,5% faţă de anul anterior.

În anul 2017, un număr de 207.000 de persoane ocupate cu program parţial doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate. Această categorie de persoane a reprezentat 2,3% din populaţia activă, 2,4% din populaţia ocupată şi 30,3% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial. Faţă de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a scăzut cu 5.000.

Potrivit metodologiei INS, persoanele subocupate sunt persoane ocupate care lucrează cu program parţial, care doresc şi sunt disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent.

Forţa de muncă potenţială adiţională reprezintă suma a două categorii de persoane: "persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul" şi "persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul".

58
Tagurile:
dinamică, populaţia inactivă, număr, INS, România
Tematic
Loc de muncă de vis: primești 9500 euro pentru a călători prin lume
Locuri de muncă în străinătate. Atenţie: trebuie să ştii asta ca să eviţi ţepele
Stați liniștiți la locurile voastre de muncă! Managerii nu prevăd concedieri
Mai mulți la muncă! Numărul șomerilor a scăzut cu 36.000 într-un an
Salariul, primul criteriu la alegerea locului de muncă
Ministrul Sergiu Railean a avut o întrevedere cu Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță

România, investitorul numărul 1 în Republica Moldova

27
(reînnoit 18:43 06.08.2020)
O întrevedere pe teme economice a avut loc între Ministrul Economiei și Infrastructurii din Republica Moldova, Sergiu Railean, și Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României în Republica Moldova, Daniel Ioniță

BRUXELLES, 6 aug - Sputnik. Ministrul Economiei de la Chișinău, Sergiu Răileanu, și Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, au discutat astăzi despre evoluția relațiilor comercial-economice dintre cele două state.

„România a fost întotdeauna un partener de încredere pentru țara noastră nu doar pe filiera de cooperare economică, dar şi prin sprijinul acordat în cele mai dificile situații. Chiar și acum, în perioada pandemiei de COVID-19, România a fost alături de noi cu un suport în valoare de 3,5 milioane euro, fapt pentru care vreau să aduc sincere mulțumiri Guvernului român”, a declarat ministrul Railean.

Cei doi oficiali au discutat și despre realizarea proiectelor de infrastructură în sectorul energetic, în special pe segmentul de interconexiuni, în domeniul atragerii investițiilor în sectorul industriei, colaborarea în cadrul diverselor proiecte transnaționale.

Ambasadorul Daniel Ioniță a declarat că Republica Moldova poate miza pe suportul Guvernului României în realizarea obiectivelor propuse și optează pentru o colaborare eficientă pe domenii de interes comun, precum infrastructură energetică, comerț, investiții.

România se clasează pe locul 1 printre principalii investitori ai Republicii Moldova, atât după valoarea capitalului investit, cât și după numărul de întreprinderi cu capital românesc. Astfel, în Republica Moldova activează 1709 de întreprinderi cu capital românesc, iar investițiile în capitalul social au însumat 3,831 miliarde lei.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

27
Tagurile:
Republica Moldova, România
Tematic
Președintele României anunță un gest frumos față de Republica Moldova
România va dona Republicii Moldova echipamente în valoare de 3,5 milioane de euro
Zi importantă în calendarul ortodox: O mare sfântă, prăznuită în Rusia, Moldova și România
Ajutorul din România a ajuns în Republica Moldova
Cutremur neașteptat de puternic în România, resimțit și în Republica Moldova
România și Republica Moldova participă la reuniunea Parteneriatului Estic
Cum ajung moldovenii ilegal în Italia: granița de Est e șvaițer - acuze la adresa României

Загрузка...
Офисное здание

Prăbușire economică în Capitală? Clădiri importante de birouri, la vânzare

115
(reînnoit 18:43 06.08.2020)
În timp ce ministrul Finanțelor Publice dă asigurări că economia își revine, aproximativ 10 clădiri de birouri în valoare de zeci de milioane de euro sunt scoase la vânzare în București.

BUCUREȘTI, 6 aug – Sputnik. Situație dificilă la București, în pofida mesajelor optimiste transmise cu o zi în urmă de ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu.

Oficialul a declarat că economia își revine în ”V” și a precizat că au fost luate cele mai bune măsuri pentru economie în cel mai dificil context economic din ultima sută de ani.

”Economia a răspuns pozitiv la aceste masuri și acum avem primele dovezi”, a spus Cîțu.

În același timp, însă, în zona de afaceri a Capitalei criza se resimte din plin.

Economica.net notează că peste 10 clădiri de birouri, cu o valoare totală de 15 milioane de euro fiecare sunt scoase la vânzare. Cel mai valoros este Hermes Business Campus, proiect evaluat la aproximativ 150 de milioane de euro. Clădirea C a proiectului este pusă din nou în vânzare. Aceasta are o suprafață de 30.000 de metri pătrați.

Tot la vânzare a fost scos și proiectul de 26 de milioane de euro One Victoriei Center.

Art Business Center, de 11.000 mp închiriabili, situat în Buzești este scos la vânzare. Prețul se situează în jurul valorii de 30 de milioane de euro.

Alte proiecte puse la vânzare sunt: Riverside Tower – preț între 20-25 milioane de euro, Politehnica Business Tower – preț aproximativ 20 de milioane de euro, Tati Center – aproximativ 18 milioane de euro - Rams Business Center – sub 20 de milioane de euro, Excelsior Center și Union Business Center – au același preț, de circa 16 milioane de euro.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

115
Tagurile:
Economie
Tematic
Orașul din Ardeal unde piața imobiliară a explodat. Nu e Cluj
Șoc pe piața imobiliară: Vezi ce se întâmplă cu prețurile apartamentelor
Paradoxuri pe piața imobiliară: Apartamente tot mai ieftine, cumpărători tot mai puțini

Загрузка...
Situația din Libia

Vărul lui Gaddafi a numit principalii vinovați de haosul din Libia

0
(reînnoit 20:13 06.08.2020)
Vărul lui Muammar al-Gaddafi, Ahmed Gaddaf al-Dam, consideră că NATO și Consiliul de Securitate al ONU se fac responsabili de situația din Libia și le cere să-și prezinte scuze poporului libian.

CHIȘINĂU, 6 aug – Sputnik. Consiliul de Securitate al ONU și NATO trebuie să-și aducă oficial scuze poporului Libiei pentru agresiunea din 2011, a declarat agenției RIA Novosti liderul “Frontului Luptei Naționale în Libia”, vărul fostului lider libian, Muammar al-Gaddafi, Ahmed Gaddaf al-Dam.

“Frontul Luptei Naționale în Libia” reprezintă una din mișcările politice ale susținătorilor lui Gaddafi. O bună parte a membrilor mișcării sunt în exil, după evenimentele din 2011 și se află în opoziție față de Guvernul Concilierii Naționale din Libia, care își are sediul în Tripoli.

O parte a membrilor, foști militari, luptă acum în rândurile Armatei Naționale Libiene a lui Khalifa Haftar.

Potrivit lui Gaddaf al-Dam, “agresiunea din partea NATO a distrus principala supapă de siguranță a întregii Africii de Nord”, pe care, în opinia lui, o reprezenta Libia.

“În 2011 Consiliul de Securitate al ONU și-a asumat responsabilitatea pentru tot ce se întâmplă în Libia. Cum de au putut admite apariția în această țară a extremiștilor și teroriștilor care nu au existat anterior în Libia, nici în Africa de Nord?”, se întreabă Gaddaf al-Dam.

Potrivit politicianului, dacă și-ar dori, „Consiliul de Securitate al ONU ar putea pune capăt tuturor cataclismelor din Libia în câteva ore”. Cu toate acestea, menționează el, “Occidentul nu-și dorește soluționarea problemei libiene, Occidentului îi convine continuarea haosului din Libia”.

„NATO și Consiliul de Securitate al ONU sunt responsabile de tot ce se întâmplă astăzi în Libia. Aceștia ar trebui să-și aducă scuze oficial libienilor și să înceapă să-și corecteze erorile comise, pe care continuă să le comită”, spune Gaddaf al-Dam, care în ultimii ani ai vechiului regim ocupa funcția de responsabil pentru relațiile Libia – Egipt.

În martie 2011, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție care prevedea blocarea spațiului aerian al Libiei. Apoi, coaliția internațională, condusă de NATO, profitând de acest document, a declanșat o operațiune militară în Libia, care s-a încheiat cu debarcarea a lui Muammar al-Gaddafi.

După debarcarea și asasinarea liderului, Libia a încetat să mai funcționeze ca un stat unitar. Astăzi în această țară există o dualitate a puterii. În Est prezidează un parlament ales de popor, iar în Vest, în capitala Tripoli, se află un guvern, format cu susținerea ONU și UE, în frunte cu Fayez al-Sarraj. Autoritățile din partea de Est a țării acționează independent de Tripoli și cooperează cu Armata Națională a Libiei, condusă de mareșalul Khalifa Haftar. Guvernul Concilierii Naționale este susținut de Turcia și Qatar, iar Armata Națională a Libiei – de Egipt și Emiratele Arabe Unite.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Muammar Gaddafi, Libia
Tematic
În zonele petroliere din Libia ar putea izbucni lupte teribile
Lavrov: Libia e departe de restabilirea statalității
Berlinul a definit sarcinile părților în conflictul din Libia
Turcia se opune rolului coordonator al UE în Libia
Putin și Merkel au discutat despre Siria, Libia, Ucraina și COVID-19

Загрузка...