Grafic

Țările UE unde prețurile cresc mai puternic decât în România

189
După trei ani de acalmie, România parcurge o febră a scumpirilor, mult discutată în spațiul public și simțită la buzunar de fiecare dintre noi.

BUCUREȘTI, 23 apr — Sputnik, Daniel George Nistor. Nu știm cât de mult ne liniștește aceasta, dar un economist a observat că și alte state din Uniunea Europeană au probleme cu creșterea prețurilor de consum.

"Inflația medie în ultimele 12 luni, calculată după metodologia Eurostat (IAPC Indicele armonizat al prețurilor de consum) a crescut atât în zona euro cât și în celelalte țări din jurul nostru", a scris pe Facebook Dan Armeanu, profesor universitar la ASE.

În România, în martie 2018, inflația medie IAPC a fost de 1,9%. În martie 2018 (ultimele date statistice oficiale), inflația medie IAPC a înregistrat valori mai mari sau egale cu valoarea înregistrată în România în următoarele țări: Belgia 1,9%, Cehia 2,2%, Lituania 3,7%, Estonia 3,7%, Ungaria 2,2%, Austria 2,2%, Letonia 2,6%, Suedia 1,9%.

În România, față de luna martie 2017, inflația în luna martie 2018, calculată după metodologia Eurostat (IAPC), a fost de 4%.

"Populația resimte mai puțin inflația lunară raportată la aceeași lună a anului anterior (care are un puternic efect statistic și care a fost de 4% în martie) și mai mult inflația medie (creșterea medie a prețurilor la bunurile de consum în ultimele 12 luni, pe baza metodologiei Eurostat, care a fost de 1,9%)", a spus Armeanu.

România a avut cea mai mare rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană în luna martie, pentru a doua lună consecutiv, cu un avans al preţurilor de consum de 4% şi în creştere faţă de o rată anuală a inflaţiei de 3,8% înregistrată în luna februarie, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Banca Națională a României (BNR) afișează, pe site-ul propriu, o țintă de 2,50% pentru rata inflației pe acest an, în condițiile unei inflații anuale (martie 2018 față de martie 2017) de 4,95%.

Rata inflaţiei raportată de Institutul Naţional de Statistică (INS) pe 2017 a fost de 3,3%, după ce în 2014 s-a situat la 1,1%, iar în 2015 şi 2016 s-a poziţionat în teritoriu negativ (-0,6% respectiv —1,5%). Ultimul an cu inflaţie aproape de 4% a fost 2013, când nivelul s-a situat la 3,98%.

189
Tagurile:
Statistica, Banca Națională a României, economist, inflația, prețurile, Dan Armeanu, România
Tematic
Inflația ne-a mai dat un semn că va accelera în 2018
Inflația începe să ne dea bătăi de cap. Ce se întâmplă cu prețurile în 2018
Hai la lupta cea mare împotriva inflației! Cu Isărescu comandant
INFLAȚIE: Nivelul de trai din Marea Britanie scade după votul Brexit
Nicolae Ceaucescu

Combinat construit de Ceaușescu în Ucraina, vândut de USR

536
Memorandumul care permite valorificarea participaţiei României la combinatul Krivoi Rog din Ucraina cu toate drepturile şi obligaţiile aferente a fost aprobat de Guvern. Anunțul a fost făcut de Minsiterul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

BUCUREȘTI, 17 iun – Sputnik. Combinatul Krivoi Rog din Ucraina nu mai funcționează deloc de mai bine de două decenii.

Pentru construcția sa, România a plătit aproximativ un miliard de dolari și a primit doar 0,53% din cantitatea de peleți pe care trebuia să o primească.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului anunţă că Guvernul a aprobat Memorandumul privind identificarea celei mai bune soluţii pentru vânzarea/valorificarea participaţiei României de pe platforma CIM Krivoi Rog cu toate drepturile şi obligaţiile aferente. ”Actul, întocmit de Ministerul Economiei mai indică amendarea cadrului legislativ privind Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor acide cu conţinut de fier Krivoi Rog, pentru a asigura o formă de soluţionare corespunzătoare situaţiei existente”, precizează MEAT, potrivit stiripesurse.ro.

Una din prevederi se referă la abrogarea Legii nr. 95/31.12.1993 privind continuarea participării României la construirea combinatului și asigurarea resurselor de finanțare necesare.

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, spune că acest combinat reprezintă o reminiscență a economiei socialiste planificate deținute de stat și amintește că a fost fondat de Republica Socialistă România, împreună cu alte state socialiste în anul 1986.

”România a plătit atunci 640 milioane ruble transferabile - echivalentul a aproape1 miliard de dolari - pentru construcţie. În schimbul acestor bani, România trebuia să primească peleţi de fier pentru a produce oţel. În total, statul român ar fi trebuit să primească circa 30 de milioane de tone de peleţi timp de 10 ani. În practică, a primit doar 159.000 de tone. Adică 0,53% din cât trebuia să primească”, spune Năsui.

Ministrul a subliniat că de 22 de ani acest combinat nu mai funcționează deloc și că restul statelor cu care România era în asociere și-au marcat pierderea și au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuție națională.

Ministrul Economiei spune, însă, că statul român a ales să rămână agăţat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest ”maldăr de fier din care se fură anual, cam orice”.

Explozie
© Sputnik / Константин Чалабов

”Sunt nenumărate reportaje făcute de televiziunile româneşti care arată aproape an de an că din combinat, adică ce a mai rămas din el după atâta vreme, se fură ca din codru. ”Investiţia” aceea a ajuns o epavă”, a afirmat recent Claudiu Năsui, ministrul Economiei.

Statul român, prin Ministerul Economiei, plăteşte anual, din 1999 încoace, aproximativ 1 milion de euro către trei firme pentru pază şi conservare. Aceste firme sunt impuse printr-o lege specială, mai scrie stiripesurse.ro.

Ţinând cont de situaţia politico-economică internă din Ucraina, în evaluarea posibilităţilor de acţiune trebuie luate în considerare următoarele elemente: improbabilitatea recuperării integrale de către partea română a cotei sale de participare stabilite prin Protocolul din 1994.

Potrivit Convenției din 1986, datoria Ucrainei se constituie progresiv, pe măsura recepţionării obiectivelor finalizate - valoarea obiectivelor finalizate şi recepţionate constituie aproximativ 185 de milioane ruble transferabile.

Deoarece proiectul nu a fost finalizat, există posibilitatea unei interpretări din partea ucrainenană a situaţiei în sensul că, în fapt valoarea creanţei României este dată de valoarea acestor obiective finalizate şi recepţionate de partea ucraineană.

Trebuie ţinut cont şi de suma cheltuită anual de partea română pentru activitatea antreprenorilor români din cadrul CIM Krivoi Rog pentru întreţinere, salarii personal de pază, utilităţi, etc conform Hotărârii Guvernului nr. 643/1999 şi a chiriei aferernte tehnicii depozitate pe teritoriul României conform Hotărârii Guvernului nr. 290/2001.

Menționăm că acest combinat, intitulat Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu Conţinut de Fier de la Krivoi Rog - CIM Krivoi Rog - a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizaţii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.

În data de 20 octombrie 1983, la Berlin, se încheie Convenția multilaterală privind colaborarea în scopul construirii CIM Krivoi Rog. Convenția s-a încheiat între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia.

Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenţie, ulterior. Au aderat, apoi, Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România - în baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986.

După preluarea administraţiei Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia.

Sumele plătite pentru paza şi conservarea utilajelor din cadrul combinatului din Ucraina se ridică, anual, la valoarea de 4 milioane de lei.

Întâlniri bilaterale fără rezultat concret

Pentru rezolvarea situației de la combinat, au avut loc mai multe întâlniri bilaterale începând cu anul 1994.

În cadrul întâlnirilor de la București din anul 2008, partea română a susţinut identificarea unei soluţii care să asigure plata integrală de către Ucraina a cheltuielilor efectuate de către România în cadrul CIM Krivoi Rog conform evidenţelor bancare.

La rândul său, partea ucrainenă a avansat mai multe propuneri, cum ar fi rezolvarea situaţiei prin privatizarea Combinatului şi/sau despăgubirea părţii române pentru contribuţia efectuată.

Memorandumul arată, însă, că propunerile avansate nu au corespuns intereselor părţii române.

Astfel, în ceea ce priveşte ipoteza privatizării CIM Krivoi Rog, ”partea ucraineană a insistat pentru exonerarea acesteia de orice responsabilitate în cazul în care firma care ar fi preluat participarea ucrineană la Combinat nu ar fi plătit datoriile faţă de partea română, iar în ceea ce priveşte propunerile de despăgubire, acestea nu reprezentau decât o fracţiune din valoarea participaţiei României”, arată memorandumul.

Un nou plan de privatizare a combinatului a existat în 2011. Nu este  pus în aplicare, întrucât partea ucraineană invocă necesitatea perfectării unor înţelegeri cu statele implicate în proiect.

Explozie
© Sputnik / Константин Чалабов

La începutul anului 2012, falimentul CIM Krivoi Rog este diferit Tribunalului Economic de la Kirovograd. Instanţa a acordat un termen de şase luni pentru a pune la dispoziţia sa un plan actualizat de reorganizare, având în vedere că unele creanţe au fost rambursate creditorilor.

Situația se complică din cauza procedurii de faliment care se derula paralel cu evoluțiile politice, așa că a apărut un nou impediment ăn calea recuperării de către România a datoriilor.

Șapte ani mai târziu, în data de 15 mai 2019, a avut loc, la sediul Ministerului Economiei, o întâlnire dintre reprezentanţii companiei Hares Engineering GmbH (Austria) - potenţial investitor pentru CIM Krivoi Rog, la solicitarea acestora, şi reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Aceti potențiali investitori şi-au manifestat interesul pentru Fabrica de Pelete construită de partea română pe platforma CIM Krivoi-Rog.

În data de 30.11.2018 zona industrială a Fabricii de Pelete a fost decuplată de la alimentarea cu energie electrică din cauza unor defecţiuni tehnice.

Destul de rapid, la începutul lunii decembrie, defecțiunile tehnice au fost remediate.

Costurile au fost suportate de partea română.

Cu toate acestea, nici până în ziua de azi Direcţia CIM Krivoi Rog nu a recuplat alimentarea cu energie electrică în zona respectivă. Ca urmare, a fost inundat subsolul obiectivelor şi utilajele tehnologice instalate, existând riscul afectării grave a structurii de rezistenţă a construcţiei.

Antreprenorii români spun că Direcţia Generală CIM Krivoi Rog contrar prevederilor Protocolului din 5 mai 1994 dintre guvernele României şi Ucrainei a retras în totalitate paza exterioară a Fabricii de Pelete.

Urmările au fost catastrofale: cazurile de pătrundere prin efracție s-au intensificat, la fel și cele de furturi operate de grupuri de infractori, care depășesc numeric paza asigurată de către antreprenorii români.

Tot antreprenorii români susțin că firma slovacă Point continuă distrugerea construcţiei metalice, a conductelor tehnologice şi a utilajelor din obiectele ocupate abuziv, agresând paznicii antreprenorilor români.

Documentul relevă că, din păcate, ”conducerea CIM Krivoi Rog continuă să aibă o atitudine ostilă faţă de personalul român”.

536
Tagurile:
USR, Nicolae Ceaușescu, Uzină

Загрузка...
Steagul Rusiei și SUA

Achiziția de obligațiuni suverane rusești, blocată pentru instituțiile financiare ale SUA

232
(reînnoit 18:30 14.06.2021)
Sancțiunile care interzic instituțiilor financiare americane să achiziţioneze direct obligațiuni suverane emise de Rusia au intrat în vigoare luni, 14 iunie.

BUCUREŞTI, 14 iun – Sputnik. O serie de măsuri „care vizează activitățile externe dăunătoare ale guvernului rus” intră în vigoare luni, 14 iunie, informează Sputnik.

În conformitate cu ordinul executiv semnat de Joe Biden pe 15 aprilie, Trezoreria SUA a emis o directivă care interzice instituțiilor financiare din Statele Unite să participe la piața primară a obligațiunilor denominate în ruble sau care nu au fost emise după 14 iunie 2021 de către Banca Centrală a Rusiei, de Fondul Suveran rus și de Ministerul rus al Finanțelor.

Totuşi, achiziționarea de obligațiuni suverane rusești pe piața secundară nu este afectată de aceste sancțiuni.

Sancțiuni menite să „apere interesele naționale” americane

Anunțând decretul prezidențial care introduce aceste sancțiuni, Casa Albă le-a motivat spunând că e vorba de apărarea „intereselor noastre naționale” și de intenţia de a impune „costuri pentru acțiunile guvernului rus care încearcă să dăuneze” intereselor SUA.

Участок магистрального газопровода Северный поток, архивное фото
© Sputnik / Григорий Сысоев

Rusia a fost acuzată în special că ar vrea să submineze desfășurarea alegerilor democratice în Statele Unite și în ţările aliaților și partenerilor acestora, de activități cibernetice dăunătoare împotriva acestora, precum și de acțiuni care ar pune în pericol securitatea țărilor și a regiunilor importante din Statele Unite, în special în ceea ce priveşte integritatea teritorială a statelor.

Moscova a răspuns în repetate rânduri că toate aceste acuzații sunt nefondate.

O pierdere de profituri pentru instituțiile americane

Ministrul rus al Finanțelor, Anton Silouanov, a declarat la acea vreme că sancțiunile din partea SUA vor duce la pierderea profiturilor instituțiilor financiare ale țării.

Acesta a spus că datoria publică a Rusiei este una dintre cele mai fiabile din lume și că cererea va rămâne ridicată în ciuda sancțiunilor.

„Sancțiunile sunt neplăcute, dar nu sunt fatale”, a subliniat ministrul rus al Finanţelor.
232
Tagurile:
Rusia, SUA
Tematic
Maas a apreciat renunțarea SUA la sancțiuni împotriva Nord Stream 2
SUA, Rusia și Europa s-au unit împotriva Ucrainei
Trump: SUA se află într-o poziție defectuoasă, fără respectul Rusiei

Загрузка...

Putin: Imaginea lui Joe Biden prezentată în presă „este departe de realitate”

0
Președintele rus Vladimir Putin a făcut referire la întâlnirea sa cu Joe Biden, spunând că este un partener cu experiență și că imaginea despre acesta prezentată în mass-media este alta decât cea din realitate.

BUCUREŞTI, 17 iun – Sputnik. Vladimir Putin a spus că imaginea lui Joe Biden prezentată în mass-media nu are nicio legătură cu realitatea.

© AFP 2021 / Mikhail Metzel / SPUTNIK

„Această imagine, a președintelui Biden, prezentată de presă, a noastră și chiar de presa americană, este departe de realitate”, a spus Vladimir Putin în cadrul unei întâlniri cu absolvenții Școlii universitare de administrație de la Moscova.

Preşedintele rus a subliniat că omologul său american este vesel și conștient de problemele majore.

„Este plin de viață. Am vorbit timp de două ore sau mai mult. Mergea la esența problemei. Din când în când, arunca o privire peste notiţele sale, cu toții facem asta”, a adăugat Putin, citat de Sputnik.

De asemenea, l-a descris pe președintele american drept un partener cu experiență.

„Joe Biden este un profesionist și trebuie să fii foarte atent să nu ratezi ceva. Nu lasă nimic să-i scape, vă asigur”, a mai spus Putin.

Geneva a găzduit pe 16 iunie primul summit între Vladimir Putin și Joe Biden de când acesta din urmă a fost inaugurat președinte. Ședința a durat 4,5 ore, incluzând pauzele.

În cadrul unui turneu european, Joe Biden l-a întâlnit pe Vladimir Putin. Acest prim interviu a oferit ocazia discutării mai multor chestiuni, de la consultări privind stabilitatea strategică la chestiunea arctică şi Ucraina.

De asemenea, s-a luat decizia revenirii ambasadorilor celor două țări la posturile lor. În plus, cei doi președinți au confirmat aderarea la principiul „toţi pierd în cazul unui război nuclear”.

Chiar dacă întâlnirea nu a dus la vreun acord revoluționar, Vladimir Putin a descris dialogul ca fiind „destul de constructiv” și chiar strângerea de mână între cei doi preşedinţi constituie un eveniment, având în vedere că relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat în ultima perioadă.

0
Tagurile:
Joe Biden, Vladimir Putin
Тема:
Summit Putin - Biden
Tematic
"Un om slab". Americanii, dezamăgiți de prestația lui Biden după summit-ul cu Putin
Ce cadou i-a oferit Putin lui Biden
MAE al Austriei a dat o apreciere summitului Putin - Biden

Загрузка...