Centrala Nucleară de la Cernavodă

Cinci mari diferențe între Cernavodă și Cernobîl

292
Experții din domeniul nuclear spun că nu există nicio asemănare între evenimentele recente de la Cernavodă și cel de la Cernobîl, din 1986.

BUCUREȘTI, 30 mart — Sputnik, Daniel George Nistor. Opririle recente de la CNE Cernavodă au fost asociate condițiilor premergătoare care au condus la accidentul de la Cernobîl.

Specialiștii de la organizația de profil ROMATOM consideră că asocierea este "imposibilă din punct de vedere tehnic" și enumeră 5 considerente în acest sens:

1. Diferențele dintre reactoarele de tip CANDU (tehnologie utilizată la Cernavodă) și RBMK (cum a fost cel de la Cernobîl) sunt fundamentale. Apărarea în adâncime specifică reactoarelor CANDU înseamnă de fapt o abordare fundamentală a securității nucleare din perspectiva proiectului, construcției, operării.

2. În cazul reactoarelor CANDU, există 4 sisteme speciale de securitate: două sisteme independente, redundante și diferite constructiv de oprire rapidă, sistemul de răcire la avarie a zonei active a reactorului și sistemul anvelopei.

3. Cauza de baza a accidentului de la Cernobîl a fost o deficiență de proiectare a sistemului de oprire care în condițiile efectuării unui experiment nefericit, ceea ce nu este cazul la CNE Cernavodă, a introdus o creștere necontrolată a reactivității urmată de topirea zonei active și inițierea accidentului atât de mediatizat.

4. În cazul reactorului RBMK, sistemul de oprire și sistemul de control nu erau independente, existând așadar posibilitatea că sisteme cheie de securitate să fie ignorate și operate prin ajustări manuale ale sistemului de control. În cazul reactoarelor de tip CANDU, cele două sisteme sunt independente, acționând în mod automat la ieșirea din parametrii normali de operare.

5. Reactorul de la Cernobîl nu avea anvelopa de protecție, iar factorul cheie în eliberarea majoră de radioactivitate în mediu a fost energia rezultată din arderea grafitului, moderator specific tipului reactorului RBMK. Reactoarele CANDU au sistem de anvelopare și reținere a produșilor radioactivi, fiind proiectate pentru a face față unui accident sever iar moderatorul utilizat este apă grea.

"Așadar, orice asociere între opririle neplanificate sau reducerile de putere ale Unităților 1 și 2 CNE Cernavodă și cauzele accidentului de la Cernobîl este imposibil de susținut prin argumente tehnice și de operare, Romatom recomandând prudență și o documentare riguroasă în tratarea acestor subiecte în spațiul public", se arată în comunicatul organizației.

Forumul Atomic Român — ROMATOM este persoană juridică română de drept privat, uniune independența reprezentativă la nivel național, fără scop patrimonial sau lucrativ, neguvernamentală, nonprofit, apolitică, constituită din membri asociați sau susținători. Membrii săi sunt persoane juridice române și/sau străine care au ca obiect de activitate producerea de energie electrică și termică prin procese nucleare sau sunt furnizori de bunuri și prestatori de servicii din industria nucleară românească, precum și alte persoane juridice care desfășoară activități în domeniul energeticii. Organizația numără peste 30 de membri.

292
Tagurile:
diferențe, Cernobâl, Cernavodă, România
Tematic
Cernobîl, Zonă de excludere: Imagini sinistre, la treizeci decenii de la tragedie
Avaria de la Cernobîl din 1986: priveliște tristă și amintiri de coșmar
Ucraina începe stocarea deşeurilor nucleare din 2017 la Cernobâl
Donald Trump și Xi Jinping

Un as în mânecă: China, gata să-și vândă titlurile de stat ale SUA

38
(reînnoit 20:17 26.10.2020)
În cazul în care China va decide să vândă masiv titlurile de stat ale SUA, lumea s-ar putea scufunda într-un mare haos financiar.

MOSCOVA, 26 oct – Sputnik, Natalia Dembinskaia. Divergențele dintre China și SUA s-au intensificat din nou: războiul comercial s-a transformat în unul tehnologic. Deocamdată, Washingtonul blochează tehnologiile chineze pe care le consideră o amenințare pentru securitatea națională, iar China a amintit de principala sa armă: vânzarea portofoliului obligațiilor de stat americane de un trilion ar putea provoca prăbușirea valorii dolarului și a pieței hârtiilor de valoare. Este un scenariu extrem de periculos pentru întreaga economie mondială. Cât de departe este dispus să meargă Beijingul, aflați din materialul RIA Novosti.

Războiul tehnologic

În luna ianuarie, cele două mari economii ale lumii au făcut un pas important spre încheierea războiului comercial: au semnat un acord în prima fază, menit să restabilească treptat comerțului. Însă, pandemia de COVID-19 a dat totul peste cap. Washingtonul a acuzat Beijingul de răspândirea coronavirusului și a cerut despăgubiri financiare. În plus, americanii și-au anunțat retragerea din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), pe care au acuzat-o că ar ține parte Chinei.

Саммит НАТО в Брюсселе
© Sputnik / Алексей Витвицкий

Odată cu apropierea alegerilor prezidențiale în SUA, tensiunea devine tot mai mare. Trump și-a amintit din nou despre daunele pe care le-ar fi provocat companiile chineze economiei americane. Chipurile, acestea “și-au luat” producerea și au furat secretele tehnologice.

În august, Washingtonul a acuzat Beijingul de imixtiune în campania electorală prin intermediul internetului și rețelele de socializare. În vizor a ajuns aplicația chineză TikTok. Aceasta trebuie să fie interzisă, în caz contrar guvernul Chinei va obține acces la datele cu caracter personal ale cetățenilor americanii care utilizează această aplicație, a declarat Casa Albă.

Proprietarul TikTok, compania chineză ByteDance, este forțată să-și vândă afacerea unor companii americane. Acest lucru urmează să aibă loc până pe 12 noiembrie. În caz contrar, Trump a amenințat cu blocarea serviciului.

Deocamdată nu e clar cum va răspunde China. Experții consideră că autoritățile chineze nu văd niciun rost să apere TikTok, pentru că îl consideră “dăunător”: distribuie un “conținut vulgar”, nu corespunde “valorilor socialismului” și contribuie la degradarea tineretului chinez.

Însă Washingtonul exercită presiuni și asupra Huawei, una dintre cele mai mari companii tehnologice chineze. Și Beijingul a amenințat deja cu interzicerea exportului de materiale strategice și tehnologii pentru companiile străine care ar putea reprezenta o “amenințare pentru securitatea națională”.

O discuție serioasă

Totodată, Beijingul a reamintit că statul chinez dispune de pârghii mult mai serioase. Este vorba de obligațiunile de stat ale SUA în valoare de un trilion de dolari.

Din cauza războiului comercial cu SUA, China încearcă să scape treptat de aceste hârtii de valoare. De la indicatorul de vârf de 1,32 trilioane de dolari în noiembrie 2014, investițiile în datoria de stat americană s-au redus cu peste 200 de miliarde. Dreptul urmare, în iunie 2019, locul de frunte al deținătorilor titlurilor de stat l-a ocupat Japonia, cu 1,12 trilioane.

Potrivit ultimului raport al Ministerului Finanțelor al SUA, la mijlocul lunii septembrie portofoliul chinez s-a redus până la 1,08 trilioane. În prima jumătate a anului, Beijingul a scăpat de titluri de stat americane în valoare de 106 miliarde, acesta fiind cel mai mare ritm al vânzărilor din anul 2015.

Însă, problema nu constă doar în divergențe de ordin economic. Unul dintre motivele pentru care China continuă să vândă titlurile de stat ale SUA sunt riscurile de devalorizare a dolarului, drept urmare a funcționării neîntrerupte a tiparniței.

Da, și datoria continuă să crească. În decursul a opt luni, Statele Unite au emis 7,7 trilioane de obligațiuni – un record absolut. Adică, economia este susținută exclusiv din împrumuturi.

Beijingul vede că Washingtonul nu este în stare să-și rezolve problemele economice fără tiparniță, iată de ce investițiile în datoria de stat americană devin riscante, menționează publicația chineză Global Times.

Vânzări masive?

Intensificarea conflictului dintre SUA și China doar sporește îngrijorările: dacă cel de al doilea mare creditor străin al economiei americane nu va rezista și va organiza o vânzare masivă a titlurilor de stat americane. Urmările unei astfel de decizii ar putea fi catastrofale. Lansarea masivă a hârtiilor de valoare poate provoca o panică pe piață.

Însă acest lucru nu-i este convenabil nici Chinei. În primul rând, vânzarea obligațiilor de100-200 miliarde într-o perioadă scurtă de timp ar duce la devalorizarea lor. În acest caz și costul activelor externe și a rezervelor Chinei se vor diminua semnificativ, exact așa cum se vor reduce și câștigurile de pe urma vânzării unor titluri de stat ieftinite.

În plus, se va prăbuși dolari, iar China nu are nevoie de asta. Slăbirea monedei americane va face exportul chinez mai scump.

Totodată, vânzarea masivă a titlurilor de stat ale SUA va limita posibilitățile Beijingului de a controla yuanul, în cazul în care războiul comercial va ieși de sub control. În cele din urmă, dolarii obținuți din vânzarea titlurilor de stat vor trebui investiți undeva, ceea ce este o sarcină deloc simplă.

Nu doar China ar avea probleme, toți vor avea de suferit.

“Prăbușirea piramidei americane a titlurilor de stat ar însemna o scufundare a întregii lumi într-un haos financiar, în comparație cu care crizele din 1998 sau 2008 vor părea un joc de copii. Iată de ce este puțin probabil ca acest lucru să se întâmplă în viitorul apropiat”, susține șeful bancului de criptovalute Chatex, Michael Ross-Johnson.

Cel mai probabil, renunțarea la dolar și titlurile de stat ale SUA vor decurge etapizat, ceea ce se și întâmplă în ultimii ani. Potrivit aprecierilor economistului chinez Xi Junyang, profesor la universitatea din Shanghai, Beijingul “va reduce treptat” portofoliul titlurilor de stat ale SUA aproximativ până la 800 miliarde de dolari, “în cazul unei evoluții normale a evenimentelor”. Însă varianta extremă nu este exclusă, spre exemplu, în cazul unui conflict militar.

38
Tagurile:
China, SUA
Tematic
China a răspuns la acuzațiile SUA de promovarea a unor informații false
Facebook etichetează presa „controlată de stat” din Rusia şi China, dar omite SUA
Zaharova a comentat confruntările dintre SUA şi China
Ministerul Afacerilor Externe din China cere SUA închiderea consulatului din Chengdu
UE lovește greu în SUA: Vicepreședintele CE transmite că UE trebuie să conlucreze cu China
China către SUA: ”Ajunge! Aţi provocat suficiente probleme”

Загрузка...
Lei românești, Roni

Salariile profesorilor români: cu cât au crescut - date INS

2267
(reînnoit 11:38 25.10.2020)
Anul 2019 a adus o creștere salarială a veniturilor din învățământ cu 20 de procente comparativ cu 2018, acest domeniu fiind al doilea după cel al construcțiilor în privința procentului de majorare a câștigului mediu net lunar.

BUCUREȘTI, 25 oct – Sputnik. Sunt salariile din învățământ mici sau nu? În timp ce reprezentanții Comisiei Europene susțin că salariile cadrelor didactice rămân cele mai mici din Europa, Institutul Național de Statistică informează că veniturile acestei categorii profesionale au crescut cu 20 de procente în 2019 față de 2018.

În 2019 câștigul mediu brut lunar din învățământ a fost 5.713 lei, iar net 3.396 lei. În acest domeniu erau înregistrați 360.600 de angajați la 31.12.2019, din care 20.271 în instituții private de învățământ. Salariile din acest raport statistic sunt calculate pentru toți angajații din acest domeniu, nu numai pentru profesori, informează edupedu.ro.

Potrivit unui raport Eurydice al Comisiei Europene, în anul școlar 2019-2020, cadrele didactice din România aveau unele dintre cele mai mici salarii din Europa. Aceasta în ciuda faptului că România a înregistrat în ultima perioadă una dintre cele mai mari creșteri salariale în învățământ.

Raportul mai notează că maximul de salarizare poate fi atins de un profesor abia la 40 de ani vechime, când salariul este cu 77,6% mai mare față de salariul de debut.

2267
Tagurile:
creștere, Profesori, Salarii

Загрузка...