Euro

Salariile mari alungă investitorii? "Fals! Rămân aici și tot ei profită"

109
Un economist demontează mitul că piața reglează nivelul salariilor în funcție de creșterea productivității muncii.

BUCUREȘTI, 23 mart — Sputnik, Daniel George Nistor. Conform Eurostat, în România, nivelul compensării muncii (însemnând salarii brute plus contribuțiile angajatorului) a fost în 2017 de 5,5 euro/oră, față de media UE28 de 23,1 euro/oră lucrată, deci 23,8% din medie.În același timp, productivitatea orară a muncii a fost 56% din media UE28.

"Dacă ne uităm în urmă, la data aderării, în 2007, valoarea adăugată de factorul muncă într-o oră lucrată era 40% din media UE, iar compensarea angajaților 18% din media UE. Productivitatea reală a muncii în România pe persoană este a doua în UE deja de vreo 4-5 ani, după Irlanda, cu 130% din media UE", scrie economistul Cristian Moisoiu, de la Institutul de Economie Mondială, pe pagina sa de Facebook.

Ce anume demontează aceste date?

"Demontează minciuna că piața reglează nivelul salariilor în funcție de creșterea productivității muncii. Este o minciună prin omisiune. Adevărul e că piața este a întregii Uniuni, că munca poate circula liber. Dar câtă vreme salariile se mențin mici, mobilitatea muncii este doar într-un singur sens", explică Moisoiu.

"Piața reglează nivelul salariilor dacă forța de muncă nu găsește posibilitatea de a se angaja pe salarii mai mari în altă parte. Deschiderea economiilor permite însă ca forța de muncă să plece. Este exact ceea ce s-a întâmplat în România (sau Bulgaria sau Polonia), unde singurul efect al menținerii salariilor joase a fost pierderea forței de muncă necalificate, calificate sau înalt calificate", mai spune economistul.

S-a spus mereu că dacă salariul minim crește, pleacă investitorii, pentru că productivitatea (joasă) nu justifică niveluri de salarii impuse de stat și că va crește șomajul.

"Avem proba că în 4 ani de când salariul minim a crescut cu circa 130%, șomajul nu a crescut, iar companiile nu au plecat. Asta pentru că productivitatea nu a fost joasă, ba dimpotrivă! Singurul motiv pentru care companiile încep să plece este acela că nu mai găsesc personal calificat corespunzător. Logic, pentru că el numai este în țară" — arată Cristian Moisoiu.

Și atunci?

"Atunci, se înțelege clar că de procesul integrării europene a beneficiat capitalul, dominat de marile corporații, în speță, acesta atrăgându-și cea mai mare parte în urma distribuției valorii adăugate. Care s-a scurs spre Vest. Nu a câștigat nici statul, pentru că politica fiscală a fost favorabilă capitalului, iar statul a fost pus sub presiunea socială și a necesităților de dezvoltare, dar nu au câștigat nici angajații, pentru că munca a fost defavorizată", afirmă specialistul.

109
Tagurile:
Profit, Salarii, Multinaţionale, Investitori străini, România
Tematic
"Fondul victimelor comunismului" dă randament. Investitorilor străini
România, ce afacere pentru investitorii străini! Ți se zbârlește părul
Tranzacția anului: investitorii danezi preiau fermele de porci din România
Câte milioane trebuie investite pentru a transforma Chișinăul în oraș-poveste
Gaz

A început! România exportă gaze naturale în Ungaria

269
Lucrările la gazoductul BRUA au fost finalizate, a anunțat Ion Sterian, directorul general al Transgaz. Valoarea investiției este de 423 de milioane de euro.

BUCUREȘTI, 29 nov – Sputnik. România a început să exporte gaze naturale în Ungaria. Ion Sterian, directorul general al Transgaz, spune că lucrările la gazoductul BRUA au fost finalizate.

Valoarea investiției este de 423 de milioane de euro, asta însemnând o economie de 23 de milioane de euro, care procentual înseamnă 11% față de valoarea estimată din caietul de sarcini rezultată din documentația de atribuire.

O parte importantă a derulării proiectului a constat în identificarea proprietarilor terenurilor pe care a fost construit gazoductul, informează economica.net.

Vorbim despre nu mai puțin de 22.500 de proprietari, din 11 județe, din regiuni diferite. În această operațiune au fost implicați mai mult de 500 de angajați ai Transgaz. Acest lucru a dus la eficientizarea activității, spre deosebire de varianta care implica resurse externe.

De asemenea, Transgaz, cu prilejul finalizării BRUA, a modernizării stațiilor de comprimare de la Siliștea și de la Onești, la care lucrările s-au terminat mai devreme cu 4 luni, și-a îndeplinit angajamentele față de firma DG Competition - Departamentul pentru Competiție al Comisiei Europene.

Facem mențiunea că, prin intermediul BRUA, se asigură capacitatea bidirecțională de tranzit al gazelor naturale, mai ales a cel dintre dinspre România spre Ungaria, care e de 1,75 de miliarde de metri cubi pe an, informează economica.net.

România nu va mai fi ocolită de tranzitul zonal al gazelor naturale, grație gazoductului. Acesta este un proiect strategic.

269
Tagurile:
gaz
Tematic
Turcia a descoperit noi zăcăminte de gaz în Marea Neagră
Ultima oră: Turcia pune din nou GAZ pe foc în NATO și UE!
VIDEO: Un depozit cu butelii de gaz a luat foc în sudul Moscovei

Загрузка...
Ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin

Noi oportunități economice și de afaceri Rusia - România

412
Pe platforma electronică a Camerei de Comerț și Industrie din Moscova a avut loc o masă rotundă pe tema dezvoltării afacerilor între entități economice din Rusia și România – la care au participat oameni de afaceri și Camere de Comerț din cele două țări

BUCUREȘTI, 27 nov – Sputnik. O masă rotundă intitulată ”Rusia-România – modalități de adaptare a cooperării interregionale la noile realități”  a fost organizată ieri, în format online, pe platforma electronică a Camerei de Comerț și Industrie din Moscova (CCI).

Au participat oameni de afaceri din cele două țări, dar și reprezentanți ai ministerelor Industriei și Comerțului, Dezvoltării economice din Rusia, ai Camerei de Comerț și Industrie din Moscova. Din parte română au răspuns invitației reprezentanți ai Camerelor de comerț și industrie din județele românești Brașov, Prahova și Timiș.

Conform site-ului ”Vești din Rusia”, fondat de reputatul jurnalist Vyacheslav Samoshkin, la masa rotundă au participat circa o sută de actanți din mediul economic și de afaceri.

”În timpul unei dezbateri amănunțite, părțile au făcut un schimb de opinii cu privire la perspectivele dezvoltării cooperării comerciale și economice dintre regiunile țărilor noastre, precum și posibilitatea implementării diferitelor proiecte specifice”, transmite ”Vești din Rusia”.

Un moment important a fost cuvântul Ambasadorului Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în România, Excelența Sa Valeri Kuzmin.

Ambasadorul rus a punctat un aspect demn de subliniat: ”Scopul principal urmărit de Rusia este acela de a crea un model de dezvoltare durabilă capabil să asigure posibilitatea promovării unei politici suverane în lumea modernă”.

”Există motive să credem că țara noastră, împreună cu statele care împărtășesc aceleași valori, împreună cu partenerii săi reușește să găsească răspunsuri la provocările globale”, a declarat Kuzmin.

Conform datelor oficiale, confirmate de ambasador, Rusia este un participant puternic și stabil pe piața mondială, iar potrivit datelor FMI, Rusia a devenit a cincea economie din lume în ceea ce privește produsul intern brut, calculat la paritate cu puterea de cumpărare, devansând Germania – situată pe locul șase.

© Sputnik / Александр Кряжев

”În perioada în care întreaga lume s-a confruntat cu pandemia de coronavirus, producția industrială s-a diminuat cu numai 2,9%, în timp ce PIB-ul Rusiei, pentru 9 luni din 2020, a scăzut cu doar 3,5% - contrar previziunilor pesimiste”, a spus Kuzmin, completând că, până la sfârșitul acestui an, această scădere nu trebuie să depășească 4-5%.

Pentru comparație: în Statele Unite ale Americii, conform rezultatelor celor 9 luni ale acestui an, scăderea PIB-ului, față de același indicator din anul trecut, a înregistrat 2,9%, în Uniunea Europeană în aceeași perioadă, 3,9%.

Explicația constă în faptul că, în timpul crizei, multe companii din Rusia ”au reușit să-și reducă costurile, ceea ce a dus la o creștere a eficienței unei serii de întreprinderi și industrii”.

”Astăzi companiile metalurgice din Rusia se află printre cele mai performante din lume, în ceea ce privește costurile de producție, contractele futures pe petrol au fost stabile timp de cinci luni, companiile petroliere din Rusia desfășurându-și activitatea destul de bine în condițiile unor prețuri relativ mici”, arată ambasadorul.

Și, atenție la un aspect esențial subliniat de ambasador: ”Înlocuirea importurilor a devenit o parte esențială a strategiei noastre pe termen lung, în prezent, efectele sale pozitive sunt din ce în ce mai evidente atât pe piața internă, cât și în comerțul exterior al Rusiei”.

Ori, cine a urmărit evoluția după 2014, a putut vedea că aceasta a fost manevra făcută urgent și precis de Rusia – care a folosit sancțiunile internaționale ca un motiv de relansare a producției interne, ajungând să înlocuiască aproape toate produsele de import cu cele autohtone.

”Raportul dintre importurile de produse alimentare și producția internă se schimbă treptat în favoarea producătorului național”, spune Kuzmin, iar creșterea continuă a cererii pentru produsele autohtone ”devine un factor semnificativ în creșterea producției”.

În acest context de criză alimentară, Federația Rusă rămâne un lider pe piața mondială de export a cerealelor, iar pentru 2021, se preconizează cifre record la export.

”Companiile ruse au un potențial pozitiv de export nu numai în metalurgie, ci și în industria chimică, ingineria transporturilor și agricultură”, spune Kuzmin, adăugând că, ”având în vedere nivelul crescând al cooperării industriale internaționale, există potențial pozitiv de export și în domeniul producției de echipamente electronice și optice, materiale plastice și cauciuc, celuloză și produse din hârtie, etc”.

De asemenea, industria auto, industria farmaceutică și producția aeronautică, precum și dezvoltarea și exploatarea resurselor arctice ”prezintă un potențial semnificativ de export”, precizează ambasadorul.

Departe de speculațiile unor grupări politice occidentale, Uniunea Europeană rămâne cel mai mare partener comercial al Rusiei, reprezentând o proporție de peste 45% din comerțul  exterior al Rusiei.

Ambasadorul punctează: ”Impunerea de către Bruxelles a unor sancțiuni economice politizate ilegale împotriva Rusiei nu oprește cooperarea investițională la scară largă. Companiile pe care le deține mediul de afaceri european, înregistrate în Federația Rusă, nu au restricții de acces pe piața Rusiei”.

În privința României, ambasadorul arată că, în ultimii trei ani, ”dezvoltarea relațiilor comerciale și economice ruso-române s-a caracterizat prin consolidarea interesului reciproc în extinderea lor din partea oamenilor de afaceri din ambele țări”.

”Acest lucru se întâmplă chiar în pofida faptului că autoritățile de la București continuă să urmeze, ca trend, politica de „descurajare” a Rusiei, promovată sub pretextele geopolitice artificiale ale UE, NATO și SUA”, spune Valeri Kuzmin.

Din păcate, cin cifrele prezentate de ambasador, se observă o reducere semnificativă a volumului importurilor de produse românești în Rusia – iar principala scădere a exporturilor românești este la mașini, piese de schimb și echipamente (cu 23,5%), produse chimice (cu 23,8%) și industrie textilă (cu 32,7%).

”Federația Rusă este deschisă la intensificarea cooperării economice și comerciale cu România pe o bază pragmatică, reciproc avantajoasă”, spune ambasadorul rus, subliniind că  ”În acest sens, ne așteptăm în continuare ca guvernul României să sprijine această poziție și să numească un nou copreședinte al Comisiei Interguvernamentale Ruso-Române pentru cooperare economică, științifică și tehnică (CIG)”.

Ambasadorul a arătat că misiunea de afaceri a oamenilor de afaceri ruși la Ploiești, care a avut loc la începutul anului 2020, ”este foarte utilă în termeni practici”.

De asemenea, Kuzmin a explicat că Guvernul Rusiei a stabilit ca obiectiv de bază promovarea pe piețele externe a produselor industriilor prioritare de export  - producție de automobile, mașini agricole, mașini feroviare, aeronave.

”Considerăm posibilă implicarea companiilor românești în promovarea acestor produse pe piețele țărilor terțe” și, atenție, ”Pentru susținerea activității de export, în Federația Rusă a fost creat un Centru unitar de export”.

Foarte important, din acest an Reprezentanța Comercială a Federației Ruse în Bulgaria a fost acreditată și pentru România.

Întreaga intervenție a Excelenței Sale, ambasadorul Valeri Kuzmin, precum și alte detalii puteți citi pe „Vești din Rusia”. 

412
Tagurile:
România, Rusia
Тема:
Relațiile româno-ruse
Tematic
Celebru analist român: ”Rusia revine în forță - e cel mai activ, ingenios jucător mondial”
Savant rus, interzis în România - notă a Ambasadei Rusiei către MAE român
Cunoscut om de afaceri român: ”Rusia m-a ajutat, și atunci, să dau drumul la fabrici”

Загрузка...
Marcel Ciolacu și Ludovic Orban

Știrea nopții: sondaj Sociopol, răstoarnă TOATE calculele!

320
Institutul condus de cunoscutul sociolog Mirel Palada a dat publicității un sondaj de ultimă oră care dă peste cap toate calculele de până acum – ale tuturor partidelor!

BUCUREȘTI, 1 dec – Sputnik. Cunoscutul sociolog Mirel Palada a dat publivității un sondaj de ultimă oră realizat de Sociopol.

”Acesta este cel mai recent sondaj Sociopol pe teme electorale. Proaspăt. Terminat duminică seară”, scrie în prezentarea diatelor Palada, precizând că sondajul ”prefigurează ce se va întâmpla duminica viitoare, la vot”.

Metodic, Palada începe cu ”principalele concluzii”:  

Prima CONCLUZIE – ”o participare scăzută la vot”.

”Deocamdată sînt semne că va fi 30%”, explică Palada, care consideră că ar putea ajunge la  maxim 35%. ”Dar nu mai mult - un nivel semnificativ mai scăzut decât avem parte în general la alegerile parlamentare, în jur de 40%-45% - și clar mai scăzut decât la recentele alegeri locale, când a fost 46%”.

Palada precizează că participarea nu ia în calcul diaspora, de unde consideră că ”vor mai veni probabil două, maxim trei puncte procentuale”.

A doua CONCLUZIE ”este despre partidele mari”, arată Palada, care dă cifrele ce răstoarnă calculele PNL și PSD.

”Cele două partide mari, PNL și PSD, sunt practic la egalitate, ca în cursele de cai, ca în vestita cursă din Ben Hur”, scrie sociologul. ”Ambele partide în jur de 30%, un pic sub. Care se mobilizează mai bine duminica viitoare, acela va câștiga alegerile la mustață”.

Votul în plus – ”votul de aur”, cum spune Palada -  nu ar conta, ”căci Iohannis clar nu are de gând nici să respecte Constituția, nici să dea guvernarea PSD-ului”, dar, consideră sociologul, ”va însemna mult în economia construirii Guvernului de după - cât și în marea vociferare după, când toată lumea va clama victoria. Din nou”.

Cifrele actuale, conform Sociopol sunt: ”PNL 29. PSD 28”. Deci, nici PNL, nici PSD nu trec de pragul de 30%, al legitimității unui partid dominant pe scena politică – și care să merite încredințarea directă a guvernării! Așadar, calculele amândurora par a fi date peste cap!  

A treia CONCLUZIE a lui Palada o reprezintă ”erodarea USR”. Adică, în urmă cu câteva săptămâni, ”USR PLUS dădea semne din ce în ce mai clare că trece de 20% și că se așază la masă cu celelalte două partide mari, emițând pretenții de partid mare”.

”Nu mai e cazul. Ultima perioadă ne arată un USR în defensivă, în scădere clar sub 15%”, scrie Palada, arătând că ”toate tunurile propagandei iohanniste s-au pus dintr-o dată cu gurile pe imaculații de la USR, arătând că de fapt nu sunt atât de imaculați, ci la fel de bicisnici și de terfeliți ca și ceilalți”.

Palada aduce în discuție și ipoteza (zvonul) că Dan Barna ”este deja căutat de poteră, să-l mânjească un pic cu proiectele europene, și că acesta ar fi de fapt motivul pentru care a făcut dintr-o dată Covid”.

”Deci USR PLUS 13% - pa, vise de mărire, de primadonă guvernamentală. Un pic de lungul nasului, via dosare penale și campanie de mînjire. Ghinion”, comentează Palada.

În fine, ajungem la ceea ce Palada numește ”surpriza cea mai mare a acestor alegeri parlamentare” – și anume obscura grupare AUR.

”Un partid practic necunoscut pînă relativ recent, care iată deja ia cu asalt porțile Parlamentului, precum pe vremuri PP-DD în 2012”, scrie Palada, subliniind că gruparea ”e în creștere clară, non-liniară. Explozie în campania electorală - cu siguranță va intra în Parlament”.

Și, atrage atenția Palada, în condițiile în care ”lumea încă nu crede asta”.

Conform Sociopol, ”AUR deocamdată 7. Mare surpriză”.

”Celelalte două partide medii spre mici, Pro România și PMP, horcăie la marginea lui 5. Dar fiecare horcăie de părți diferite ale suferinței”, continuă Palada, apreciind că ”Pro România va intra, în buză”, deși e într-o scădere clară față de acum câteva luni, față de ce scor avea înainte de alegerile locale.

O altă veste interesantă, dar previzibilă: ”PMP, în schimb, pa. E de partea proastă a ștremeleagului, a istoriei, a barierei de 5%”.

”Din sondaje reiese din ce în ce mai clar că nu va face 5%, că horcăie în jur de 3%”, scrie Palada, car comentează și că ”gurile rele spun că în PNL s-a luat clar decizia ca PMP să nu fie ajutat cu nici un strop de vot. Să zacă. Să moară. Să dispară. Bun. Foarte bun așa. Ghinion”.

Deci , scrie sociologul – ”Pro România 6. PMP 3. Să fie primit”.

În privința UDMR, Palada consideră că ”oricum intră, că ei au lege separată, ei au privilegii medievale”.

Și, atenție la afirmația următoare: ”Ei (UDMR) nu sunt partid politic, ei sunt lest istoric, trebuie băgați în Parlament cu orice preț, așa a fost înțelegerea din 1990 încoace, de pe vremea când americanii voiau să rupă Transilvania și România a rezistat. Hrebe să trăiască. Prietenii știu de ce”. Nu comentăm acum această afirmație.

Deci, UDRM va avea 6%, conform sondajului lui Palada.

Despre celelalte partide, ”la pitici”, scrie Palada, începând cu speranța multor patrioți – PER.

”PER, oricât s-a strofocat, mai mult de 2 nu reușește să stoarcă de la realitate. Nu va intra”, scrie Palada, dând același verdict negativ pentru ”celelalte mici, PPU-SL, PRM, care or mai fi”.

Deci PER 2, PPU-SL 2, PRM 1, alții 3 (inclusiv independenți și minorități, la Camera Deputaților).

De precizat că toate aceste comentarii ironice nu fac parte din studiul Sociopol – ci din postare de pe pagina de Facebook a lui Mirel Palada.

Recapitulând:

  • PNL – 29%
  • PSD – 28%
  • USR – 13%
  • AUR – 7%
  • Pro România 6%
  • UDMR 6%

_________

  • PMP – 3%
  • PER, PPUSL – 2%
  • PRM – 1%
320
Tagurile:
PNL, PSD, partide, Alegeri parlamentare, România, Sondaj
Тема:
Alegeri parlamentare în România 2020

Загрузка...