Газовая комфорка

Bătaie de joc? Ungurii ne cer gaze deși noi ardem coceni

116
Ungaria are peste 70% din locuințe racordate la rețeaua de gaze, dar vrea să importe din România, unde nivelul e în jur de 30%.

BUCUREȘTI, 16 mart — Sputnik, Daniel George Nistor. Lungimea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în Ungaria a crescut de aproape 4 ori din 1990 până în 2016, ajungând la circa 84.000 de kilometri, dublu faţă de cât are România. În acelaşi interval, numărul clienţilor casnici racordaţi la reţeaua maghiară de gaze s-a dublat, ajungând în 2016 la 3,2 milioane de gospodării, 73% din total.

În România, vreascurile sau cocenii rămân sursa principală de căldură, doar una din trei locuinţe fiind conectată la reţeaua de gaze, scrie ZF.ro.

În acest context, pretenția Ungariei de a importa gaze din România sună mai degrabă a bătaie de joc. Este ca și cum un orașean ghiftuit de la supermarket se duce la un țăran care și-a lăsat grădina în paragină și îi spune "hai să facem un contract, îmi vinzi niște roșii după ce te apuci să lucrezi pământul".

Cam asta a făcut premierul Ungariei, Viktor Orban.

"În anii următori, România va extrage, anual, aproximativ 4 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe care intenţionează să le exporte", a declarat recent Orban.

"O companie americană va efectua această lucrare, iar, la licitaţia aferentă (n.r. pentru gazele din Marea Neagră), primele trei locuri au fost ocupate de companii care sunt 100% deţinute de maghiari. Prin urmare, vom putea încheia foarte curând un acord care să ne permită să importăm, anual, peste 4 miliarde de metri cubi de gaze naturale din România, pentru următorii 15 ani", a mai spus premierul țării vecine

Că Viktor Orban se ține de glume pe seama României o dovedesc și declarațiile oficialilor noștri.

Orban lansa "anunțul" după o întâlnire care a avut loc la Bucureşti, între ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, şi omologul sau maghiar, Peter Szijjarto.

Teodor Meleşcanu a negat parafarea unei astfel de înţelegeri între România şi Ungaria.

Mai mult decât atât, oficialii Ministerului Afacerilor Externe afirmă că nu știu, nu au auzit de înțelegerea româno-ungară descrisă cu detalii de Orban.

"Cu prilejul vizitei nu s-a semnat niciun acord sau vreun alt document bilateral care să facă referire la export de gaze din România în Ungaria sau la alte noi proiecte în domeniul energetic", au declarat reprezentanții MAE.

116
Tagurile:
export, gaz natural, Teodor Meleşcanu, Viktor Orban, Ungaria
Intrare în magazin

Celebru economist: România e victima unui EXPERIMENT, spre deosebire de Ungaria și Polonia

601
În timp ce Ungaria sau Polonia creează o entități economice – de stat sau private - capabile să concureze pe piața internațională, România a cedat și își vinde tot

BUCUREȘTI, 8 apr – Sputnik. Cunoscutul economist și profesor universitar Cristian Socol, principal autor al programului de guvernare al PSD – Dragnea, face o scurtă radiografie a situației României:

”Resursele subsolului sunt aproape integral vândute. Parte consistentă a forței de muncă active merge la export. Pământul arabil este vândut și el în proporție ridicată. Sistemul bancar, energia, gazele, apa și celelalte infrastructuri critice sunt și ele vândute”.

Aceasta este prima parte a situației – cea care este adjudecată! Dar mai e o a doua, pe cale să se împlinească. Și anume - ”Mai sunt câteva companii super-profitabile în controlul statului român”.

”Dacă se vând și acestea, România rămâne fără nimic”, consideră Cristian Socol, numind România – ”Chile a Europei”, cu referire la modelul eșecului economic ”gestionat” de FMI în țara andină. De aceea, Socol spune ”NU experimentului libertarian” căruia România îi cade victimă!

Socol atrage atenția că, între timp, Cehia, Ungaria și Polonia ”măresc viteza de convergență și distanță economică față de noi printr-o strategie economică inteligentă - consolidarea activelor, crearea de campioni naționali sau/ și regionali”.

”România are o altă strategie - să vândă tot”, scrie Cristina Socol. Eu aș completa – România de după 2008 are „strategia” și să falimenteze tot - și să bage la pușcărie pe orice om de afaceri care se ridică… la fel ca occidentalii, cu nimic mai morali!

Argumentație în plus: Cristian Socol citează Ziarul Financiar, o analiză intitulată ”Capitalismul de stat: Franţa culege „roadele“ pandemiei, Germania încă n-a scăpat de moştenirea crizei trecute, iar Polonia îşi construieşte campioni naţionali uriaşi”.

”În Europa de Est, în Ungaria guvernul tinde să-şi ţină aproape activele corporate strategice prin intermediul oamenilor de afaceri apropiaţi partidului de guvernământ, în timp ce în Polonia statul creează campioni naţionali uriaşi”, scrie autorul analizei, jurnalistul Bogdan Cojocaru.

De asemenea, autorul subliniază că, în Polonia ”statul creează campioni economici. Spre exemplu, PKN Orlen, cea mai mare companie şi liderul în sectorul de rafinare, la care guvernul deţine peste 27% din acţiuni, preia monopolul gazelor PGNiG şi fuzionează cu concurentul mai mic Grupa Lotos, deţinut de stat”.

”De asemenea, statul deţine aproape 30% din cea mai mare bancă, PKO Bank Polski, aproape 60% din cel mai mare producător de energie, PKO Bank Polski, şi 31% din gigantul minier KGHM. Guvernul este, de asemenea, cel mai mare acţionar la Tauron şi Enea, alţi producători de energie”, scrie Cojocaru, punctând ”Varşovia îşi foloseşte campionii naţionali pentru proiecte considerate strategice precum construirea primei centrale nucleare a ţării şi dezvoltarea unui brand auto”.

Ce se poate reproșa micro-analizei lui Socol, coroborată cu ce din ”Ziarul Financiar”? Nimic… decât că nu e ”aliniată strategic”! Și că Socol a fost unul dintre principalii autori ai programului (economic) de guvernarea al PSD din 2016, considerat și de mulți adversari drept cel mai bun program național de dezvoltare. Cum s-a răspuns la acest program? Cu acel cuvânt din Piața Victoriei, adus din Suedia. Atâta a putut așa zisa ”Românie europeană”.

601
Tagurile:
economist
Tematic
Viktor Orban: Dacă Ungaria nu ar fi comandat vaccinuri din Est, am fi avut mari probleme
Budapesta: vaccinurile din Rusia au protejat tot atâtea vieți în Ungaria și Serbia
Ungaria dă peste nas Bruxelles-ului cu “pașapoartele COVID”
Ungaria, premieră europeană: prima țară UE membră în Banca Eurasiatică de Dezvoltare
Ungaria pune NATO la punct: nu vede Rusia ca o ameninţare

Загрузка...
Raluca Turcan

Turcan, deranjată de numărul mare de pensionari români

2540
Ministrul Muncii și Protecției Sociale a vorbit, în contextul discuției despre felul în care poate fi cumulată pensia cu salariul, despre faptul că, pe fond e o creștere a numărului de pensionari, ceea ce înseamnă presiune mare pe bugetul de asigurări sociale.

BUCUREȘTI, 7 apr – Sputnik. Problema cumulării pensiei cu salariul revine în atenția publică, iar ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, spune că la privat nu poate fi interzis acest lucru.

Turcan spune că, potrivit cifrelor, sunt 4 milioane de pensionari în sistemul public, 107.000 de pensionari anticipat cu penalizare sau fără, plus aproximativ 900.000 de beneficiar de pensie de invaliditate au de urmaș. Dintre toți aceștia, peste 200.000, după momentul pensionării, optează să lucreze.

”Provocarea noastră este să creștem și să impulsionăm viața activă. Cifrele pe fond nu arată bine, avem o creștere a numărului de persoane care intră în pensie, avem o scădere a natalității, avem deja niște semnale de creștere a șomajului, pentru că se resimt efectele pandemiei. Ca o primă soluție trebuie să impulsionăm viața activă”, a explicat Raluca Turcan potrivit digi24.ro.

În opinia sa, creșterea numărului de pensionari reprezintă o presiune pe bugetul de asigurări sociale și încă una foarte mare, iar ”sustenabilitatea sistemului de pensie este șubredă”.

Tocmai de aceea trebuie crescută rata de ocupare a forței de muncă fiindcă, la un moment dat, se pierde controlul asupra economiei și puterea de cumpărare a pensiei scade.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale spune că îi va convinge pe români să aleagă ori salariul ori pensia.

Turcan a precizat că sunt 230.000 de oameni peste vârsta legală de pensionare care aleg să se reangajeze.

”Și atunci le spunem să rămână mai mult în câmpul muncii și salariile să devină mai atractive, fie că vorbim de privat, fie de stat”, a punctat demnitarul.
2540
Tagurile:
Raluca Turcan

Загрузка...
Компрессорная установка Креховского месторождения природного газа

Rusia și Statele Unite împart piața europeană: cine va suplini depozitele de gaze

0
(reînnoit 19:16 12.04.2021)
Coronacriza nu va permite Europei să cumpere resursa energetică costisitoare de peste ocean. Aceasta va fi nevoită să achiziționeze materii prime rusești. Cât va câștiga "Gazpromul" și bugetul de stat grație exportului în străinătate, a aflat Sputnik.

MOSCOVA, 12 apr – Sputnik, Irina Badmaeva. Iarna rece și prelungită a golit depozitele europene de gaze. A rămas doar o treime din rezerve. Americanii au decis să profite de acest lucru și au propus o cantitate mare de gaz lichefiat. Cu toate acestea, coronacriza nu va permite Europei să cumpere resursa energetică costisitoare de peste ocean. Aceasta va fi nevoită să achiziționeze materii prime rusești. Cât va câștiga "Gazpromul" și bugetul de stat grație exportului în străinătate, a aflat Sputnik.

Înghețuri anormale pentru Europa

Toamna și iarna, europenii au folosit mai mult de 65 de miliarde de metri cubi de gaz – maximumul ultimilor zece ani. Despre acest lucru informează "Gazprom" cu referire la GasInfrastructureEurope. Apogeul anterior a fost în 2018, când în februarie – martie, Europa a fost lovită de un ciclon cu înghețuri anormale și ninsori.

Vremea a jucat o festă rea și în acest sezon de încălzire. În ianuarie, "Gazpromul" a fost nevoit să crească de urgență livrările în Europa înghețată. A trimis cu 32,4 procente mai mult decât de obicei în Germania, cu 77,3 – în Franța, cu 21,2 – în Olanda, cu toate 100 – în Italia.

În plus, a crescut exportul și în Asia, unde, la fel, au ajuns frigurile. În consecință, pe piață a apărut un deficit, care a provocat o creștere explosivă a prețurilor spot – bunurile, valorile mobiliare sau valuta se vinde în condiții de livrare imediată.

Așa, de exemplu, în Asia, a existat un moment când cotațiile depășeau o mie de dolari pe o mie de cuburi. Unele contracte erau încheiate cu 1400. În Europa, prețurile depășeau treapta de 300 de dolari, în pofida faptului că în bugetul conservativ al "Gazpromului" pe 2021 este fixată o valoare de 170.

Ca urmare, exporturile rusești în străinătate au crescut până la 19,5 de miliarde de metri cubi – cu aproape 46% mai mult față de anul precedent.

Nici februarie nu i-a răsfățat pe europeni cu vreme bună. În această lună, trei zile la rând, din depozitele europene s-a scos o cantitate maximă – mai mult de un miliard de metri cubi pe zi.

Până la 25 martie, când s-a încheiat sezonul rece, stocul mediu al "metrourilor" Lumii Vechi a scăzut până la 29%. În special, în Germania și Austria – până la 26, în Olanda – până la 23, în Franța – până la 17.

Pentru a nu îngheța iarna viitoare, europenii trebuie să pompeze cu 57,3% (aproape cu 24 de miliarde de metri cubi) mai mult decât anul trecut, a calculat "Gazpromul". Această cifră este comparabilă cu totalul exporturilor în 2020 în Franța și Olanda. Campania de stocare începută, privind suplinirea depozitelor, promite să devină una dintre cele mai mari din anul 2011.

Alternative la gazul rusesc

În 2020, ponderea materiilor prime autohtone pe piața europeană a gazelor a fost de aproximativ 33%, a informat directorul general al companiei "Gazprom Export", Elena Burmistrova. Potrivit ei, "începând deja cu al treilea trimestru, volumul exporturilor a atins, iar în unele cazuri a depășit, indicatorii pre-criză". Toate obligațiile față de importatori au fost îndeplinite. În plus, până la sfârșitul anului, prețurile contractelor s-au dovedit a fi mai mici față de prețurile spot din hub-urile europene. Acest lucru a stimulat suplimentar livrările.

Combustibilul albastru livrat Uniunii Europene, provine, pe lângă Rusia, din Norvegia, Qatar, Algeria, SUA și Nigeria. Consumatorii principali – Germania, Marea Britanie și Italia. Mai mult, germanii și britanicii primesc gazul rusesc prin "Nord Steam". Nu există alte opțiuni. Desigur, pot să utilizeze gazul natural lichefiat (GNL), dar el este mai scump. În plus, aceasta necesită terminale speciale, de care Germania, de exemplu, nu dispune. GNL-ul este livrat acolo prin Belgia și Olanda.

În Italia și Marea Britanie, există terminale, dar, și acolo, nu se grăbesc să renunțe la gazul din gazoduct. De aceea, principalii cumpărători ai resursei energetice rusești nu susțin lupta Statelor Unite cu "Nord Stream – 2".  Mai mult, Germania a propus americanilor să finanțeze construcția de terminale pentru recepția GNL-ului lor, numai să lase în pace proiectul "Nord Stream – 2".  Vara trecută, Berlinul era gata să aloce pentru asta un miliard de euro. Dar Washingtonul a rămas neclintit.

Proiectul rusesc are destui oponenți în UE: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, România, Croația. Acestea sunt țări de tranzit, respectiv, ele câștigă destul de bine pe baza acestui lucru.

Apropo, Varșovia și-a declarat deja intenția de a se descurca fără gazul rusesc din 2022. Polonezii mizează pe conducta de gaz Baltic Pipe, care se construiește spre platforma continentală norvegiană în Marea Nordului. Restul – GNL de peste ocean.

Americanii, desigur, ar fi bucuroși să suplinească depozitele europene – mai ales acum, când cererea asiatică a scăzut. În martie, Lumea Veche a cumpărat de la ei 11 miliarde de metri cubi – de două ori mai mult decât în ​​ianuarie și februarie. Statele Unite au asigurat 30% din livrările în Europa de Vest. Mai mult, acum, în mări și oceane se află mai mult de 70 de petroliere cu GNL american.

Cine va suplini depozitele europene

Dar criza nu a trecut încă, iar gazul natural lichefiat este în continuare mai scump decât gazul din gazoduct. În plus, "Gazpromul", spre deosebire de concurenți, poate crește rapid producția și livrările zilnice. Compania dispune de "metrouri" proprii în Europa.

Iar direcția vest-europeană este o prioritate, întrucât rentabilitatea "Nord Stream" este încă discutabilă, observă Alexandr Timofeev, profesor asociat al Universității Ruse de Economie Plehanov. "Iarna rece și prelungită a asigurat o cerere bună. Ea poate crește mai repede decât stocul depozitelor, ceea ce, la rândul său, va duce la o creștere a prețurilor deja până în toamnă", spune interlocutorul.

După părerea consultantului independent privind dezvoltarea complexului combustibilo-energetic al Rusiei, VYGONConsulting, în acest an, "Gazpromul" poate crește exportul de gaz în străinătate până la 210 miliarde de metri cubi – cu 17% mai mult decât în ​​2020 și aproape de cinci și jumătate mai mult decât în ​​anul "pre-covid" 2019.

Așa, de exemplu, în primul trimestru, exporturile "Gazpromului" au crescut cu 30,7%. "Mai devreme, furnizorul a pus prețul de 170 de dolari pe o mie de metri cubi. Dar, apoi, planurile au fost revizuite. Acum se presupune un preț mediu anual de 200 de dolari. Ideea constă în faptul că contractele pe termen lung sunt în mare parte legate de prețurile spot europene. În plus, au crescut cotațiile de petrol, de care depind cotațiile de gaze. Prin urmare, "Gazpromul" are toate șansele să-i convingă pe consumatori de validitatea planurilor sale", consideră Mark Goihman, analistul principal al centrului de informații și analitică TeleTrade.

Apropo, gazul a continuat să se scumpească și după sfârșitul sezonului de încălzire. Acum, la hub-ul olandez TTF (Title Transfer Facility Natural Gas Price Index) pe spot – 252 de dolari pe o mie de metri cubi, acest preț reprezintă maximumul din 2018.

Drept urmare, în acest an, veniturile "Gazpromului" datorate livrărilor în străinătate vor crește de 1,7 ori, până la 42 de miliarde de dolari, menționează VYGON Consulting. Iar această sumă este foarte binevenită bugetului de stat.

0
Tagurile:
Rusia, SUA, Gazprom, coronavirus

Загрузка...