Roni

Scandalul plafonării dobânzilor: "Aruncați oamenii în brațele cămătarilor"

174
Deși reglementări de control al dobânzilor există și în alte țări UE, companiile de credit trag semnale de alarmă.

BUCUREȘTI, 22 feb — Sputnik, Daniel Nistor. Inițiativa privind plafonarea dobânzilor la credite continuă să facă valuri. Banca Națională a României (BNR) a dat publicității un documentar potrivit căruia măsuri similar se mai aplică și în alte 14 state membre ale Uniunii Europene. Dar reprezentanții instituțiilor de împrumut se arată foarte contrariați de această măsură.

Proiectul de lege privind plafonarea dobânzilor la credite a primit avizul favorabil al senatorilor din comisiile de buget, economică şi juridică. Aceştia au stabilit ca dobânda efectiva anuală (DAE) pentru creditele ipotecare să nu depăşească cu de 2,5 ori dobânda de referinţă a BNR (în prezent de 2,25%). În cazul creditelor de consum, dobânda maximă care poate fi percepută a fost stabilită la 18%.

În prezent DAE la un credit de consum în lei ajunge la circa 10%, în timp ce dobânda la un credit ipotecar în lei se situează la circa 4-5%. În cazul IFN-urilor (instituții de finanțare nebancare) dobânzile sunt mult mai mari, trecând de 100%.

Statele membre UE au abordări diferite în privinţa controlului ratelor dobânzii, 14 ţări aplicând plafoane asupra dobânzilor contractuale de stipulat în contracte de credit tipice, în vreme ce alte 13 ţări nu au astfel de plafoane, potrivit unui documentar al Băncii Naţionale a României.

"Consultarea literaturii economice arată că există diferenţe considerabile în atitudinea statelor membre UE în ceea ce priveşte reglementarea preţului creditului de consum: unele state membre au introdus plafoane stricte de rate ale dobânzii, întrucât creditele cu preţuri înalte pot agrava situaţia financiară a consumatorilor şi reflectă proasta funcţionare a pieţelor, în special pentru credite de valoare mică; în multe din statele membre care au reglementat domeniul, acestea au abordat în general categorii specifice de împrumuturi şi măsurile respective s-au întemeiat pe studii de impact care au ţinut cont de situaţiile din pieţele respective; alte ţări justifică absenţa unor asemenea reglementări, în special prin aceea că plafoanele vor reduce accesul la credit, mai ales pentru persoanele cu mijloace financiare modeste", se spune în documentar, potrivit Agerpres.

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) punctează însă că această iniţiativă ar putea avea efecte negative.

"Vom reveni cu o analiză de impact detaliată în scurt timp pentru ca toţi decidenţii şi publicul să înţeleagă nu numai impactul de instanţa întâi dar şi pe cel de instanţa a doua. Această iniţiativă are un impact major asupra consumatorilor, instituţiilor de credit şi a economiei", a declarat Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB, citat de ZF.ro.

Au apărut și reacții mult mai alarmante.

"Dacă acest proiect de lege va intra în vigoare, singura soluţie a clienţilor săraci, care nu au acces la servicii bancare, va fi să apeleze la credite ilegale, netransparente şi mult mai costisitoare — cămătari sau, în cel mai fericit caz, case de amanet", au spus reprezentanţii unui IFN.

Declarația vine în contradicție cu afirmațiile inițiatorului proiectului de lege, senatorul Daniel Zamfir, care a denumit actul normativ "Legea împotriva cămătăriei", pe motiv că dobânzile aplicate legal sunt deja prea mari și trebuie limitate.

174
Tagurile:
Lege, Cămătari, Credite, Bănci, Plafonarea dobânzilor, România
Declarații de presă susținute de ministrul finanțelor publice, Florin Cîțu

Leul s-a prăbușit după o nouă declarație BOMBĂ a lui Cîțu!

113
Florin Cîțu recidivează, de data asta însoțit de premier și de alți miniștri – declarațiile lor iresponsabile ar putea fi cauza noii căderi record a leului de azi.

BUCUREȘTI, 23 sept – Sputnik. Veste gravă de la BNR - leul a căzut din nou, Euro atingând azi un nou maxim istoric, al treilea din luna septembrie.

Astfel, în cotația BNR, moneda europeană a ajuns la 4,8641 lei, după ce 17 septembrie fusese înregistrat un alt record, 4,8595 lei.

Remarcabil este că pe plan internațional euro a atins un minim al ultimelor șapte săptămâni, în scădere cu 0,12% la 1,1693 dolari, motivație fiind temerile legate al doilea val al pandemiei și, implicit, efectele asupra economiei.

În aceste condiții, surprinde maximul de azi, care vine după câteva zile în care a fost raportat un număr mai mic de infectări.

O explicație ar putea fi reacția premierului și a unor miniștri după ce ieri Parlamentul a reconfirmat, prin amendamente la rectificarea bugetară, creșterea punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie, conform legii. De exemplu, premierul a acuzat un veritabil ”asasinat economic” comis de PSD, iar Violeta Alexandru a vorbit de un conflict între generații.

Un caz special este ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, cel care a făcut ieri o declarație periculoasă:  ”în momentul în care această lege ar trece, imediat cursul s-ar deprecia”, a spus Cîțu despre legea rectificării bugetare, cu amendamentele PSD și UDMR.

”Deprecierea monedei naţionale a început în momentul în care (PSD, n.n.) au anunţat moţiunea de cenzură şi au anunţat că vor să revină asupra rectificării bugetare”, a spus Cîțu la Realitatea Plus. ”Există acest risc: în momentul în care această lege ar trece, imediat cursul s-ar deprecia şi ar exista acest risc pentru România să avem o depreciere a cursului, care înseamnă şi inflaţie”.

Cîțu a completat că ”ar cere lui Ciolacu şi găştii lui să îşi asume deprecierea monedei naţionale”.

Deci, ministrul Finanțelor, reper important pentru economie și lumea afacerilor, a anunțat deprecierea imediată în cazul în care trece rectificarea cu amendamentele creșterii punctului de pensie.

Se poate spune deci că el poate fi o cauză a căderii leului de azi. Și, atenție, nu ar fi prima dată.

La sfârșitul lui noiembrie anul trecut, pe fondul unor declarații iresponsabile ale lui Cîțu, a avut loc o altă cădere mare a leului, iar PSD a depus moțiunea simplă contra ministrului de Finanțe. Iată că acum pare a se repeta situația – tot bazată pe atitudini iresponsabile ale miniștrilor.

Să mai menționăm că, tot azi, dolarul american a fost cotat la 4.1528 lei, francul elvețian la 4,5153 lei, iar lira sterlină la 5,2908 lei.

113
Tagurile:
leu, Florin Cîţu
Tematic
Piperea critică băncile care au făcut profituri cu ajutorul lui Cîțu în perioada pandemiei
Viorica Dăncilă, îl ia de urechi și îl provoacă pe Cîțu!
Gafă majoră a lui Florin Cîțu, Eugen Teodorovici îl face de rușine!

Загрузка...
Moscow Stock Exchange

România, promovată la statutul de Piața Emergentă

42
Bursa de Valori București informează că România va fi promovată oficial, astăzi, la statutul de piață emergentă, ca urmare a unei decizii luate de agenția de evaluare financiară FTSE Russell.

BUCUREȘTI, 21 sept – Sputnik. Moment istoric pentru România, care face pași înainte în domeniul economic și devine piață emergentă după ce, anterior, avusese statut de Piață de Frontieră.

Începând cu data de 21 septembrie 2020, piața de capital din România va fi inclusă în indicii furnizorului global de indici FTSE Russell pentru Piețele Emergente.

Bursa de Valori București va marca momentul printr-o deschidere oficială a ședinței de tranzacționare la care vor participa toți partenerii BVB, instituții ale statului, autorități de reglementare și parteneri instituționali. La eveniment va veni li Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice.

În urmă cu un an, în data de 26 septembrie 2019, furnizorul global de indici FTSE Russell a anunțat că România a fost promovată de la Statutul de Piață de Frontieră la cel de Piață Emergentă Secundară, iar decizia va deveni efectivă începând cu septembrie 2020.

FTSE Russell a confirmat, în luna aprilie 2020, că România este pe cale să fie inclusă în indicii FTSE de piețe emergente în cadrul revizuirii din septembrie 2020.

Verificarea eligibilităţii pentru includerea în indici se bazează pe datele de tranzacţionare de la 30 iunie 2020.

Astfel, pentru ca o companie să îndeplinească criteriul de lichiditate, aceasta trebuie să aibă o lichiditate mediană lunară de cel puţin 0,05% pentru minim 10 din 12 luni.

Conform metodologiei FTSE Russell, măsurarea lichidității se realizează pentru fiecare companie ca raport dintre mediana lunară a volumelor tranzacţionate zilnic şi numărul de acţiuni free float.

În luna septembrie a anului trecut, Lucian Anghel, președinte al Consiliului de Administrație al Bursei de Valori București spunea că promovarea României la statutul de Piață Emergentă poate fi considerată, din punct de vedere economic pentru piața de capital, echivalentul momentului aderării României la Uniunea Europeană.

Noul statut al României – acela de Piață Emergentă – înseamnă noi posibilități de investiții. Și aceasta fiindcă administratorii care gestionează fonduri de miliarde de euro erau restricționați să investească în piețele de frontieră.

42
Tagurile:
România, Piață

Загрузка...

Prețul gazelor: cât vom plăti la iarnă

0
Românii vor plăti, în acest an, pentru gaze naturale un preț similar celui de anul trecut. Tariful mediu nu va depăși 68-7,75 lei/MWh, iar consumul de gaze va fi asigurat din producția internă.

BUCUREȘTI, 23 sept – Sputnik. Iarna 2020-2021 nu va aduce facturi mărite la gaze. Potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă, România va înregistra un consum similar ultimelor ierni, iar prețul gazelor naturale va fi similar cu cel de anul trecut.

Din fericire, vom avea parte de o iarnă blândă, potrivit prognozelor meteorologice pentru Europa Centrală și de Est pentru iarna 2020-2021. Vor fi episoade severe de frig și viscol, așa că cererea de gaze pentru această regiune se va situa, probabil, la nivelul cererii din ultimii ani.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, spune că evoluția prețului gazelor în regiune va urma un ușor trend ascendent, o dată cu creșterea cererii, însă, cel mai probabil, preșul mediu al gazelor în lunile de iarnă nu va depăși 14-15 euro/MWH, adică 68-72,75lei/MWh.

”Pentru consumatorul final de gaze din sectorul casnic, nu întrevăd schimbări semnificative la nivelul preţului pe care acesta o să-l plătească. Preţul gazelor va fi la un nivel aproape identic pentru majoritatea consumatorilor casnici cu cel plătit în iarna 2019/2020”, a declarat Dumitru Chisăliţă.

Reprezentanții asociației spun că atât cantitatea mare de gaze aflate în depozitele din România - peste 90% din capacitatea depozitelor, temperaturile ridicate prognozate pentru lunile octombrie şi noiembrie 2020, dar şi costurile ridicate ale gazelor din depozite probabil vor duce la deschiderea depozitelor abia către luna decembrie 2020. Acest lucru va face ca disponibilul de gaze din înmagazinare la nivelul lunilor ianuarie şi februarie 2021, acestea fiind lunile cu consumurile cele mai mari la nivel zilnic, să fie la un nivel de 25-30 milioane mc/zi.

Teoretic, în acest fel, România va putea acoperi consumul exclusiv cu producția internă, în majoritatea zilelor de iarnă.

În zilele cu temperaturi foarte scăzute, România va avea nevoie de 5-15 milioane mc/zi gaze din import, gaze care nu ar trebui să fie -exceptând accidentele - o problemă în a fi achiziţionate din import.

0
Tagurile:
iarna, Prețuri, GAZ
Tematic
Gaz rusesc livrat Bulgariei prin "Turkish Stream" din 1 ianuarie - detalii
Înfrângerea PSG în finala Ligii Campionilor: Champs-Élysées, între gaz și fumigene
Turkish Stream a fost lansat: care vor fi prețurile la gaz?

Загрузка...