Banca Națională a României

Un avocat acuză BNR: Isărescu minte și la prețul laptelui

310
Predicții sumbre: ratele la programul Prima Casă se vor dubla, dobânda de politică monetară va depăși 4,5%

BUCUREȘTI, 16 feb — Sputnik, Daniel Nistor. Datele privind inflația continuă să stârnească valuri. Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat oficial un nivel de 4,3% pe anul 2017, mai mare decât cel prognozat de Banca Națională a României (BNR).

În noiembrie, BNR revizuise în creştere la 2,7% prognoza de inflaţie pentru finalul anului trecut, potrivit declarațiilor guvernatorului băncii centrale, Mugur Isărescu. 
Vinerea trecută, Isărescu a anunțat o revizuire privind inflaţia pentru 2018, în creştere de la 3,2% la 3,5% şi a estimat un nivel de 3,1% pentru decembrie 2019.

"Tot să te încrezi în cifrele emise de BNR", a scris, pe rețeaua de socializare Facebook, avocatul Gheorghe Piperea. 

Acesta a fost inițiatorul unor mari procese colective, fiind cunoscut în special pentru procesele intentate unor bănci comerciale, referitor la comisioane abuzive introduse în contractele de creditare. El a câștigat procese împotriva unor bănci precum BCR sau Volksbank.

"Ca să vedeți ancorare în prezent și adecvare la lumea reală: deși laptele este, de regulă, 4-5 lei/litru, BNR scrie în raportul său oficial referitor la inflația pe 2017 că prețul laptelui este, de fapt, 2,9 lei/litru. Poate în contabilitatea Mar SRL cifrele suportă coafări, dar în viața reală, nu prea…", mai scrie Piperea.

Mar SRL Drăgășani este compania producătoare de vinuri deținută de Mugur Isărescu.

"Așadar, dobânda — cheie a BNR nu va rămâne la 2,25% pe an și nici măcar la 3,5% pe an (cât prognozau niște mici profeți ratați din auto-intitulată "elită financiară" săptămâna trecută). Se va duce, natural, dincolo de 4,5%, ca să nu rămână în urma inflației, adică la un nivel de dobândă real — negativă (situație definită prin faptul că împrumutatul, și nu împrumutătorul, este remunerat pentru plasarea banilor cu titlu de împrumut, ceea ce, desigur, este o absurditate economică)", arată Piperea.

El pune o întrebare tăioasă.

Ce se va întâmpla, sub presiunea inflației și a dobânzii-cheie a BNR, cu:

(I) Robor (de care depinde 63% din totalul creditelor populației) și cu
(II) dobânda la împrumuturi și obligațiuni de stat (de care depinde finanțarea deficitului bugetar, inclusiv garantarea în continuare a crypto-fascistului program Prima Casă)?

Răspunsul dă fiori celor care au contractat credite pentru achiziția de locuințe.

"Eu cred că știți, eu sunt convins că știm deja toți ce se va întâmpla. Puneți 0,5-1 puncte procentuale peste cifra inflației și veți avea răspunsul: rate duble la creditele Prima Casă și 2-3 miliarde de euro expunere suplimentară a statului român", spune Piperea.

"BNR, instituția care ratează mereu ținte, prognoze și cifre, care se încurcă în propriile calcule și estimări, care se afundă din ce în ce mai mult în comunismul cel mai gregar, nu ne mai poate îmbrobodi", mai spune avocatul.

Acesta acuză Banca Națională de politici greșite, care duc la creșterea prețurilor.

"Sunt multe motive și cauze pe care BNR poate arunca vina scăpării de sub control a inflației: creșterea iresponsabilă a consumului pe credit (notă — oare cine o fi învățat românii să se împrumute în lei, 'că este ieftin și s-ar putea scumpi'?), politicile fiscale incoerente, instabilitatea politică, exportul iresponsabil de forță de muncă, resurse (inclusiv lemn brut) și de profit (cu sau fără conștiința fiscului că se practică evaziunea fiscală la scară multinațională)", scrie Gheorghe Piperea.

"Dar nimic nu are influența covârșitoare a politicii BNR de emisiune brută de bani: din 2014 până în 2017, masa monetară primară (M1), adică banii care circulă cu semnătura gubernatorului, a crescut de la 100 miliarde la 200 miliarde, adică, pur și simplu, s-a dublat. Adăugați la asta constatarea de acum 3 luni, pe care am postat-o pe această pagină, din care rezultă că, din 1999 până în 2014, chiar trecând prin denominarea în lei noi, întâmplată în 2005, puterea de cumpărare a leului a scăzut cu 664%! Pentru comparație, veți ști că, în aceeași perioadă, puterea de cumpărare a monedelor internaționale de referință (dolar și euro) a scăzut cu cca 50%, iar puterea de cumpărare a CHF s-a menținut aproape intactă (de aceea este și moneda de refugiu pe timp de criză…). Cine trebuia să asigure stabilitatea monetară? Nu-i așa că știm că nu noi?" — întreabă retoric avocatul.

310
Tagurile:
suspiciuni, Inflația, prognoza, INS, BNR, Gheorghe Piperea, Mugur Isărescu, România
Tematic
Alertă dură de la BNR: Evitați Bitcoin!
BNR a decis. Adio credite ieftine!
Avertisment dur de la BNR. Datoriile cresc vertiginos. Ce urmeaza
Isărescu ne dă vești proaste pentru 2018-2019
Roni

Statul român se împrumută de la populație

98
Ministerul Finanțelor a lansat o nouă emisiune FIDELIS de titluri de stat, iar în intervalul 22 iunie – 12 iulie 2021, persoanele fizice rezidente şi nerezidente, cu vârsta peste 18 ani, pot subscrie prin intermediul băncilor partenere.

BUCUREȘTI, 18 iun – Sputnik. Statul român se împrumută la populație. Ministerul Finanțelor a anunțat că, în perioada 22 iunie - 12 iulie 2021, persoanele fizice rezidente și nerezidente, cu vârsta peste 18 ani, pot subscrie prin intermediul băncilor partenere BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercială Română și B.R.D. – Groupe Société Générale titluri de stat FIDELIS denominate în lei și în euro, care sunt listate la Bursa de Valori București.

Titlurile de stat în lei au scadențe de 1 an și 2 ani, cu dobânzi anuale de 2,95% și respectiv de 3,25%, iar cele în euro au scadență de 2 ani și dobândă anuală de 1,00%.

Valoarea nominală a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că instituția pe care o conduce pune din nou la dispoziția persoanelor fizice un instrument financiar de investiții avantajos, prin intermediul Programului FIDELIS.

Dobânzile oferite, neimpozitarea câștigurilor de capital și a veniturilor din dobânzi, precum și lipsa comisioanelor la subscriere, fac din acest instrument un mijloc atractiv de economisire pentru persoanele fizice care dispun de excedente în lei sau euro, este de părere demnitarul.

”Îi îndemn pe români să se informeze cu privire la beneficiile și condițiile financiare ale programului și să investească în titlurile de stat FIDELIS prin intermediul băncilor partenere”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor .

Titlurile de stat destinate populației sunt remunerate cu dobânzi anuale peste nivelul titlurilor de stat tranzacționate pe piața secundară interbancară. În procesul de subscriere a titlurilor de stat FIDELIS nu se percep comisioane de către băncile intermediare, iar veniturile obținute, atât din dobânzi, cât și din câștigurile de capital sunt neimpozabile.

Deținătorii de titluri de stat TEZAUR sau FIDELIS lansate în cadrul emisiunilor anterioare și care au ajuns la maturitate pot reinvesti disponibilitățile neridicate la scadență rezultate din emisiunile anterioare prin subscrierea în cadrul acestei noi emisiuni.

Informații privind termenii și condițiile financiare aferente emisiunii în cadrul Programului FIDELIS pot fi consultate pe paginile de internet ale Ministerului Finanțelor (www.mfinante.gov.ro) și instituțiilor partenere (www.btcapitalpartners.ro;www.bcr.ro; www.brd.ro/mfp; www.bvb.ro - Programul FIDELIS).

98
Tagurile:
Stat, Bani

Загрузка...
Nicolae Ceaucescu

Combinat construit de Ceaușescu în Ucraina, vândut de USR

651
Memorandumul care permite valorificarea participaţiei României la combinatul Krivoi Rog din Ucraina cu toate drepturile şi obligaţiile aferente a fost aprobat de Guvern. Anunțul a fost făcut de Minsiterul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

BUCUREȘTI, 17 iun – Sputnik. Combinatul Krivoi Rog din Ucraina nu mai funcționează deloc de mai bine de două decenii.

Pentru construcția sa, România a plătit aproximativ un miliard de dolari și a primit doar 0,53% din cantitatea de peleți pe care trebuia să o primească.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului anunţă că Guvernul a aprobat Memorandumul privind identificarea celei mai bune soluţii pentru vânzarea/valorificarea participaţiei României de pe platforma CIM Krivoi Rog cu toate drepturile şi obligaţiile aferente. ”Actul, întocmit de Ministerul Economiei mai indică amendarea cadrului legislativ privind Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor acide cu conţinut de fier Krivoi Rog, pentru a asigura o formă de soluţionare corespunzătoare situaţiei existente”, precizează MEAT, potrivit stiripesurse.ro.

Una din prevederi se referă la abrogarea Legii nr. 95/31.12.1993 privind continuarea participării României la construirea combinatului și asigurarea resurselor de finanțare necesare.

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, spune că acest combinat reprezintă o reminiscență a economiei socialiste planificate deținute de stat și amintește că a fost fondat de Republica Socialistă România, împreună cu alte state socialiste în anul 1986.

”România a plătit atunci 640 milioane ruble transferabile - echivalentul a aproape1 miliard de dolari - pentru construcţie. În schimbul acestor bani, România trebuia să primească peleţi de fier pentru a produce oţel. În total, statul român ar fi trebuit să primească circa 30 de milioane de tone de peleţi timp de 10 ani. În practică, a primit doar 159.000 de tone. Adică 0,53% din cât trebuia să primească”, spune Năsui.

Ministrul a subliniat că de 22 de ani acest combinat nu mai funcționează deloc și că restul statelor cu care România era în asociere și-au marcat pierderea și au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuție națională.

Ministrul Economiei spune, însă, că statul român a ales să rămână agăţat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest ”maldăr de fier din care se fură anual, cam orice”.

Explozie
© Sputnik / Константин Чалабов

”Sunt nenumărate reportaje făcute de televiziunile româneşti care arată aproape an de an că din combinat, adică ce a mai rămas din el după atâta vreme, se fură ca din codru. ”Investiţia” aceea a ajuns o epavă”, a afirmat recent Claudiu Năsui, ministrul Economiei.

Statul român, prin Ministerul Economiei, plăteşte anual, din 1999 încoace, aproximativ 1 milion de euro către trei firme pentru pază şi conservare. Aceste firme sunt impuse printr-o lege specială, mai scrie stiripesurse.ro.

Ţinând cont de situaţia politico-economică internă din Ucraina, în evaluarea posibilităţilor de acţiune trebuie luate în considerare următoarele elemente: improbabilitatea recuperării integrale de către partea română a cotei sale de participare stabilite prin Protocolul din 1994.

Potrivit Convenției din 1986, datoria Ucrainei se constituie progresiv, pe măsura recepţionării obiectivelor finalizate - valoarea obiectivelor finalizate şi recepţionate constituie aproximativ 185 de milioane ruble transferabile.

Deoarece proiectul nu a fost finalizat, există posibilitatea unei interpretări din partea ucrainenană a situaţiei în sensul că, în fapt valoarea creanţei României este dată de valoarea acestor obiective finalizate şi recepţionate de partea ucraineană.

Trebuie ţinut cont şi de suma cheltuită anual de partea română pentru activitatea antreprenorilor români din cadrul CIM Krivoi Rog pentru întreţinere, salarii personal de pază, utilităţi, etc conform Hotărârii Guvernului nr. 643/1999 şi a chiriei aferernte tehnicii depozitate pe teritoriul României conform Hotărârii Guvernului nr. 290/2001.

Menționăm că acest combinat, intitulat Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu Conţinut de Fier de la Krivoi Rog - CIM Krivoi Rog - a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizaţii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.

În data de 20 octombrie 1983, la Berlin, se încheie Convenția multilaterală privind colaborarea în scopul construirii CIM Krivoi Rog. Convenția s-a încheiat între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia.

Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenţie, ulterior. Au aderat, apoi, Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România - în baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986.

După preluarea administraţiei Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia.

Sumele plătite pentru paza şi conservarea utilajelor din cadrul combinatului din Ucraina se ridică, anual, la valoarea de 4 milioane de lei.

Întâlniri bilaterale fără rezultat concret

Pentru rezolvarea situației de la combinat, au avut loc mai multe întâlniri bilaterale începând cu anul 1994.

În cadrul întâlnirilor de la București din anul 2008, partea română a susţinut identificarea unei soluţii care să asigure plata integrală de către Ucraina a cheltuielilor efectuate de către România în cadrul CIM Krivoi Rog conform evidenţelor bancare.

La rândul său, partea ucrainenă a avansat mai multe propuneri, cum ar fi rezolvarea situaţiei prin privatizarea Combinatului şi/sau despăgubirea părţii române pentru contribuţia efectuată.

Memorandumul arată, însă, că propunerile avansate nu au corespuns intereselor părţii române.

Astfel, în ceea ce priveşte ipoteza privatizării CIM Krivoi Rog, ”partea ucraineană a insistat pentru exonerarea acesteia de orice responsabilitate în cazul în care firma care ar fi preluat participarea ucrineană la Combinat nu ar fi plătit datoriile faţă de partea română, iar în ceea ce priveşte propunerile de despăgubire, acestea nu reprezentau decât o fracţiune din valoarea participaţiei României”, arată memorandumul.

Un nou plan de privatizare a combinatului a existat în 2011. Nu este  pus în aplicare, întrucât partea ucraineană invocă necesitatea perfectării unor înţelegeri cu statele implicate în proiect.

Explozie
© Sputnik / Константин Чалабов

La începutul anului 2012, falimentul CIM Krivoi Rog este diferit Tribunalului Economic de la Kirovograd. Instanţa a acordat un termen de şase luni pentru a pune la dispoziţia sa un plan actualizat de reorganizare, având în vedere că unele creanţe au fost rambursate creditorilor.

Situația se complică din cauza procedurii de faliment care se derula paralel cu evoluțiile politice, așa că a apărut un nou impediment ăn calea recuperării de către România a datoriilor.

Șapte ani mai târziu, în data de 15 mai 2019, a avut loc, la sediul Ministerului Economiei, o întâlnire dintre reprezentanţii companiei Hares Engineering GmbH (Austria) - potenţial investitor pentru CIM Krivoi Rog, la solicitarea acestora, şi reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Aceti potențiali investitori şi-au manifestat interesul pentru Fabrica de Pelete construită de partea română pe platforma CIM Krivoi-Rog.

În data de 30.11.2018 zona industrială a Fabricii de Pelete a fost decuplată de la alimentarea cu energie electrică din cauza unor defecţiuni tehnice.

Destul de rapid, la începutul lunii decembrie, defecțiunile tehnice au fost remediate.

Costurile au fost suportate de partea română.

Cu toate acestea, nici până în ziua de azi Direcţia CIM Krivoi Rog nu a recuplat alimentarea cu energie electrică în zona respectivă. Ca urmare, a fost inundat subsolul obiectivelor şi utilajele tehnologice instalate, existând riscul afectării grave a structurii de rezistenţă a construcţiei.

Antreprenorii români spun că Direcţia Generală CIM Krivoi Rog contrar prevederilor Protocolului din 5 mai 1994 dintre guvernele României şi Ucrainei a retras în totalitate paza exterioară a Fabricii de Pelete.

Urmările au fost catastrofale: cazurile de pătrundere prin efracție s-au intensificat, la fel și cele de furturi operate de grupuri de infractori, care depășesc numeric paza asigurată de către antreprenorii români.

Tot antreprenorii români susțin că firma slovacă Point continuă distrugerea construcţiei metalice, a conductelor tehnologice şi a utilajelor din obiectele ocupate abuziv, agresând paznicii antreprenorilor români.

Documentul relevă că, din păcate, ”conducerea CIM Krivoi Rog continuă să aibă o atitudine ostilă faţă de personalul român”.

651
Tagurile:
USR, Nicolae Ceaușescu, Uzină

Загрузка...
Poliția română face verificări în București, privind restricțiile de circulație COVID

Rusalii cu poliția în alertă: mii de oameni ai legii, la post

0
La nivelul Poliției de Frontieră Române au fost dispuse măsuri pentru fluidizarea traficului în punctele de trecere a frontierei, precum şi pentru întărirea dispozitivului de supraveghere şi control la frontiera de stat.

BUCUREȘTI, 19 iun – Sputnik. Minivacanța de Rusalii a început.

ПОЛИГОН, МУСОР, МЕШКИ, ОТХОДЫ. Gunoi, boschetari, poligon
© Sputnik / Владимир Федоренко

Din acest motiv, pentru ca toată lumea să se poată bucura de sărbători liniștite, la nivelul Poliției de Frontieră Române au fost dispuse măsuri pentru fluidizarea traficului în punctele de trecere a frontierei, precum şi pentru întărirea dispozitivului de supraveghere şi control la frontiera de stat.

Polițiștii de frontieră acționează alături de celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, în vederea asigurării unui climat de ordine şi siguranţa publică în zona de competenţă.

În această perioadă, atât în punctele de trecere a frontierei, cât şi în zona de frontieră – 30 km interior de la linia de frontieră, peste 3.600 de poliţişti de frontieră desfăşoară zilnic, la nivelul întregii ţări, activităţi de supraveghere şi control la frontiera de stat, precum şi pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, informează politiadefrontieră.ro.

Oamenii legii se așteaptă la o creștere a valorilor de trafic în punctele importante de trecere a frontierei. În funcție de dinamica traficului au fost dispuse măsuri pentru suplimentarea arterelor de control până la capacitatea maximă permisă de infrastructura fiecărui punct de trecere, respectiv suplimentarea personalului. 

Polițiștii de frontieră reamintesc că, în această perioadă, pe sensul de intrare în țară, la realizarea controlului de frontieră efectuat, care vizează în principal verificarea documentelor de călătorie, participă şi reprezentanții Direcțiilor de Sănătate Publică judeţene în vederea efectuarii triajului epidemiologic și dispunerii măsurilor specifice.

Tot pentru fluidizarea traficului la granițele României, reprezentanţii Poliției de Frontieră Române menţin permanent legătura cu autorităţile de frontieră din statele vecine, alături de care se efectuează controlul de frontieră, în vederea dispunerii unor măsuri comune.

Polițiștii de frontieră recomandă cetăţenilor români şi străini care tranzitează frontiera națională în această perioadă să folosească toate punctele de frontieră deschise în regim internaţional și să se informeze cu privire la condiţiile de călătorie în statele de destinaţie şi în cele tranzitate. 

De asemenea, la graniţa cu Ungaria sunt operaționale 12 puncte de trecere a frontierei în regim internaţional pentru persoane, autoturisme şi camioane, conform categoriilor specifice fiecărui punct, astfel:

pe raza județului Arad: P.T.F. Nădlac, P.T.F. Nădlac II, P.T.F. Turnu, P.T.F. Vărşand;
pe raza județului Bihor: P.T.F. Salonta, P.T.F. Borş, P.T.F. Borş II, P.T.F. Valea lui Mihai, P.T.F. Săcuieni
pe raza județului Satu Mare: T.F. Urziceni, P.T.F. Petea;
pe raza județului Timiş: P.T.F. Cenad
La graniţa cu Bulgaria sunt operaţionale 9 puncte de trecere a frontierei după cum urmează:

pe raza județului Constanţa: P.T.F. Vama Veche, P.T.F. Ostrov, P.T.F. Negru Vodă,
pe raza județului Calaraşi: P.T.F. Călăraşi
pe raza județului Giurgiu: P.T.F. Giurgiu,
pe raza județului Teleorman: P.T.F. Turnu Magurele, P.T.F. Zimnicea,
pe raza județului Dolj: P.T.F. Calafat, P.T.F. Bechet - doar pentru transportul de marfă.
De asemenea, persoanele care doresc sa tranziteze frontiera română pot consulta aplicaţia Trafic on-line, disponibilă pe pagina de internet a Poliției de Frontieră - www.politiadefrontiera.ro, în care sunt actualizaţi, în timp real, timpii de aşteptare la controlul de frontieră în funcţie de valorile de trafic prin punctele de trecere.

0
Tagurile:
Poliție, Rusalii
Tematic
Ce nu se face în ziua de Rusalii
Veste bună: mai multe zile libere în funcţie de confesiune - vacanţă Paşti şi Rusalii 2020
Destinații și prețuri pentru minivacanța de Rusalii

Загрузка...