Vin roșu

Grupul Purcari, la bursa din București

91
(reînnoit 17:42 17.01.2018)
Renumita vinărie din Republica Moldova are mari planuri de extindere în România și Europa Centrală

BUCUREȘTI, 17 ian — Sputnik. Grupul Purcari intenționează să plasezeă până la 49 la sută din acțiunile sale prin bursa din București.

Întreprinderea deține beciurile de vin Purcari si Bostavan în Moldova, beciurile Ceptura din România, precum și marca de brandy Bardar.

Acțiunile vor fi vândute ca parte a ofertei publice inițiale (IPO), în urma căreia acționarul majoritar își va reduce cota de la 63,55 la sută la 22,7 la sută.

Reprezentanții Purcari se așteaptă ca propunerea de ofertă publică de acțiuni (IPO), mediată de Raiffeisen și Swiss Capital, să fie finalizată în primul trimestru al anului 2018.

„Ne dorim să devenim unul din jucătorii principali pe piața vinurilor din Europa Centrală și de Est. În România, aproximativ șase litri de bere și alcool sunt consumate în comparație cu un litru de vin, în timp ce în Polonia acest raport este de 18:1. Avem mult de lucru, mai ales după ce anul trecut am intrat în segmentul vinurilor spumante", a declarat Victor Bostan, fondatorul și CEO al Grupului Purcar, tot el — unul dintre acționarii care doresc să vândă o parte dintre acțiuni.

91
Tagurile:
plasare, acțiuni, Grupul Purcari, Bursa de Valori Bucureşti, Republica Moldova, România
Tematic
60 de țigări și un pahar de vin pe zi: secretul longevității în Norvegia
Dacă poți bea mult vin, atunci află ce se întâmplă cu organismul tău
A fost descoperit cel mai vechi vin din lume - are peste 6 mii de ani
Intrare în magazin

Celebru economist: România e victima unui EXPERIMENT, spre deosebire de Ungaria și Polonia

611
În timp ce Ungaria sau Polonia creează o entități economice – de stat sau private - capabile să concureze pe piața internațională, România a cedat și își vinde tot

BUCUREȘTI, 8 apr – Sputnik. Cunoscutul economist și profesor universitar Cristian Socol, principal autor al programului de guvernare al PSD – Dragnea, face o scurtă radiografie a situației României:

”Resursele subsolului sunt aproape integral vândute. Parte consistentă a forței de muncă active merge la export. Pământul arabil este vândut și el în proporție ridicată. Sistemul bancar, energia, gazele, apa și celelalte infrastructuri critice sunt și ele vândute”.

Aceasta este prima parte a situației – cea care este adjudecată! Dar mai e o a doua, pe cale să se împlinească. Și anume - ”Mai sunt câteva companii super-profitabile în controlul statului român”.

”Dacă se vând și acestea, România rămâne fără nimic”, consideră Cristian Socol, numind România – ”Chile a Europei”, cu referire la modelul eșecului economic ”gestionat” de FMI în țara andină. De aceea, Socol spune ”NU experimentului libertarian” căruia România îi cade victimă!

Socol atrage atenția că, între timp, Cehia, Ungaria și Polonia ”măresc viteza de convergență și distanță economică față de noi printr-o strategie economică inteligentă - consolidarea activelor, crearea de campioni naționali sau/ și regionali”.

”România are o altă strategie - să vândă tot”, scrie Cristina Socol. Eu aș completa – România de după 2008 are „strategia” și să falimenteze tot - și să bage la pușcărie pe orice om de afaceri care se ridică… la fel ca occidentalii, cu nimic mai morali!

Argumentație în plus: Cristian Socol citează Ziarul Financiar, o analiză intitulată ”Capitalismul de stat: Franţa culege „roadele“ pandemiei, Germania încă n-a scăpat de moştenirea crizei trecute, iar Polonia îşi construieşte campioni naţionali uriaşi”.

”În Europa de Est, în Ungaria guvernul tinde să-şi ţină aproape activele corporate strategice prin intermediul oamenilor de afaceri apropiaţi partidului de guvernământ, în timp ce în Polonia statul creează campioni naţionali uriaşi”, scrie autorul analizei, jurnalistul Bogdan Cojocaru.

De asemenea, autorul subliniază că, în Polonia ”statul creează campioni economici. Spre exemplu, PKN Orlen, cea mai mare companie şi liderul în sectorul de rafinare, la care guvernul deţine peste 27% din acţiuni, preia monopolul gazelor PGNiG şi fuzionează cu concurentul mai mic Grupa Lotos, deţinut de stat”.

”De asemenea, statul deţine aproape 30% din cea mai mare bancă, PKO Bank Polski, aproape 60% din cel mai mare producător de energie, PKO Bank Polski, şi 31% din gigantul minier KGHM. Guvernul este, de asemenea, cel mai mare acţionar la Tauron şi Enea, alţi producători de energie”, scrie Cojocaru, punctând ”Varşovia îşi foloseşte campionii naţionali pentru proiecte considerate strategice precum construirea primei centrale nucleare a ţării şi dezvoltarea unui brand auto”.

Ce se poate reproșa micro-analizei lui Socol, coroborată cu ce din ”Ziarul Financiar”? Nimic… decât că nu e ”aliniată strategic”! Și că Socol a fost unul dintre principalii autori ai programului (economic) de guvernarea al PSD din 2016, considerat și de mulți adversari drept cel mai bun program național de dezvoltare. Cum s-a răspuns la acest program? Cu acel cuvânt din Piața Victoriei, adus din Suedia. Atâta a putut așa zisa ”Românie europeană”.

611
Tagurile:
economist
Tematic
Viktor Orban: Dacă Ungaria nu ar fi comandat vaccinuri din Est, am fi avut mari probleme
Budapesta: vaccinurile din Rusia au protejat tot atâtea vieți în Ungaria și Serbia
Ungaria dă peste nas Bruxelles-ului cu “pașapoartele COVID”
Ungaria, premieră europeană: prima țară UE membră în Banca Eurasiatică de Dezvoltare
Ungaria pune NATO la punct: nu vede Rusia ca o ameninţare

Загрузка...
Raluca Turcan

Turcan, deranjată de numărul mare de pensionari români

2547
Ministrul Muncii și Protecției Sociale a vorbit, în contextul discuției despre felul în care poate fi cumulată pensia cu salariul, despre faptul că, pe fond e o creștere a numărului de pensionari, ceea ce înseamnă presiune mare pe bugetul de asigurări sociale.

BUCUREȘTI, 7 apr – Sputnik. Problema cumulării pensiei cu salariul revine în atenția publică, iar ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, spune că la privat nu poate fi interzis acest lucru.

Turcan spune că, potrivit cifrelor, sunt 4 milioane de pensionari în sistemul public, 107.000 de pensionari anticipat cu penalizare sau fără, plus aproximativ 900.000 de beneficiar de pensie de invaliditate au de urmaș. Dintre toți aceștia, peste 200.000, după momentul pensionării, optează să lucreze.

”Provocarea noastră este să creștem și să impulsionăm viața activă. Cifrele pe fond nu arată bine, avem o creștere a numărului de persoane care intră în pensie, avem o scădere a natalității, avem deja niște semnale de creștere a șomajului, pentru că se resimt efectele pandemiei. Ca o primă soluție trebuie să impulsionăm viața activă”, a explicat Raluca Turcan potrivit digi24.ro.

În opinia sa, creșterea numărului de pensionari reprezintă o presiune pe bugetul de asigurări sociale și încă una foarte mare, iar ”sustenabilitatea sistemului de pensie este șubredă”.

Tocmai de aceea trebuie crescută rata de ocupare a forței de muncă fiindcă, la un moment dat, se pierde controlul asupra economiei și puterea de cumpărare a pensiei scade.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale spune că îi va convinge pe români să aleagă ori salariul ori pensia.

Turcan a precizat că sunt 230.000 de oameni peste vârsta legală de pensionare care aleg să se reangajeze.

”Și atunci le spunem să rămână mai mult în câmpul muncii și salariile să devină mai atractive, fie că vorbim de privat, fie de stat”, a punctat demnitarul.
2547
Tagurile:
Raluca Turcan

Загрузка...
Vaccin AstraZeneca

Europa este în stare de șoc: Danemarca renunță definitiv la vaccinul AstraZeneca

0
Danemarca este prima țară din UE care renunţă definitiv la vaccinul AstraZeneca anti-COVID din cauza efectelor secundare, în timp ce în România acest vaccin poate fi inoculat și fără programare.

BRUXELLES, 14 apr – Sputnik. Spre deosebire de România care încurajează utilizarea vaccinului AstraZeneca, oferindu-l și fără programare în centrele de vaccinare, doar să fie folosit, Danemarca a invocat efectele secundare "rare" dar "grave" pentru a justifica renunțarea definitivă la acest ser.

Danemarca devine astfel prima țară din Europa care nu va mai utiliza vaccinul AstraZeneca, dând un semnal foarte puternic și celorlalte țări.

Directorul Agenţiei naţionale de sănătate, Soren Brostrom, a anunțat în mod oficial, în cadrul unei conferinţe de presă, decizia care pune Europa pe gânduri: "campania de vaccinare din Danemarca continuă fără vaccinul AstraZeneca".

Celor circa 150.000 de persoane care au primit o doză din acest ser li se va propune un alt vaccin pentru a doua doză, au anunțat autoritățile din Danemarca.

Danemarca a suspendat temporar vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca pe 11 martie ca măsură de precauţie şi nu a reluat de atunci inocularea cu acest ser, nici măcar într-o măsură limitată, cum au procedat alte ţări.

Motivul pentru suspendarea vaccinării cu acest ser este reprezentat de cazurile izolate severe de cheaguri de sânge, şi chiar de decese suspecte, la oameni care au fost vaccinaţi împotriva COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca.

Și Africa de Sud a renunţat la AstraZeneca în luna februarie, întrucât eficacitatea sa este pusă la îndoială în combaterea tulpinii apărute în această ţară. SUA, ca şi Elveţia, nu au autorizat încă vaccinul AstraZeneca, iar Venezuela a refuzat să facă acest lucru, invocând efectele sale secundare.

În Danemarca, la persoanele injectate cu AstraZeneca s-au înregistrat două cazuri de tromboză grave, dintre care unul mortal, ambele fiind persoane fără probleme anterioare de sănătate.

0
Tagurile:
Danemarca, AstraZeneca
Tematic
O treime din cei programați au refuzat vaccinul AstraZeneca
În ciuda scandalurilor, România continuă vaccinarea cu AstraZeneca
UK: AstraZeneca, interzis tinerilor sub 30 de ani – ce soluţie propune ministrul Sănătăţii

Загрузка...