Trader Michael Milano works on the floor of the New York Stock Exchange, Thursday, July 20, 2017

Lovitură pentru firmele mici? Cea mai mare creștere salarială din ultimii 15 ani

135
Multinaționalele rezistă, dar cum vor suporta firmele mici "șocul salarial" impus de Guvern?

BUCUREȘTI, 4 ian — Sputnik, Daniel Nistor. Salariul minim brut pe economie a crescut la 1.900 de lei, de la 1 ianuarie 2018. Vechiul nivel, stabilit la 1 februarie 2017, era de 1.450 de lei.

Cele mai acute critici la această decizie guvernamentală vizează riscul ca sectorul privat să aibă de suferit. "Multe companii nu vor putea să plătească salarii atât de mari. Acestea vor face concedieri, astfel că vor pune presiune atât pe stat, care va trebui să susțină noii șomeri, cât și pe proprii angajați rămași la joburile lor, care vor prelua volumul de muncă al celor puși pe liber. E posibil ca unele multinaționale chiar să plece din țară" — consideră scepticii.

Apărătorii deciziei spun însă altceva: "Multinaționalele nu vor părăsi țara — câinele nu pleacă de la măcelărie. Aceste firme fac aici profituri mari, deci își vor permite creșterea salarială".

Bun, dar mai sunt și companiile private mici, care vehiculează mai puțini bani. Pentru ele, o majorare salarială de 450 lei/angajat poate fi o cheltuiala suplimentară apăsătoare, "letală" chiar.

Cât de mult contează fiecare dintre aceste categorii în radiografia jocului economic? Datele oficiale ne spun că fiecare categorie are importanța ei, ce nu poate fi neglijată.

Anuarul statistic al României 2016 ne arată, la pagina 138, structura personalului salariat pe clase de mărime ale întreprinderilor și forme de proprietate.

La sfârșitul anului 2015, în România lucrau 4,61 milioane de angajați, din care 1,22 milioane în sectorul public și 3,39 milioane în cel privat. Din acești 3,39 milioane de lucrători în firmele private, cele mai mari ponderi le aveau "extremele", respectiv firmele cu mai puțin de 50 de salariați — 1,25 milioane și cele cu peste 250 de salariați — 1,18 milioane. Restul angajaților (circa 960.000) se regăsesc la categoria firmelor având între 50 și 250 de salariați.

Potrivit celor comunicate până acum, marile companii nu resimt creșterea salariilor drept o problema gravă.

Retailerul Kaufland România, cu peste 14.000 de angajați și un profit de 167 milioane de euro, a dat chiar o lovitură de imagine. Pe fondul tuturor acestor controverse, lanțul de magazine a declarat că de la 1 ianuarie crește venitul minim pentru lucrătorii comerciali la suma de 2.800 lei brut pe lună. Deci un nivel minim impus de 1.900 lei nu afectează compania cu nimic.

De asemenea, gigantul petrolier Petrom și operatorul de pariuri sportive Superbet au anunțat că nu vor fi probleme cu salariile angajaților, încă din momentul când inititativa privind creșterea salariului minim fusese înaintată Guvernului de Ministerul Muncii, spre aprobare.

Dacă marile companii întâmpina problema mai ușor, nu același lucru putem spune despre afacerile mici, care nu dispun de aceleași resurse și potențial de profit. Acestea vor fi "lovite" destul de puternic, deoarece "șocul" de 31% creștere a salariului minim are cea mai mare amplitudine înregistrată în ultimii ani.

De exemplu, salariul minim a crescut în februarie 2017 de la 1.250 la 1.450 lei (cu 16%), în decembrie 2016 de la 1.050 la 1.250 lei (cu 19%), în iulie 2015 de la 975 la 1.050 (cu 7,7%), în ianuarie 2015 de la 900 la 975 lei (cu 8,3%), în iulie 2014 de la 850 la 900 lei (cu 5,9%).

În ianuarie 2003 salariul minim a urcat de la 175 la 250 de lei, cu 43%. De atunci nu a mai fost înregistrată o creștere atât de mare precum acest 31% de la 1 ianuarie 2018.

135
Tagurile:
Multinaționale, Șomeri, Firme mici, Creșteri salariale, România
 Poliția de Frontieră, TIR, la punctul de trecere a hotarului

România își apără transportatorii la CJUE

41
România a atacat astăzi la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) unele prevederi europene din Pachetul Mobilitate I care sunt păguboase pentru transportatorii români

BRUXELLES, 23 oct - Sputnik. Transportatorii români au atras atenția de multă vreme asupra faptului că Pachetul Mobilitate I, adoptat de Parlamentul European, este îndreptat împotriva transportatorilor din Estul și Centrul Europei, fiind menit să împiedice piața liberă în favoarea firmelor din Vest.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, Guvernul a introdus trei acțiuni în anularea "prevederilor problematice" din Pachetul Mobilitate I.

Astfel, dispozițiile actelor UE vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României vizează acele aspecte care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune.

Punctele vizate sunt: interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului, obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință, obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare, stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj și instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.

"Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene vine în continuarea demersurilor promovate în mod constant de către autoritățile române pentru contracararea caracterului restrictiv și disproporționat al acestor prevederi din Pachetul Mobilitate I. Precizăm totodată că Guvernul României intenționează să formuleze cereri de intervenție în acțiuni în anulare care vor fi introduse la CJUE de alte state membre UE cu interese similare", a anunțat astăzi MAE român.

România s-a opus adoptării celor trei acte legislative care constituie Pachetul Mobilitate 1, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia).

41
Tagurile:
România, Uniunea Europeană, Greva transportatorilor, Transportatori
Tematic
Protestul transportatorilor: Ce curse auto vor fi suspendate astăzi - LISTA
Răspuns la ”Mistrale”: Cum va fi noul transportator rusesc de elicopter
Transportatorii români acuză că se vrea distrugerea lor. Cine se face vinovat
Când Vestul se teme de Est: directivă împotriva transportatorilor români, votată în PE
Veste bună pentru transportatori: România amenință Bruxelles-ul cu un proces la CJUE!
Dezastru pentru transportatorii români: de azi intră în vigoare măsurile impuse de Vest

Загрузка...
Avocatul Gheorghe Piperea

Piperea, avertisment: ”Suntem singurii cretini care vând!”

209
Profesorul avocat Gheorghe Piperea vine un cu un avertisment concret, cu date și cifre: creșteri de prețuri, nivelul euro în ianuarie, majorarea TVA – și, mai presus de toate, o criză alimentară, cu exemple și cazuri trecute sub tăcere

BUCUREȘTI, 23 oct – Sputnik. Reputatul avocat Gheorghe Piperea publică un semnal de alarmă: România se va confrunta cu două probleme mari – creșterea TVA și o ”gravă criză alimentară”. 

Profesorul universitar de Drept privat publică informațiile ca venind ”de la un amic informat și umblat”.  

“La sfârșitul lui ianuarie euro va fi in jur de 5,15”, scrie Piperea, completând – ”dacă aveți lei e momentul să cumpărați dolari... se vor aprecia vertiginos după alegerile din USA... indiferent cine câștigă”.

Avertisment fiscal: ”Taxele locale se dublează din ianuarie”, iar ”din iunie, TVA 22%”.

Iar bomba vine în domeniul alimentar: ”Ne paște o gravă criză alimentară... multe state fac stocuri de cereale... bineînțelese nu Ro(mânia)... noi vindem!”, scrie Piperea.

Exemplu concret și actual: ”În ultimele două săptămâni, prețul porumbului a crescut pe piața internațională cam cu 2 euro pe zi... e uriaș!”, scrie avocatul, arătând că ”deja în octombrie s-a ajuns la nivelul preturilor din ianuarie... în ianuarie va începe criza majoră la cereale”.

Vineri (vinerea trecută, n.n.), prețul porumb FOB era 158 euro/tonă - azi e 178 euro/tonă, arată avocatul, atrăgând atenția că la Constanta prețul FOB pentru porumb e 187euro/tonă.

Și, exclamă avocatul – ”se vinde! Suntem singurii cretini care vând!”

”E nebunie pe piață, nu se semnează nici un contract internațional”, dezvăluie Piperea, notând că ”Toata lumea așteaptă săptămâna viitoare pragul de 200 euro/tonă”.

Iată și un exemplu de abordare responsabilă – Serbia. ”Sârbii nu vând nici un kilogram”.

”Au făcut stocuri mari pentru stat și așteaptă să explodeze prețul că ei au supraproducție. În același timp statul [sârb] subvenționează 50% din taxa de siloz pentru producători...“”, scrie Piperea.

În loc de concluzie – ”la noi merge treaba bine cu măștile, testele, împrumuturile de stat și alegerile”.

Întrebare – ce vom face în cazul în care Gheorghe Piperea are informații corecte? Vom mânca măști? Și, nota bene, avocatul Piperea e unul dintre cei care au cam avut mereu dreptate.

Am publicat această postare a avocatului și pentru că e necesar ca autoritățile să dea un răspuns – nu să treacă sub tăcere cazurile și situațiile concrete despre care vorbește reputatul universitar și om de drept.

209
Tagurile:
Gheorghe Piperea
Tematic
Piperea: ”Fritz de la Timișoara are problemuțe cu diploma”
Gheorghe Piperea – pe listele PSD: DECIZIA avocatului
Piperea fulminant: ”Protestele violente vor izbucni în 2021”

Загрузка...
Ursula von der Leyen

Critici pentru ecologia radicală a șefei Comisiei Europene

0
Presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, si-a atras critici dure in cadrul formatiunii germane Uniunea Crestin-Democrata (CDU) si in Partidul Popular European (PPE

BRUXELLES, 23 oct - Sputnik. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost criticată chiar de politicienii din cadrul PPE și al CDU pentru ecologia ei radicală. Astfe, voci din cadrul formaţiunii germane Uniunea Creştin-Democrată (CDU), de unde provine Ursula von der Leyen, dar şi din Partidul Popular European (PPE) care a propulsat-o la șefia Comisiei Europene, arată că aceasta ar trebui să își schimbe pozițiile și să mai țină cont și de alt aspecte atunci când propune acțiuni ecologiste radiale.

Штаб-квартира Европейской комиссии
© Sputnik / Алексей Витвицкий

Eurodeputatul german Dennis Radtke, spune într-un editorial publicat în cotidianul german Die Welt că "dacă trebuie să se schimbe Europa, atunci trebuie să se schimbe şi Ursula von der Leyen".

El o atacă pe colega sa de partid arătând că în aceste luni de mandat, von der Leyen a avut puţine contribuţii pentru îmbunătăţirea situaţiilor complicate și a demonstrat că nu a schimbat nimic din stilul politic de la Berlin: titluri spontane şi/sau solemne, pentru exterior, comunicare greşită sau deficitară, prin ignorarea ideilor propriei familii politice".

Chiar dacă admite că sunt necesare proiecte precum Acordul ecologic european (Green Deal), eurodeputatul german este împotriva radicalismului ecologic care nu ține cont de proiectele creştin-democrate şi de situaţia socială şi economică.

"Aplicarea unui astfel de proiect al secolului necesită şi spirit de leadership, precum şi instinct politic, care deocamdată lipsesc. Mi-aş fi dorit ca atunci când se discută de astfel de obiective spectaculoase, să fie abordate şi temerile existenţiale ale angajaţilor din industrie, ale companiilor şi fermierilor", a adăugat acesta în editorialul său.

El și-a continuat criticile la adresa președintelui CE și în publicația Politico. "Ea aplică o agendă pur ecologică; eu nu mă opun, dar trebuie să fie un echilibru între agenda ecologică şi agenda PPE. Sunt foarte nemulţumit de această situaţie", a spus Radke.

Ursula von der Leyen ar vrea reducerea emisiilor poluante cu cel puţin 55% până în 2030, însă alţi politicieni europeni nu sunt atât de entuziasmaţi în legătură cu acest obiectiv din cauza costurilor sociale și economice pe care le presupune.

0
Tagurile:
Ursula von der Leyen, Comisia Europeană
Tematic
Câte trilioane de euro vrea Ursula Von der Leyen să investească în protecția climei
Ursula Von Der Leyen devine ”penală”: este anchetată în Germania!
Orban, întâlnire decisivă cu Ursula von der Leyen pe tema justiției, Schengen și MCV

Загрузка...