Hipermarket

Hipermarketurile distrug comerțul românesc, iar profitul pleacă în afara țării

161
(reînnoit 15:14 21.12.2017)
Dezvoltarea rețelelor de hipermarketuri a dus la dispariția a 20 mii de unități de comerț tradiționale. Peste jumătate din profitul din comerț pleacă în afara țării

BUCUREȘTI, 21 dec — Sputnik. Ascensiunea hipermarketurilor a dus la dispariția a peste 20 mii de magazine alimentare și chioșcuri, potrivit unui studiu efectuat de compania de cercetare de piaţă Vektor Marktforschung, notează Ziarul Financiar.

În acest fel, în anul curent hipermarketurile au devenit cel mai popular format de magazine de unde românii își procură mâncare și produse de uz curent.

Deși, hipermarketurile reprezintă 0,2 la sută din totalul magazinelor sau 200 de unități, concentrând 16,4 la sută din venituri, ceea ce reprezintă 3,4 miliarde euro.

 „Hipermarketurile au devenit cel mai important canal de cumpărături ca valoare, depăşind magazinele mici alimentare din comerţul tradiţional. Schimbarea se datorează dezvoltării comerţului modern, cele zece reţele internaţionale şi-au dublat numărul de magazine în perioada 2013-2017", explică Marius Căluian, directorul general al companiei Vektor Marktforschung.

Potrivit lui în această perioadă numărul hipermarketurilor, supermarketurilor, magazinelor de discount, proximitate și cash & carry a crescut la peste 2 200, în timp ce comerțul tradițional a pierdut 20 mii de unități.

Conform aceluiași studiu, românii cheltuie pe produse de larg consum aproximativ 20,7 miliarde euro pe an, suma rămânând constantă în ultimii ani.

În pofida faptului că în România 99,6 la sută din comercianți sunt români, companiile străine cu o cotă-parte de 0,4% generează 56 la sută din profiturile din domeniul comerțului cu amănuntul, bani care ajung în țara de origine a retailerilor, notează Capital, care citează un studiu efectuat de Creditinfo Romania.

Potrivit studiului, doar 3 la sută din companiile românești fac față concurenței companiilor străine. Doar jumătate din profitul obținut de companiile românești este generat de acestea.

Țările care obțin cele mai mari profituri în România, depășind 2 miliarde de lei în 2016, sunt germane — 38 la sută, franceze — 10 la sută, olandeze — 7 la sută. Alte 43 de țări au un profit de sub 1 la sută.

Paradoxal, în pofida faptului că firmele străine beneficiază de cele mai mari profituri, anume firmele românești sunt cele care asigură cele mai multe locuri de muncă. Din cei 180 mii de angajați în domeniul comerțului, aproape trei sferturi activează în companii românești, în timp ce în cele străine — 30 la sută: olandeze — 13 la sută, germane — 10 la sută, iar cele franceze — 6 la sută.

Potrivit studiului, mai puțin de jumătate din cumpărături (48 la sută) sunt realizate în magazine controlate de capitalul românesc, iar peste jumătate (52 la sută), în cele cu capital străin. Din acestea, cele mai relevante sunt cele cu capital german — 21 la sută, cele cu capital olandez — 19 la sută și 11 la sută, în cele cu capital francez.

161
Tagurile:
magazine alimentare, Profit, Hipermarket, studiu, economie, Comerț, Supermarket, România
Tematic
Românilor le este frică de invazia hipermarketurilor în Republica Moldova
Declarație: Țăranii români au ajuns să-și cumpere produse la hipermarket
România, „raiul hipermarketurilor” sau cum se îmbogățește Kaufland
Alertă! Bacterie ucigașă într-un produs vândut de un mare lanţ de hipermarketuri
Hipermarketurile s-ar putea închide
Nicolae Ceaucescu

Combinat construit de Ceaușescu în Ucraina, vândut de USR

612
Memorandumul care permite valorificarea participaţiei României la combinatul Krivoi Rog din Ucraina cu toate drepturile şi obligaţiile aferente a fost aprobat de Guvern. Anunțul a fost făcut de Minsiterul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

BUCUREȘTI, 17 iun – Sputnik. Combinatul Krivoi Rog din Ucraina nu mai funcționează deloc de mai bine de două decenii.

Pentru construcția sa, România a plătit aproximativ un miliard de dolari și a primit doar 0,53% din cantitatea de peleți pe care trebuia să o primească.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului anunţă că Guvernul a aprobat Memorandumul privind identificarea celei mai bune soluţii pentru vânzarea/valorificarea participaţiei României de pe platforma CIM Krivoi Rog cu toate drepturile şi obligaţiile aferente. ”Actul, întocmit de Ministerul Economiei mai indică amendarea cadrului legislativ privind Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor acide cu conţinut de fier Krivoi Rog, pentru a asigura o formă de soluţionare corespunzătoare situaţiei existente”, precizează MEAT, potrivit stiripesurse.ro.

Una din prevederi se referă la abrogarea Legii nr. 95/31.12.1993 privind continuarea participării României la construirea combinatului și asigurarea resurselor de finanțare necesare.

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, spune că acest combinat reprezintă o reminiscență a economiei socialiste planificate deținute de stat și amintește că a fost fondat de Republica Socialistă România, împreună cu alte state socialiste în anul 1986.

”România a plătit atunci 640 milioane ruble transferabile - echivalentul a aproape1 miliard de dolari - pentru construcţie. În schimbul acestor bani, România trebuia să primească peleţi de fier pentru a produce oţel. În total, statul român ar fi trebuit să primească circa 30 de milioane de tone de peleţi timp de 10 ani. În practică, a primit doar 159.000 de tone. Adică 0,53% din cât trebuia să primească”, spune Năsui.

Ministrul a subliniat că de 22 de ani acest combinat nu mai funcționează deloc și că restul statelor cu care România era în asociere și-au marcat pierderea și au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuție națională.

Ministrul Economiei spune, însă, că statul român a ales să rămână agăţat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest ”maldăr de fier din care se fură anual, cam orice”.

Explozie
© Sputnik / Константин Чалабов

”Sunt nenumărate reportaje făcute de televiziunile româneşti care arată aproape an de an că din combinat, adică ce a mai rămas din el după atâta vreme, se fură ca din codru. ”Investiţia” aceea a ajuns o epavă”, a afirmat recent Claudiu Năsui, ministrul Economiei.

Statul român, prin Ministerul Economiei, plăteşte anual, din 1999 încoace, aproximativ 1 milion de euro către trei firme pentru pază şi conservare. Aceste firme sunt impuse printr-o lege specială, mai scrie stiripesurse.ro.

Ţinând cont de situaţia politico-economică internă din Ucraina, în evaluarea posibilităţilor de acţiune trebuie luate în considerare următoarele elemente: improbabilitatea recuperării integrale de către partea română a cotei sale de participare stabilite prin Protocolul din 1994.

Potrivit Convenției din 1986, datoria Ucrainei se constituie progresiv, pe măsura recepţionării obiectivelor finalizate - valoarea obiectivelor finalizate şi recepţionate constituie aproximativ 185 de milioane ruble transferabile.

Deoarece proiectul nu a fost finalizat, există posibilitatea unei interpretări din partea ucrainenană a situaţiei în sensul că, în fapt valoarea creanţei României este dată de valoarea acestor obiective finalizate şi recepţionate de partea ucraineană.

Trebuie ţinut cont şi de suma cheltuită anual de partea română pentru activitatea antreprenorilor români din cadrul CIM Krivoi Rog pentru întreţinere, salarii personal de pază, utilităţi, etc conform Hotărârii Guvernului nr. 643/1999 şi a chiriei aferernte tehnicii depozitate pe teritoriul României conform Hotărârii Guvernului nr. 290/2001.

Menționăm că acest combinat, intitulat Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu Conţinut de Fier de la Krivoi Rog - CIM Krivoi Rog - a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizaţii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.

În data de 20 octombrie 1983, la Berlin, se încheie Convenția multilaterală privind colaborarea în scopul construirii CIM Krivoi Rog. Convenția s-a încheiat între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia.

Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenţie, ulterior. Au aderat, apoi, Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România - în baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986.

După preluarea administraţiei Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia.

Sumele plătite pentru paza şi conservarea utilajelor din cadrul combinatului din Ucraina se ridică, anual, la valoarea de 4 milioane de lei.

Întâlniri bilaterale fără rezultat concret

Pentru rezolvarea situației de la combinat, au avut loc mai multe întâlniri bilaterale începând cu anul 1994.

În cadrul întâlnirilor de la București din anul 2008, partea română a susţinut identificarea unei soluţii care să asigure plata integrală de către Ucraina a cheltuielilor efectuate de către România în cadrul CIM Krivoi Rog conform evidenţelor bancare.

La rândul său, partea ucrainenă a avansat mai multe propuneri, cum ar fi rezolvarea situaţiei prin privatizarea Combinatului şi/sau despăgubirea părţii române pentru contribuţia efectuată.

Memorandumul arată, însă, că propunerile avansate nu au corespuns intereselor părţii române.

Astfel, în ceea ce priveşte ipoteza privatizării CIM Krivoi Rog, ”partea ucraineană a insistat pentru exonerarea acesteia de orice responsabilitate în cazul în care firma care ar fi preluat participarea ucrineană la Combinat nu ar fi plătit datoriile faţă de partea română, iar în ceea ce priveşte propunerile de despăgubire, acestea nu reprezentau decât o fracţiune din valoarea participaţiei României”, arată memorandumul.

Un nou plan de privatizare a combinatului a existat în 2011. Nu este  pus în aplicare, întrucât partea ucraineană invocă necesitatea perfectării unor înţelegeri cu statele implicate în proiect.

Explozie
© Sputnik / Константин Чалабов

La începutul anului 2012, falimentul CIM Krivoi Rog este diferit Tribunalului Economic de la Kirovograd. Instanţa a acordat un termen de şase luni pentru a pune la dispoziţia sa un plan actualizat de reorganizare, având în vedere că unele creanţe au fost rambursate creditorilor.

Situația se complică din cauza procedurii de faliment care se derula paralel cu evoluțiile politice, așa că a apărut un nou impediment ăn calea recuperării de către România a datoriilor.

Șapte ani mai târziu, în data de 15 mai 2019, a avut loc, la sediul Ministerului Economiei, o întâlnire dintre reprezentanţii companiei Hares Engineering GmbH (Austria) - potenţial investitor pentru CIM Krivoi Rog, la solicitarea acestora, şi reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Aceti potențiali investitori şi-au manifestat interesul pentru Fabrica de Pelete construită de partea română pe platforma CIM Krivoi-Rog.

În data de 30.11.2018 zona industrială a Fabricii de Pelete a fost decuplată de la alimentarea cu energie electrică din cauza unor defecţiuni tehnice.

Destul de rapid, la începutul lunii decembrie, defecțiunile tehnice au fost remediate.

Costurile au fost suportate de partea română.

Cu toate acestea, nici până în ziua de azi Direcţia CIM Krivoi Rog nu a recuplat alimentarea cu energie electrică în zona respectivă. Ca urmare, a fost inundat subsolul obiectivelor şi utilajele tehnologice instalate, existând riscul afectării grave a structurii de rezistenţă a construcţiei.

Antreprenorii români spun că Direcţia Generală CIM Krivoi Rog contrar prevederilor Protocolului din 5 mai 1994 dintre guvernele României şi Ucrainei a retras în totalitate paza exterioară a Fabricii de Pelete.

Urmările au fost catastrofale: cazurile de pătrundere prin efracție s-au intensificat, la fel și cele de furturi operate de grupuri de infractori, care depășesc numeric paza asigurată de către antreprenorii români.

Tot antreprenorii români susțin că firma slovacă Point continuă distrugerea construcţiei metalice, a conductelor tehnologice şi a utilajelor din obiectele ocupate abuziv, agresând paznicii antreprenorilor români.

Documentul relevă că, din păcate, ”conducerea CIM Krivoi Rog continuă să aibă o atitudine ostilă faţă de personalul român”.

612
Tagurile:
USR, Nicolae Ceaușescu, Uzină

Загрузка...
Steagul Rusiei și SUA

Achiziția de obligațiuni suverane rusești, blocată pentru instituțiile financiare ale SUA

233
(reînnoit 18:30 14.06.2021)
Sancțiunile care interzic instituțiilor financiare americane să achiziţioneze direct obligațiuni suverane emise de Rusia au intrat în vigoare luni, 14 iunie.

BUCUREŞTI, 14 iun – Sputnik. O serie de măsuri „care vizează activitățile externe dăunătoare ale guvernului rus” intră în vigoare luni, 14 iunie, informează Sputnik.

În conformitate cu ordinul executiv semnat de Joe Biden pe 15 aprilie, Trezoreria SUA a emis o directivă care interzice instituțiilor financiare din Statele Unite să participe la piața primară a obligațiunilor denominate în ruble sau care nu au fost emise după 14 iunie 2021 de către Banca Centrală a Rusiei, de Fondul Suveran rus și de Ministerul rus al Finanțelor.

Totuşi, achiziționarea de obligațiuni suverane rusești pe piața secundară nu este afectată de aceste sancțiuni.

Sancțiuni menite să „apere interesele naționale” americane

Anunțând decretul prezidențial care introduce aceste sancțiuni, Casa Albă le-a motivat spunând că e vorba de apărarea „intereselor noastre naționale” și de intenţia de a impune „costuri pentru acțiunile guvernului rus care încearcă să dăuneze” intereselor SUA.

Участок магистрального газопровода Северный поток, архивное фото
© Sputnik / Григорий Сысоев

Rusia a fost acuzată în special că ar vrea să submineze desfășurarea alegerilor democratice în Statele Unite și în ţările aliaților și partenerilor acestora, de activități cibernetice dăunătoare împotriva acestora, precum și de acțiuni care ar pune în pericol securitatea țărilor și a regiunilor importante din Statele Unite, în special în ceea ce priveşte integritatea teritorială a statelor.

Moscova a răspuns în repetate rânduri că toate aceste acuzații sunt nefondate.

O pierdere de profituri pentru instituțiile americane

Ministrul rus al Finanțelor, Anton Silouanov, a declarat la acea vreme că sancțiunile din partea SUA vor duce la pierderea profiturilor instituțiilor financiare ale țării.

Acesta a spus că datoria publică a Rusiei este una dintre cele mai fiabile din lume și că cererea va rămâne ridicată în ciuda sancțiunilor.

„Sancțiunile sunt neplăcute, dar nu sunt fatale”, a subliniat ministrul rus al Finanţelor.
233
Tagurile:
Rusia, SUA
Tematic
Maas a apreciat renunțarea SUA la sancțiuni împotriva Nord Stream 2
SUA, Rusia și Europa s-au unit împotriva Ucrainei
Trump: SUA se află într-o poziție defectuoasă, fără respectul Rusiei

Загрузка...
Sebastian Kurz

Cancelarul Austriei: „Pacea în Europa nu este posibilă fără Rusia”

0
(reînnoit 17:49 18.06.2021)
A doua zi după summitul de la Geneva dintre Vladimir Putin și Joe Biden, cancelarul Austriei a apreciat întâlnirea, considerând necesară „menținerea dialogului” și afirmând că pacea în Europa este imposibilă fără Rusia.

BUCUREŞTI, 18 iun – Sputnik. Cancelarul Austriei Sebastian Kurz a apreciat întâlnirea dintre președintele rus și cel american de la Geneva și decizia reluării atribuțiilor ambasadorilor celor două țări.

„Mă bucur de summitul de ieri dintre președinții Joe Biden și Vladimir Putin și de întoarcerea ambasadorilor, ceea ce va deschide căi de dialog între cele două superputeri”, a spus Kurz într-un comunicat pus la dispoziţia Sputnik

Potrivit cancelarului, şi Uniunea Europeană ar trebui să se angajeze pe această cale în relațiile sale cu Moscova.

„Este important să menținem dialogul și să urmăm o linie clară în cazul unor dispute, de exemplu în chestiunea drepturilor omului, despre care trebuie, de asemenea, să discutăm. Acest lucru i l-am spus astăzi președintelui Consiliului European, Charles Michel”, a adăugat Kurz.

„Pacea în Europa este posibilă numai cu Rusia, nu [dacă suntem] împotriva ei”, a conchis cancelarul austriac.

Sebastian Kurz declarase anterior, pe 17 aprilie, că Viena este pregătită să organizeze summit-ul dintre Vladimir Putin și Joe Biden. Acesta dezvăluise că se afla deja în contact cu Moscova și Washington pentru a stabili dacă îi va găzdui capitala țării sale, ceea ce ar fi fost „o mare onoare”.

UE și noua sa politică
Участок магистрального газопровода Северный поток, архивное фото
© Sputnik / Григорий Сысоев

Între timp, șeful diplomației europene, Josep Borrel, a elaborat un raport cu privire la relațiile cu Rusia pentru summitul UE programat pentru 24 și 25 iunie.

Documentul vorbește despre noua strategie a UE pentru Rusia. Aceasta se bazează pe trei „orientări”: represalii, constrângere și dialog. Raportul a fost descris de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova drept „prevalența fobiilor asupra unei viziuni creative asupra lumii”.

Prima întâlnire între Vladimir Putin și Joe Biden, care a avut loc pe 16 iunie la Geneva, a durat 4,5 ore. La finalul summitului, președintele rus a anunțat că s-a convenit începerea consultărilor privind stabilitatea strategică, cele două țări recunoscând responsabilitățile lor la nivel internațional în acest domeniu.

Cei doi președinți au adoptat o declarație comună în care Federația Rusă și Statele Unite își reafirmă angajamentul față de principiul că nu există câştigător în caz de război nuclear. Acest principiu a fost afirmat de foştii lideri sovietic și american Mihail Gorbaciov și Ronald Reagan în timpul unei întâlniri, tot la Geneva, în 1985.

0
Tagurile:
Sebastian Kurz

Загрузка...