Euro

Avertisment: România se îndreaptă spre colaps

911
(reînnoit 11:32 07.09.2016)
România va atinge un nivel de creştere economică estimat de specialişti la 4,4 - 4,8% în 2016 şi la 5,2 - 5,7% în 2017. Cu toate acestea, rata sărăciei devine tot mai mare, iar izbucnirea unei noi crize economice la nivel global va fi catastrofală.

BUCUREŞTI, 7 sept — Sputnik. Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 5,2% în primul semestru din 2016, avansul PIB-ului fiind de 1,5% faţă de trimestrul 1 şi de 6% faţă de trimestrul 2 din 2015, relatează Money.ro

Şi în previziunile economice publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană se estima că economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2016. Însă experţii de la KeysFin precizează că avansul economiei este bazat pe consum, nu pe producţie, ceea ce înseamnă că pe termen mediu şi lung efectul va fi catastrofal, mai ales că o nouă criză economică se întrevede la orizont.

„Creşterea economică sănătoasă este cea care se bazează pe producţie, pe plus valoare, pe angrenarea unor lanţuri economice pe orizontală. Fără industrie, fără producţie, fără produse finite la export, economia va deveni tot mai sensibilă la evoluţiile externe. Dacă va izbucni o nouă criză, efectele ar fi devastatoare, deoarece consumul va fi primul afectat", avertizează experţii KeysFin.

Deşi în 2017 creşterea economică este estimată să atingă 5, 2 — 5, 7%, în acelaşi timp statisticile îndică un lucru îngrijorător — România se enclavizează economic, iar sărăcia devine tot mai prezentă.

Rata sărăciei tinde să atingă un record al ultimilor ani. În 2015 sărăcia s-a ridicat peste nivelul de 25% (25,4%), depăşind precedentul record, de 24,8% consemnat în 2007.

Sunt regiuni în România unde rata sărăciei a atins nivelul de 35,6%, cum ar fi Nord-Estul ţării. În Sud-Est rata sărăciei este de 33,3%, în Sud-Vest Oltenia de 29,7%, în Vest — 26,7% şi Sud-Muntenia — 25,5%.

În România sunt 8,5 milioane persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială, o cifră care ne situează pe primul loc în Uniunea Europeană. Statisticile World Vision arătau că aproape o treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi.

Totodată, procentul celor care se duc întotdeauna la culcare flămânzi s-a dublat la 4% față de anul 2013.

911
Tagurile:
Saracie, PIB, Colaps, Economie, România
Tematic
În România, creșterea economică e o consecință a polticilor monetare europene
Banca Națională a României

Soviani: ”Prea târziu. Prea puțin. Prea ca la Securitate”

169
(reînnoit 11:40 16.01.2021)
Analistul financiar și jurnalistul publică o postare pe pagina sa de Facebook în care subliniază că abia acum, după mult timp, guvernatorul Băncii Naționale a României a decis reducerea la 1,25% a ratei de dobândă.

BUCUREȘTI, 16 ian – Sputnik,. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021, informează instituția într-un comunicat de presă Cunoscutul analist financiar și jurnalist Radu Teodor Soviani susține că în luna martie a anului trecut, guvernatorul BNR Mugur Isărescu ar fi pornit, prin intermediul ”manivelelor” de la BNR o adevărată campanie de denigrare – ”să mă spurce când susțineam că BNR trebuie să reducă urgent rata de dobândă spre 1%”.

”Abia astăzi, 15 ianuarie 2021, fostul turnător decide reducerea de la 1,5% la 1,25% a ratei de dobândă, 10 luni mai târziu decât ar fi trebuit - să o ducă chiar spre 1%”, scrie Soviani.

Acesta a adăugat că a vorbit la o emisiune de televiziune, cu două zile înainte ca BNR să facă anunțul despre scăderea ratei de dobândă, arâtând că este inacceptabil ca BNR să țină rata de dobândă la facilitatea de depozit - banii pe care bancile nu reușesc să îi plaseze nici statului și nici în credite, la 1%, un nivel de 4 ori mai mare decât nivelul din boom economic - atunci era 0,25%.

”Abia astăzi, turnătorul Securității Manole decide să reducă ușor rata de dobândă la facilitatea de depozit, de la 1% la 0,75%”, a subliniat Soviani.

Acesta a reluat ideea potrivit căreia în urmă cu un an, oamenii lui Mugur Isărescu tunau și fulgerau contra argumentelor sale publice că, dacă ar reduce dobânda spre 1%, leul s-ar deprecia cu 15%.

”Nimic mai fals, așa cum s-a dovedit. Prea târziu. Prea puțin. Prea ca la Securitate”, a concluzionat Soviani.

Referitor la măsurile luate, Consiliul de administrație al BNR consideră că, în condițiile decalajelor de transmitere a impulsurilor ratei dobânzii de politică monetară, o asemenea calibrare a politicii monetare este de natură să susțină redresarea activității economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii și consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare.

169

Загрузка...
Ceremonia de recepție a primului sistem de rachete sol-aer PATRIOT, in poligonul Capul Midia, judetul Constanta, joi, 17 septembrie 2020.

Scandalos: România nu are bani, dar cumpără din SUA arme mai scumpe decât era prevăzut

1021
În timp ce anunță că nu sunt bani pentru măririle legale de salarii și pensii, România cumpără arme la prețuri mai mari decât era prevăzut – din SUA, evident!

BUCUREȘTI, 14 ian – Sputnik. O reacție firească a cunoscutului analist Constantin Gheorghe: ”Aici sunt măririle dumneavoastră de pensii și de salarii!”.

Fostul consilier al lui Ion Iliescu și Adrian Năstase se referă la un proiect de lege trimis de Guvern în Parlament, pentru adoptare în procedură de urgență, proiect care vizează realizarea „Capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață” aferentă programului de înzestrare „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML) - adică bateriile de coastă.

Evident, armele sunt achiziționate din SUA, în regim G2G, deci o discuție ”strategică” între guverne – formula cea mai dezavantajoasă pentru România, după cum s-a dovedit până acum.

Mai mult, Guvernul nu ține seama nici de criticile adresate de reprezentanții industriei românești de Apărare față de asemenea achiziții. Și nici de faptul că această ”înzestrare” nu e nicio urgență – iar finalizarea ei e prevăzută pentru 2024.

Într-un comunicat al MApN citat de Defense Romania, se arată că ”Textul proiectului de lege prevede ca, pentru realizarea acestei capabilități, Guvernul României să atribuie Guvernului SUA contracte de tip Letter of Offer and Acceptance (LOA), specifice Programului Foreign Military Sales – FMS”.

Ei bine, reacția publicației de specialitate este imediată: ”Costul programului e mult peste suma minimă estimată la debutul înzestrării”.

Argumentul este clar: conform MApN costurile din configurația cuprinsă în proiectul de lege trimis Parlamentului  ”sunt estimate la 286 milioane USD, fără TVA, urmând ca valoarea exactă să fie stabilită în urma derulării procedurii de achiziție”, scrie sursa citată. Ori…

”Amintim că valoarea estimată pentru programul de înzestrare cu baterii de coastă - „Sistemul de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă” este de minimum 137 milioane de euro (fără TVA)”, scrie Defense Romania.

Mai mult, publicația atrage atenția că achiziția aceasta ”a născut controverse”, fiind preferat concernul american Raytheon, în timp ce competitorul francez, grupul MBDA, a obiectat:  ”Francezii au contrazis MApN, precizând că solicitările părții române erau de ordin tehnic și pur și simplu imposibil de îndeplinit”, scrie sursa citată.

Reamintim că grupul Raytheon este cel care furnizează rachetele Patriot, fiind beneficiarul celor mai mari contracte de înzestrare a forțelor armate române.

Ori, când este vorba de aceste achiziții din SUA, orice altă prioritate dispare! Inclusiv cea legată de indexarea unor drepturi sau de majorări ale veniturilor românilor.

Mai multe despre această achiziție citiți pe Defense Romania

1021
Tagurile:
Armament, SUA, Bani, România

Загрузка...
Elevi

Romaniuc: “Numirile din pixul inspectorului general, eliminate”

15
Fostul inspector școlar general susține că, în urma discuțiilor purtate cu profesori, cu părinți și cu elevi, în legătură cu numirea directorilor, după ce li s-au încheiat mandatelor, a ajuns la câteva concluzii. Care sunt acestea.

BUCUREȘTI, 17 ian – Sputnik. Liliana Romaniuc, fost inspector școlar general și o voce importantă în mediul educațional prezintă câteva concluzii referitoare la numirea directorilor de școli după încheierea mandatelor. Aceste concluzii sunt rezultatul discuțiilor purtate cu profesori, părinți și elevi.

”Numirile din pixul inspectorului general trebuie eliminate cât mai repede posibil. Am auzit despre situații în care inspectorul general nu s-a consultat nici măcar cu adjuncții”, scrie Liliana Romaniuc.

Aceasta susține că Legea educației, din ianuarie 2011, prevedea foarte clar ce se întâmplă la finalizarea mandatului directorului: Consiliul de Administrație numește persoana care va ocupa funcția de director, până la organizarea concursului.

De asemenea, concursul pentru ocuparea funcției de director trebuie să fie organizat la nivelul școlii, de către Consiliul de Administrație - entitatea care cuprinde reprezentanții tuturor beneficiarilor direcți sau indirecți ai educației: elevi, părinți, comunitate locală, profesori. În opinia Lilianei Romaniuc, procesul trebuie să fie mai mult decât un concurs...

”Nu știu când vom ajunge la această decizie, dar e bine să începem să ne pregătim pentru ea. Asta și pentru că directorii și profesorii spun că își doresc autonomia școlilor, și e bine ca școlile să aibă autonomie”, a adăugat fostul inspector școlar general.

O altă concluzie se referă la reformarea sau transformarea din temelii a CNEME - Corpul Național al Experților în Management Educațional.

Directorii unităților de învățământ au nevoie de formare consistentă pentru a ajunge în această entitate profesională.

Romaniuc a făcut o paralelă cu Corpul Experților Contabili, structură profesională în care se intră foarte greu. Este, de asemenea, o structură cu un grad înalt de competență.

În opinia expertului, cam așa ceva ar trebui să avem și pentru directorii de școli;

Profesionalizarea managementului școlilor și reformarea/transformarea inspectoratelor sunt provocări mari, dar care, dacă sunt depășite, pot contribui la îmbunătățirea calității școlilor noastre, mai este de părere Liliana Romaniuc.

Fostul inspector școlar general și-a exprimat încrederea că se poate ajunge la acest deziderat cu răbdare, înțelepciune, profesionalism, decizii transparente, fundamentate pe studii și cu implicarea specialiștilor din educație.

”Ce a fost și ce este știm, important este să începem să privim către alte abordări. Nu peste noapte și nu fără resurse!”, a punctat Romaniuc.

Fostul inspector școlar general a reluat o idee enunțată anterior potrivit căreia un director nu trebuie să aibă mai mult de două mandate la aceeași unitate de învățământ.

15
Tagurile:
Școala

Загрузка...