Măști

Firmă din Germania cu sute de angajați români, în carantină

174
Este o situație dificilă la o fermă din regiunea Dingolfing-Landau, Germania, acolo unde lucrează peste 400 de români, deoarece aceasta a fost plasată în carantină.

BUCUREȘTI, 27 iul – Sputnik, Georgiana Arsene. Consulatul General al României la Munchen s-a autosesizat, după ce în presa germană s-a vehiculat informația potrivit căreia mai mulți muncitori angajați la o fermă din regiunea Dingolfing – Landau au COVID.

Instituția a făcut demersuri pentru a obține date cu privire la cetățenia, identitatea și starea de sănătate a persoanelor afectate.

Autoritățile locale au dispus testarea întregului colectiv și plasarea fermei în carantină. Acestea sunt informațiile preliminare pe care reprezentanții fermei le-au comunicat Oficiului consular.

La ferma în cauză lucrează, potrivit acelorași informații, 480 de lucrători, majoritatea fiind cetățeni români.

Ministerul Afacerilor Externe precizează că, până la acest moment, autorităţile locale nu au comunicat Oficiului consular rezultatele testărilor, iar la nivelul Consulatului General nu au fost primite solicitări de asistenţă consulară din partea niciunui cetăţean român în legătură cu această situaţie.

Reprezentanții Consulatului au cerut companiei angajatoare să pună la dispoziția cetățenilor români datele de contact ale Oficiului consular, mai menționează Ministerul Afacerilor Externe.

Consulatul General al României la München continuă dialogul cu autoritățile germane și cu reprezentanții fermei și este pregătit să acorde asistență consulară, conform competențelor legale și cu stricta respectare a măsurilor adoptate de autoritățile locale în contextul pandemiei de COVID-19, precizează mae.ro.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

174
Tagurile:
carantină, Germania, Români
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume (1799)
Pașapoarte germane

Românii, cel mai mare grup de străini naturalizaţi în acest land german

605
Un total de 20.192 de persoane au fost naturalizate anul trecut în acest land german. Aceasta înseamna puțin sub 4% sau cu 785 de persoane mai puțin decât în 2019. Pentru prima dată, majoritatea persoanelor naturalizate provin din România.

BUCUREŞTI, 31 mai – Sputnik. Mai mult de jumătate dintre persoanele care au primit cetățenia germană anul trecut sunt femei: 10.743 față de 9.449 bărbați, potrivit datelor Oficiului de Statistică din Fürth. Ministrul de Interne și Integrare al Bavariei, Joachim Herrmann (CSU), a numit cele peste 20.000 de naturalizări un „semn puternic al integrării cu succes”.

Naturalizarea în Bavaria în 2020

Cei 2.257 de foști români au reprezentat 11 % dintre persoanele naturalizate. Aproximativ 80 % din totalul persoanelor naturalizate erau mai mici de 45 de ani. Cele mai multe naturalizări au fost înregistrate în districtele administrative din Bavaria Superioară (10.752), Franconia de Mijloc (3.202) și Suabia (2.219), datorită proporției ridicate de străini din orașele München, Nürnberg și Augsburg, potrivit sonntagsblatt.de

Numărul naturalizărilor a scăzut ușor față de 2019 (20.977 persoane), potrivit lui Herrmann. Totuşi, este cu mult peste cifrele din anii precedenți: aproximativ 18.100 de oameni au fost naturalizați în Bavaria în 2018 și aproximativ 15.600 în 2017. Declinul uşor este legat și de criza sanitară creată de coronavirus, deoarece autoritățile responsabile cu procedurile de naturalizare au procesat mai puține cereri de obţinere a cetăţeniei.

Două treimi (68%) dintre persoanele naturalizate și-au păstrat cetățenia anterioară. 61% dintre persoanele naturalizate provin din Uniunea Europeană, comparativ cu doar 44% în anul precedent. Acest lucru se datorează în principal faptului că Regatul Unit nu mai aparține UE și este înregistrat statistic ca ţară terţă.

27 % dintre cei naturalizați provin din Asia, 8 % din Africa și 4 % din America. Mai puțin de 1% provenea inițial din Australia și Oceania, erau apatrizi sau aveau o naționalitate neclară.

După România, cele mai frecvente țări de origine din UE au fost Italia, Polonia, Bulgaria și Ungaria. Principala țară de origine în afara UE a fost Turcia, urmată de ţări din Balcani (Herțegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia și Kosovo), Irak și Regatul Unit.

605
Tagurile:
Germania, România

Загрузка...
Pașaport britanic

UK: câţi cetăţeni români au depus în total cereri pentru obţinerea statutului de rezident

196
Potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul de Interne al Regatului Unit, cetățenii din țările UE au depus, până la sfârșitul lunii martie 2021, în total 4.910.690 de cereri în sistemul de înregistrare în vederea obținerii noului statut de ședere.

BUCUREŞTI, 28 mai – Sputnik. Raportul publicat pe 27 mai de Ministerul de Interne al Regatului Unit arată că, în total, până la sfârșitul lunii martie 2021, 4.910.690 de cereri au fost depuse de cetăţeni din ţările UE în sistemul de înregistrare în vederea obținerii noului statut de ședere (EU Settlement Scheme).

De asemenea, 50.060 de cereri au fost depuse de către alți cetățeni ai SEE (Spațiul Economic European) și de cetăţeni elvețieni și 340.650 de cereri din partea cetățenilor non-SEE, potrivit schengenvisainfo.com

Aproape 1,9 milioane din numărul total de cereri trimise până acum pentru obținerea noului statut de ședere de către cetăţeni ai UE au fost depuse de cetățeni români şi polonezi: de cetăţeni români, cu 918.270 de cereri, şi de cei polonezi, cu 975.180 de cereri.

Italienii au depus până acum 500.550 de cereri, portughezii, 376.440, iar spaniolii, 320.850 de cereri, acestea reprezentând celelalte trei grupuri de cetăţeni cu cel mai mare număr de cereri.

Aceste cinci grupuri de cetăţeni UE combinate reprezintă aproximativ 58% din numărul total de cereri primite.

Din totalul cererilor depuse de cetățenii români, 852.310 au fost soluționate până în prezent, 33% au primit statutul de rezidență permanentă (acordat celor stabiliţi în Marea Britanie de peste cinci ani), 62%, statutul implicit (însemnând drept de şedere temporară pentru cei care sunt în Marea Britanie de mai puţin cinci ani, având dreptul de a solicita statutul permanent când se încheie perioada de cinci ani), iar 5% dintre cereri au fost respinse, potrivit datelor oficiale.

Cererile au fost depuse prin Internet, împreună cu dovada perioadei de ședere în Marea Britanie, documentele de identitate și cazierul judiciar.

Datele privind estimarea numărului de cetăţeni români în Regatul Unit până la 30 iunie 2020 au arătat că sunt 404.000 de cetățeni români prezenți în această ţară, potrivit romania-insider.com.

196
Tagurile:
Marea Britanie
Tematic
UK: Pașaportul sanitar Covid-19 pentru călătorii în străinătate – valabil de la ce dată?
UK: bloc turn de 19 etaje, acoperit cu panouri inflamabile, a luat foc în Londra – VIDEO
UK: sistem digitalizat de control al imigrației - planul Brexit

Загрузка...
Federatia Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”

Sindicatele, apel către Avocatul Poporului pentru salariile profesorilor

0
Avocatul Poporului a fost sesizat de sindicaliștii din educație să inițieze demersurile necesare pentru ca o parte a personalul didactic să beneficieze atât de salariul aferent gradului I, cât și de plata drepturilor pentru titlul științific de doctor.

BUCUREȘTI, 19 iun – Sputnik. Reprezentații Federației Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret”, ca urmare a publicării în Monitorul Oficial a Ordinului Ministrului Educației nr. 3993/2021, a solicitat ieri, 18.06.2021, Avocatului Poporului să inițieze demersurile necesare pentru ca personalul didactic care, până la data de 30 iunie 2017 inclusiv, a obținut echivalarea titlului de doctor cu gradul didactic I, beneficiind atât de salariul aferent gradului I, cât și de plata drepturilor pentru titlul științific de doctor, să beneficieze în continuare de ambele drepturi.

Potrivit adresei înaintate de F.S.E. ”SPIRU HARET”, dispozițiile art. 1 alin. (2) din ordinul menționat - potrivit cărora: ”Prevederile art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se aplică și cadrelor didactice care au obținut gradul didactic I prin echivalare, anterior datei de 1 iulie 2017” - sunt nelegale.

Sindicaliștii argumentează acest lucru prin invocarea art. 14 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice – Drepturi salariale pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor

Acest articol are următoarele prevederi:

”(1) Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie lunară pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul. Cuantumul salarial al acestei indemnizaţii nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor prevăzută la art. 25.

(2) În situaţia cumulului de funcţii, indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, la cerere, numai de către angajatorul unde beneficiarul are funcţia de bază declarată.

(3) Personalul didactic de predare care solicită şi obţine gradul didactic I prin echivalare, potrivit prevederilor Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5561/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare, nu primeşte indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor. Cadrele didactice optează pentru indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor sau pentru echivalarea cu gradul didactic I.”

Potrivit sindicaliștilor, textul citat prevede expres că au obligația de a opta între indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor și echivalarea cu gradul didactic I exclusiv acele cadre didactice care, de la data intrării în vigoare a legii, obțin gradul didactic I prin echivalare.

Personalul didactic care, până la data de 30 iunie 2017 inclusiv, a obținut echivalarea titlului științific de doctor cu gradul didactic I, beneficiind atât de salariul aferent gradului I, cât și de plata drepturilor pentru titlul științific de doctor, beneficiază în continuare de ambele drepturi, nefiind obligați să opteze. Această obligație o au doar acei salariați care nu aveau încă titlul de doctor echivalat cu gradul didactic I la data de 01.07.2017, spun reprezentanții FSE.

Potrivit sursei citate, Ministerul Educației, prin art. 1 alin. (2) al Ordinului nr. 3993/2021 le anulează acest drept, instituind aplicarea retroactivă a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017. 

Însă, subliniază sindicaliștii, Constituția României instituie la rang de principiu neretroactivitatea legii civile. În susținerea acestei afirmații ei invocă art. 15 alin. (2), potrivit căreia ”legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.

În orice stat de drept, principiul neretroactivității legii este esențial pentru pentru protecția drepturilor omului, subliniază sindicaliștii.

0
Tagurile:
Sindicate
Tematic
Sindicatul îi dă peste nas lui Drulă după anunțul scandalos despre concedieri și tăieri!
Sindicatele acuză: Guvernul Cîțu, lovitură pentru angajați
Salariul educatoarelor, în atenția ministrului: ce vor sindicatele

Загрузка...