Aproximativ 160 de lucrători sezonieri români pe Aeroportul din Hahn, Germania

Protest și revoltă în Germania - ”Sute de români care muncesc pe plantație”

508
Românii au profitat de prezența ministrului Violeta Alexandru și ”au tras un semnal de alarmă, protestând – ei spun că nu au primit banii la timp, dar și că nu au primit sumele negociate la plecare”

BUCUREȘTI, 19 mai - Sputnik, Evan Răutu. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, a început de ieri o vizita oficială în Germania, care se va încheia în această seară. Alexandru se va întâlni cu ministrul federal al Muncii și Afacerilor Sociale, Hubertus Heil, cu ministrul federal al Alimentației și Agriculturii, Julia Klockner, și va vizita ferme de sparanghel din landul Brandenburg, urmate de discuții cu reprezentanții Uniunii Fermierilor Germani.

De asemenea, ministrul are întâlniri și discuții pe tema problemelor cu care se confruntă cetățenii români care lucrează pe teritoriul Germaniei, ”din punct de vedere al legislației muncii și al condițiilor contractuale, dar și sprijinul pe care centrele de consiliere ale acestei organizații îl acordă cetățenilor români prin rețeaua de consiliere a Fair Mobilitat”.

Acestea sunt informațiile oficiale, transmise de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care precizează că Violeta Alexandru, a cerut informații privind contractele de muncă, perioada de preaviz, modalitatea de decontare a transportului dus-întors, asigurarea medicală, condițiile de cazare, precum și despre cele mai frecvente motive pentru care românii reclamă condițiile de muncă.

Neoficial însă, mass media din România anunță o… ”revoltă în Germania”.

”Sute de români care muncesc la o plantație de sparanghel s-au revoltat”, transmite RTV, care arată că românii spun că ”sunt cazați în containere insalubre și că nu primesc banii care le-au fost promiși”.

De fapt, spune RTV, românii au profitat de prezența ministrului Violeta Alexandru și ”au tras un semnal de alarmă, protestând”.

De asemenea, ”românii spun că nu au primit banii la timp, dar și că nu au primit sumele negociate la plecare”, precizează sursa citată.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

508
Tagurile:
Români, Germania, protest
Oana Picincu

Exclusiv: Româncă de excepţie din Diaspora cum au fost afectaţi românii din străinătate

584
(reînnoit 01:45 10.05.2021)
O tânără româncă din Diaspora, cu rezultate excepţionale pe plan profesional, a acordat un interviu exclusiv pentru Sputnik, vorbind despre cum au fost afectaţi românii de acolo de pandemie, despre măsuri şi restricţii şi despre situaţia din România.

BUCUREŞTI, 7 mai – Sputnik. O tânără româncă din Diaspora, Oana Picincu, cu rezultate excepţionale pe plan profesional, a acordat un interviu exclusiv pentru agenţia Sputnik. Oana a plecat dintr-un sat din judeţul Vaslui, a studiat la o școală de elită din Iași, Colegiul Naţional „Costache Negruzzi”, iar în timpul şcolii s-a mutat în Spania, unde se aflau la muncă părinţii ei. Datorită rezultatelor excelente, a ajuns să aibă o carieră de invidiat într-o importantă instituţie europeană. Ea a urmat un program special de studii la două universități — universitatea din Valencia și cea din Nantes —, obținând o diplomă dublă în economie, a făcut un stagiu la Comisia Europeană, la Banca Centrală Europeană și, din iulie 2013, lucrează la Mecanismul European de Stabilitate, în Luxemburg. Povestea tinerei românce poate fi citită într-un alt interviu, acordat acum câţiva ani agenţiei Sputnik.

În prima parte a interviului acordat agenţiei Sputnik, Oana ne vorbeşte despre cum a fost afectată viaţa românilor de acolo de pandemie şi de restricţii, despre măsurile care au fost luate de guverne şi despre cum se vede din străinătate situaţia din România.

Oana Picincu
© Photo : Arhiva personala / Oana Picincu
Oana Picincu

Cum te-a afectat această perioadă de pandemie?

Această perioadă de pandemie m-a afectat în mod negativ. În special, mi-a limitat viața socială, și nu mă refer doar la călătorii și ieșiri de tip cultural sau la socializare în grup, ci în special la imposibilitatea de a-mi vizita familia sau de a putea ajuta un/o prieten(ă) sau o rudă la nevoie. Asta nu ţine de socializare, ţine de nevoia mea de a mă simți utilă în comunitatea mea.

Am avut și zile, sau mai bine zis săptămâni, când aveam moralul scăzut, cu o tristețe greu de explicat. Unele zile fiind lungi, triste, iar eu simţindu-mă într-un fel inutilă, chiar dacă lucram foarte mult pentru birou. Zilele par „predictible”, constante, lipsite de variabilitate, de emoții pozitive sau surprize; practic este ca în filmul „Pasagerii” de Morten Tyldum. Mă simțeam blocată. Pe mine mă bucură prezenţa altor oameni în viața mea și posibilitatea de a comunica sau împărtăși o experiență cu alţi oameni. E greu să fii fericit izolat de comunitate, de prieteni sau rude.  

Ce restricţii s-au introdus acolo?

În cele mai multe cazuri, s-a restrâns perimetrul de mișcare. Nu mă refer doar la călătorii și zboruri,  dar și la ieșiri scurte, de maximum 2 ore și la maximum 5 km distanţă de locuință etc.... Bineînțeles că este obligatoriu să porți mască în public, să menţii distanța, să iți dezinfectezi mâinile des etc. Se recomandă și folosirea unei aplicații pe telefon care îți urmărește mișcările și contactele cu alte persoane.

S-au restrâns și întrunirile cu alte persoane care nu fac parte din locuință/familie, s-au închis restaurante, centrele culturale și s-au anulat evenimentele artistice, iar multe firme mici și mijlocii au fost obligate să își întrerupă activitatea. Mulți muncitori au intrat automat în șomaj tehnic.

Doar magazinele și farmaciile au rămas deschise, dar au fost impuse restricții legate de câţi clienți pot intra în acelaşi timp sau cât timp pot petrece acolo. S-au închis şcoli, grădinițe și facultăți și mai toate cursurile sunt făcute online, pe cât posibil.  

Din ce ştii, cum au primit românii de acolo măsurile care au fost luate?

În general, oamenii au înțeles și au respectat măsurile; au încercat să continue să ducă o viață cât mai aproape de normalitate, cu toate că unora le este foarte greu. Unii consideră că măsurile au fost exagerate și că le-a îngreunat viața de zi cu zi – de exemplu, să fii forţat să lucrezi mereu pe calculator de acasă, cu doi copii mici și fără ajutor, să ai nevoie de o justificare/declaraţie la orice ieșire din localitate, sau să trebuiască să reprogramezi tratamente medicale deoarece spitalele sunt aglomerate cu pacienți covid. Alți români s-au adaptat mult mai rapid, zicând că în trecut, în România, au trecut prin vremuri mai grele. Cred că se refereau la cum au trăit în timpul regimului comunist, când s-au confruntat cu restricții, opțiuni reduse de călătorie și cu un ametec de frică și dezinformare.

Cum au fost afectaţi românii din Spania, comunitatea de acolo, cei pe care ii cunoşti?

Nu cunosc pe nimeni care să nu fi fost afectat. Spania abia se recupera din criză, activitatea economică se mișca destul de bine la începutul lui 2020 și se creau locuri de munca, întreprinderi și alte activități economice.

Mai ales în martie 2020, în sectorul turismului și al construcțiilor, unde lucrează mulți români, se lucra foarte bine. Din cauza pandemiei, mulți muncitori și-au pierdut locul de muncă sau au intrat în șomaj tehnic. Asta în cazurile în care oamenii aveau un loc de muncă formalizat cu contract, stabil, și alte asigurări asociate locului de muncă. Dar trebuie să ne gândim că mulți români care muncesc în străinătate sunt pe piața muncii informale/nedeclarate. Acești oameni nu au niciun fel de ajutor în general și, în această perioadă de pandemie, le este și mai greu.

Am cunoștinte care, după mulți ani de muncă în Spania, acum s-au întors acasă în România, din cauza pandemiei. Fără un loc de muncă sau un venit stabil în Spania, nu puteau continua să locuiască în străinătate, sperând să se schimbe situația în curând, mai ales dacă firmele unde lucrau au dat faliment și având în vedere că șomajul tehnic se dă pe o periodă redusă. Unii nu aveau motive să rămână în Spania, nici posibilitatea financiară, nici speranța că se va ameliora situația în curând.

Ce părere ai despre măsurile care au fost luate de guvernul nostru și de guvernele străine pentru oprirea răspândirii pandemiei?

Cred că nicio ţară nu știa exact la ce să se aștepte când a venit pandemia și multe guverne subestimau gravitatea situației. Cred că așteptau să vadă ce se întâmplă înainte de a lua măsuri, sau probabil că se bazau pe nişte recomandări de la instituțiile europene. Se pare că guvernul român a anunțat nişte restricții, dar fără a ajuta populația. De exemplu, în străinătate eşti obligat să porți mască, dar ți se dă gratis un pachet mare de măști, sau se fac testări covid gratuite, nu doar dacă ai simptome, se fac şi teste aleatorii pentru detectare.

Cred că guvernele străine au o capacitate mai rapidă de reacție decât guvernul român și, bineînțeles, și un buget mai mare, și posibilitatea de a implementa regulile mai repede şi de a veni şi cu măsuri compensatorii. În străinătate, oamenii au încredere mai mare în guvern, în sistemul public, ei se adapteză, nu se opun automat regulilor. În România, guvernul a dezamăgit populația de multe ori, așa încât oamenii nu sunt motivați să asculte de regulile impuse de guvern, nu au încredere că guvernul operează în interesul populației, al publicului.

Anul trecut, pe vremea aceasta, în plină pandemie, statul român a permis ca zeci de mii de români să plece pentru a efectua munci sezoniere în Germania, Marea Britanie, Italia și alte țări, mulţi fiind trimişi chiar din zonele roşii şi fiind supuşi, astfel, riscului de infectare. Mai mult, ulerior au ieşit la iveală, şi în presa străină, şi în cea românească, mai multe cazuri de exploatare, abuz, infectare, precum şi lipsa unor condiţii normale de cazare şi muncă.

Oana Picincu
© Photo : Arhiva personala / Oana Picincu
Oana Picincu

Ce părere ai despre această situaţie permisă de guvern în plină pandemie?

Am citit despre asta în presă. M-a cam șocat să citesc despre condițiile în care acești oameni au fost rapid adunați și transportați în ţările de lucru, fără măsuri de distanțare sau de protecție minimă. Muncitori români sezonieri merg în străinătate la lucru de mulți ani, iar faptul că guvernul român și autoritățile locale nu au anticipat acest haos este o rușine, de necrezut.

Cred că se putea face mai mult ca guvernul să le asigure muncitorilor protecţie socială pe perioada muncii sezoniere, să se asigure că lucrează în condiții decente, că nu revin, după un sezon de muncă în străinătate, infectați sau cu alte probleme. Trebuie să ne gândim că acești oameni sunt mult mai vulnerabili în străinătate decât în Romania, fără protecția autorităților, în condiţiile în care nu cunosc limba străină și fiind expuși unor riscuri nu doar medicale, dar şi de exploatare și abuz la locul de muncă. Această problemă persistă de ceva ani, nu a apărut acum, în pandemie, când totul s-a agravat, și niciun guvern nu s-a preocupat destul de situația acestor oameni.

Nu este prima dată când auzim despre români care lucreză în străinătate în condiţii de sclavie economică. Trebuie să ne gândim bine la implicațiile ei și la modul cum autoritățile pot asigura protecția sănătăţii și securitatea lucrătorilor, oriunde ar fi ei. Libera circulație a lucrătorilor este unul dintre principiile fondatoare ale Uniunii Europene. Asta presupune eliminarea oricărei discriminări la locul de muncă, în ceea ce priveşte remunerarea și condițiile de muncă și angajare. E trist că în 2021 multe state din UE, inclusiv Romania, încă un au reușit să își facă temele la capitolul acesta şi e revoltător că în ţările dezvoltate românii pot ajunge în condiţie de sclavie.

Ce crezi că ar putea face statul român pentru a ne menţine acasă forţa de muncă, pentru ca ea să muncească în folosul României, în condiţii demne (fără a se supune, din nevoie, unor forme de sclavie, cum se întâmplă în multe cazuri cu cei plecaţi la muncă în străinătate)?

Statul trebuie să creeze un context legal prin care să le poată oferi oamenilor condiții normale de muncă, salarii decente, iar invesitorilor un mediu de afaceri transparent, stabil, să stabilească o politică fiscală sănătoasă sau echilibrată și pentru investitor, și pentru stat. Trebuie să fie un context legal, reglamentat, ca să oblige atât firmele, cât și muncitorii să respecte normele.

Ca să mențină forța de munca acasă, statul român trebuia să sprijine industria și manufactura în România. Pe de o parte, se importă foarte multe bunuri care ar putea fi produse la noi și, pe de altă parte, se permite anumitor companii străine să vină să producă în ţară la nişte salarii extrem de mici. În această situaţie, nu văd cum își apără România interesele economice sau populația, sau care este strategia sa economică și de investiții pe termen lung. Uneori mă gândesc că statul român creează nişte situații pe de o parte ideale pentru investitorii străini (salarii minime pe economie reduse, impozite relativ mici comparativ cu alte ţări, neimpozitarea profitului reinvestit, acces la fonduri europene, mişcări sindicale practic inexistente etc.), dar, pe de altă parte, dezastroase pentru muncitori, având în vedere cât de puțin sunt plătiți și în ce condiții lucrează. Statul trebuie să fie un fel de intermediar legal pentru a motiva investitorii (români și străini), dar și pentru a proteja interesele ţării și ale populației pe termen lung.

Înțelegem că o economie trebuie să fie competitivă pentru a atrage investiții, dar cu nişte salarii așa de mici (practic, cele mai mici din UE) distrugi o ţară întreagă. Salariul minim pe economie trebuie ridicat. Oamenii nu pleacă la muncă în străinătate în condițiile menționate mai sus ca să se îmbogățească. Merg din necesitate ori din disperare pentru a-şi putea asigura un trai pentru supraviețuire. Salariul minim pe economie în România era de aproximativ 450 de euro pe lună la începutul lui 2021. Nici nu este necesar să îl comparăm cu salarium minim pe economie din alte ţări din UE ca să înțelegem că nu se poate trăi decent din această sumă de bani, mai ales dacă e vorba de a întreține o familie, ca să nu mai vorbim de a economisi pentru viitor.

584
Tagurile:
Diaspora, Româncă

Загрузка...

Italia: noul sistem de culori în funcţie de situaţia epidemiologică zonele roşii

222
(reînnoit 17:28 11.04.2021)
Care sunt regiunile din Italia aflate sub culoarea roşie, portocalie sau galbenă, în funcţie de situaţia epidemiologică, şi în ce zone s-a înregistrat o scădere a cazurilor de infectare cu coronavirus.

BUCUREŞTI, 11 apr – Sputnik. În Italia, sub culoarea roşie sunt patru regiuni: Puglia, care are încă peste 250 de cazuri la 100.000 de locuitori săptămânal, Sardinia, care era în zona albă până acum câteva săptămâni, Valle d’Aosta și Campania.

Restul Italiei se află în zona portocalie, trecerea sub culoarea galbenă, însemnând un nivel de restricţii mult mai scăzut, fiind suspendată până la 30 aprilie, potrivit gazetaromaneasca.com

Totuşi, sunt mai multe regiuni care ar putea trece în curând sub culoarea galbenă, indicele de transmisie (Rt) fiind sub 1, unul dintre criteriile solicitate. Lazio a confirmat scăderea indicelui, până la 0,90 și a înregistrat o scădere a cazurilor noi. De asemenea, Rt sub 1 s-a înregistrat în Abruzzo, Emilia-Romagna, Friuli-Venezia Giulia, Lombardia, Marche, Molise, Piemont, Calabria, provinciile autonome Bolzano și Trento.

Veneto (0,96) și Umbria (0,97) ating nivelul critic 1. Rt nu este singura valoare de care se ţine cont, dar, conform vechilor clasificări de culori, astăzi o bună parte a Italiei ar fi în zona galbenă, potrivit Il Messaggero.

Ministrul Sănătății, Roberto Speranza, a semnat noile ordonanțe în vigoare de luni pentru regiunile Calabria, Emilia-Romagna, Friuli Venezia Giulia, Lombardia, Piemont și Toscana, care devin portocalii, și pentru regiunea Sardinia, care trece în zona roșie.

În cele șase regiuni care vor beneficia de tranziția la niveluri mai puțin stricte de blocare, are loc o relaxare care afectează în total cel puțin 25 de milioane de italieni.

Vineri au fost înregistrate 18.938 de cazuri noi, iar numărul de decese rămâne uriaș: 718 vineri, dar acest număr este influențat de cele peste 200 de decese care au fost raportate târziu de regiunea Sicilia. Cifrele arată însă o îmbunătăţire lentă.

Astfel, RT național este acum constant sub 1 (0,92), incidența scade (210,8 la nivel național acum, faţă de peste 232 săptămâna precedentă) şi doar patru regiuni au un nivel ridicat de risc (Liguria, Toscana, Puglia și Valle d’Aosta).

222
Tagurile:
Italia, restrictii

Загрузка...
Klaus Iohannis

Iohannis: ”Noi ne pregătim pentru misiuni de luptă”

0
(reînnoit 13:57 11.05.2021)
Președintele Iohannis a făcut o nouă declarație despre pregătirile pentru luptă ale militarilor români în contextul ”Justice Sword 21”.

BUCUREȘTI, 11 mai – Sputnik. Președintele Klaus Iohannis a fost prezent, alături de președintele Poloniei, Andrzej Duda, la exercițiul militar multinațional ”Justice Sword 21”.

Trecând peste numele ridicol al exercițiului, preluat probabil din lumea benzilor desenate Marvel, să menționăm că președintele a spus că românii și trupele NATO se pregătesc pentru… misiuni de luptă!

”Când vorbim de misiuni de luptă, noi ne pregătim pentru apărare pe flancul estic”, a spus Iohannis, subliniind – ”Este foarte important pentru noi să avem trupe foarte bine pregătite pentru apărare în flancul estic”.

Sigur, întrebarea oricărui om logic și informat este ”apărare”… contra cui și bazat pe ce considerente?!

Trecând peste declarațiile absurde marca NATO, nimeni nu neagă importanța pregătirii militare comune, mai ales alături de o armată atât de valoroasă cum este cea poloneză.

”Este foarte important pentru noi să participăm la astfel de exerciții pentru a încuraja forțele noastre care lucrează împreună”, a spus Iohannis, menționând că ”Soldații polonezi sunt cei care au venit să facă parte din brigada multinațională”.

Iohannis spune corect că ”este extrem de important să facem astfel de exerciții pentru a crește gradul de interoperabilitate, pentru a se cunoaște unii cu ceilalți”, și a adăugat sintagma cheie - pentru a fi pregătiți pentru ”misiuni de luptă”.

Întrebarea, pe care desigur că nu i-o pune nici un ziarist acreditat, este – când a participat NATO la vreo ”misiune de apărare”? Că despre misiuni de atac și invazie, cred că putem da destule exemple.

”Sunt impresionat, exercițiul a funcționat foarte bine și îi felicit pe toți!”, a conchis președintele României.

0
Tagurile:
Klaus Iohannis

Загрузка...