Human trafficking

„Amorezii de ocazie”, luaţi în vizor de Asociaţia Femeilor Românce din Italia

124
(reînnoit 16:35 17.10.2018)
Acestea cer schimbarea legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de persoane – actualele legi sunt precare.

BUCUREŞTI, 17 oct – Sputnik, Georgiana Arsene. România rămâne ţara unde se înregistrează cel mai mare număr de victime ale traficului de fiinţe umane din Europa.

Datele comunicate de Parlamentul European sunt îngrijorătoare. Şi aceasta pentru că un procent foarte mare, de 70% dintre victime sunt europene, şi tot 70% dintre traficanţi sunt europeni. Femeile reprezintă 95% dintre victimele exploatării sexuale.

Asociaţia Femeilor Românce din Italia (ADRI) şi Asociaţia EBANO trag un semnal de alarmă cu privire la legislaţia precară în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de persoane, notează stiridiaspora.ro

Potrivit celor două Asociații, "nici după doi ani nu au fost aplicate prevederile Parlamentului European, și ne referim mai cu seamă la vidul legislativ în legătură cu "Metoda Lover Boy", cu lipsa protecției specifice, juridice și de asistență a victimelor (cu excepția celor oferite în mod voluntar - gratuite și nerecunoscute - de către asociațiile de voluntariat).

Cele două asociaţii lucrează la o propunere de modificare legislativă în 12 puncte în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de persoane care urmează să fie prezentată în scurt timp autorităţilor din România şi Italia.

Din cauza insuficientei cunoașteri a metodei "Lover Boy" și a lipsei intervențiilor de identificare a victimelor, numărul acestora ramâne încă necunoscut.

Aceste persoane care se prostituează de bunăvoie nu sunt tutelate, pentru statul italian, nici măcar de art. 4 din Legea nr. 75/58, la paragraful 1 fiind prevăzută doar „violeţa, ameninţarea şi înşelăciunea”, nu şi manipularea psihologică, aşa cum se întâmplă în cazul metodei „Lover Boy”.

Este evident că această situaţie, unde se încalcă în mod clar drepturile omului, nu poate fi tolerată şi trebuie rezolvată. Reprezentanţii asociaţiilor spun că aceleaşi măsuri urgente şi eficiente sunt necesare şi în privinţa identificării corecte a victimelor, în special minori, aşa cum prevede atât legislaţia franceză, cât şi cea germană, din iulie 2017.

 

124
Tagurile:
Exploatare, trafic de ființe umane, românce, Italia
Tematic
Românii din Italia, în alertă: Circulara Salvini ordonă evacuarea caselor ocupate ilegal
Incredibil ce a trăit această femeie care muncește în Italia
Venitul de cetăţenie pentru românii din Italia. Cine beneficiază de el şi cum îl obţineţi
Drepturile românilor din Italia. Contractul pentru îngrijitoare: drepturile și obligațiile
Românii din Italia, important: Ce a discutat preşedintele Iohannis cu omologul său italian
Oana Picincu

Exclusiv: Româncă de excepţie din Diaspora cum au fost afectaţi românii din străinătate

690
(reînnoit 01:45 10.05.2021)
O tânără româncă din Diaspora, cu rezultate excepţionale pe plan profesional, a acordat un interviu exclusiv pentru Sputnik, vorbind despre cum au fost afectaţi românii de acolo de pandemie, despre măsuri şi restricţii şi despre situaţia din România.

BUCUREŞTI, 7 mai – Sputnik. O tânără româncă din Diaspora, Oana Picincu, cu rezultate excepţionale pe plan profesional, a acordat un interviu exclusiv pentru agenţia Sputnik. Oana a plecat dintr-un sat din judeţul Vaslui, a studiat la o școală de elită din Iași, Colegiul Naţional „Costache Negruzzi”, iar în timpul şcolii s-a mutat în Spania, unde se aflau la muncă părinţii ei. Datorită rezultatelor excelente, a ajuns să aibă o carieră de invidiat într-o importantă instituţie europeană. Ea a urmat un program special de studii la două universități — universitatea din Valencia și cea din Nantes —, obținând o diplomă dublă în economie, a făcut un stagiu la Comisia Europeană, la Banca Centrală Europeană și, din iulie 2013, lucrează la Mecanismul European de Stabilitate, în Luxemburg. Povestea tinerei românce poate fi citită într-un alt interviu, acordat acum câţiva ani agenţiei Sputnik.

În prima parte a interviului acordat agenţiei Sputnik, Oana ne vorbeşte despre cum a fost afectată viaţa românilor de acolo de pandemie şi de restricţii, despre măsurile care au fost luate de guverne şi despre cum se vede din străinătate situaţia din România.

Oana Picincu
© Photo : Arhiva personala / Oana Picincu
Oana Picincu

Cum te-a afectat această perioadă de pandemie?

Această perioadă de pandemie m-a afectat în mod negativ. În special, mi-a limitat viața socială, și nu mă refer doar la călătorii și ieșiri de tip cultural sau la socializare în grup, ci în special la imposibilitatea de a-mi vizita familia sau de a putea ajuta un/o prieten(ă) sau o rudă la nevoie. Asta nu ţine de socializare, ţine de nevoia mea de a mă simți utilă în comunitatea mea.

Am avut și zile, sau mai bine zis săptămâni, când aveam moralul scăzut, cu o tristețe greu de explicat. Unele zile fiind lungi, triste, iar eu simţindu-mă într-un fel inutilă, chiar dacă lucram foarte mult pentru birou. Zilele par „predictible”, constante, lipsite de variabilitate, de emoții pozitive sau surprize; practic este ca în filmul „Pasagerii” de Morten Tyldum. Mă simțeam blocată. Pe mine mă bucură prezenţa altor oameni în viața mea și posibilitatea de a comunica sau împărtăși o experiență cu alţi oameni. E greu să fii fericit izolat de comunitate, de prieteni sau rude.  

Ce restricţii s-au introdus acolo?

În cele mai multe cazuri, s-a restrâns perimetrul de mișcare. Nu mă refer doar la călătorii și zboruri,  dar și la ieșiri scurte, de maximum 2 ore și la maximum 5 km distanţă de locuință etc.... Bineînțeles că este obligatoriu să porți mască în public, să menţii distanța, să iți dezinfectezi mâinile des etc. Se recomandă și folosirea unei aplicații pe telefon care îți urmărește mișcările și contactele cu alte persoane.

S-au restrâns și întrunirile cu alte persoane care nu fac parte din locuință/familie, s-au închis restaurante, centrele culturale și s-au anulat evenimentele artistice, iar multe firme mici și mijlocii au fost obligate să își întrerupă activitatea. Mulți muncitori au intrat automat în șomaj tehnic.

Doar magazinele și farmaciile au rămas deschise, dar au fost impuse restricții legate de câţi clienți pot intra în acelaşi timp sau cât timp pot petrece acolo. S-au închis şcoli, grădinițe și facultăți și mai toate cursurile sunt făcute online, pe cât posibil.  

Din ce ştii, cum au primit românii de acolo măsurile care au fost luate?

În general, oamenii au înțeles și au respectat măsurile; au încercat să continue să ducă o viață cât mai aproape de normalitate, cu toate că unora le este foarte greu. Unii consideră că măsurile au fost exagerate și că le-a îngreunat viața de zi cu zi – de exemplu, să fii forţat să lucrezi mereu pe calculator de acasă, cu doi copii mici și fără ajutor, să ai nevoie de o justificare/declaraţie la orice ieșire din localitate, sau să trebuiască să reprogramezi tratamente medicale deoarece spitalele sunt aglomerate cu pacienți covid. Alți români s-au adaptat mult mai rapid, zicând că în trecut, în România, au trecut prin vremuri mai grele. Cred că se refereau la cum au trăit în timpul regimului comunist, când s-au confruntat cu restricții, opțiuni reduse de călătorie și cu un ametec de frică și dezinformare.

Cum au fost afectaţi românii din Spania, comunitatea de acolo, cei pe care ii cunoşti?

Nu cunosc pe nimeni care să nu fi fost afectat. Spania abia se recupera din criză, activitatea economică se mișca destul de bine la începutul lui 2020 și se creau locuri de munca, întreprinderi și alte activități economice.

Mai ales în martie 2020, în sectorul turismului și al construcțiilor, unde lucrează mulți români, se lucra foarte bine. Din cauza pandemiei, mulți muncitori și-au pierdut locul de muncă sau au intrat în șomaj tehnic. Asta în cazurile în care oamenii aveau un loc de muncă formalizat cu contract, stabil, și alte asigurări asociate locului de muncă. Dar trebuie să ne gândim că mulți români care muncesc în străinătate sunt pe piața muncii informale/nedeclarate. Acești oameni nu au niciun fel de ajutor în general și, în această perioadă de pandemie, le este și mai greu.

Am cunoștinte care, după mulți ani de muncă în Spania, acum s-au întors acasă în România, din cauza pandemiei. Fără un loc de muncă sau un venit stabil în Spania, nu puteau continua să locuiască în străinătate, sperând să se schimbe situația în curând, mai ales dacă firmele unde lucrau au dat faliment și având în vedere că șomajul tehnic se dă pe o periodă redusă. Unii nu aveau motive să rămână în Spania, nici posibilitatea financiară, nici speranța că se va ameliora situația în curând.

Ce părere ai despre măsurile care au fost luate de guvernul nostru și de guvernele străine pentru oprirea răspândirii pandemiei?

Cred că nicio ţară nu știa exact la ce să se aștepte când a venit pandemia și multe guverne subestimau gravitatea situației. Cred că așteptau să vadă ce se întâmplă înainte de a lua măsuri, sau probabil că se bazau pe nişte recomandări de la instituțiile europene. Se pare că guvernul român a anunțat nişte restricții, dar fără a ajuta populația. De exemplu, în străinătate eşti obligat să porți mască, dar ți se dă gratis un pachet mare de măști, sau se fac testări covid gratuite, nu doar dacă ai simptome, se fac şi teste aleatorii pentru detectare.

Cred că guvernele străine au o capacitate mai rapidă de reacție decât guvernul român și, bineînțeles, și un buget mai mare, și posibilitatea de a implementa regulile mai repede şi de a veni şi cu măsuri compensatorii. În străinătate, oamenii au încredere mai mare în guvern, în sistemul public, ei se adapteză, nu se opun automat regulilor. În România, guvernul a dezamăgit populația de multe ori, așa încât oamenii nu sunt motivați să asculte de regulile impuse de guvern, nu au încredere că guvernul operează în interesul populației, al publicului.

Anul trecut, pe vremea aceasta, în plină pandemie, statul român a permis ca zeci de mii de români să plece pentru a efectua munci sezoniere în Germania, Marea Britanie, Italia și alte țări, mulţi fiind trimişi chiar din zonele roşii şi fiind supuşi, astfel, riscului de infectare. Mai mult, ulerior au ieşit la iveală, şi în presa străină, şi în cea românească, mai multe cazuri de exploatare, abuz, infectare, precum şi lipsa unor condiţii normale de cazare şi muncă.

Oana Picincu
© Photo : Arhiva personala / Oana Picincu
Oana Picincu

Ce părere ai despre această situaţie permisă de guvern în plină pandemie?

Am citit despre asta în presă. M-a cam șocat să citesc despre condițiile în care acești oameni au fost rapid adunați și transportați în ţările de lucru, fără măsuri de distanțare sau de protecție minimă. Muncitori români sezonieri merg în străinătate la lucru de mulți ani, iar faptul că guvernul român și autoritățile locale nu au anticipat acest haos este o rușine, de necrezut.

Cred că se putea face mai mult ca guvernul să le asigure muncitorilor protecţie socială pe perioada muncii sezoniere, să se asigure că lucrează în condiții decente, că nu revin, după un sezon de muncă în străinătate, infectați sau cu alte probleme. Trebuie să ne gândim că acești oameni sunt mult mai vulnerabili în străinătate decât în Romania, fără protecția autorităților, în condiţiile în care nu cunosc limba străină și fiind expuși unor riscuri nu doar medicale, dar şi de exploatare și abuz la locul de muncă. Această problemă persistă de ceva ani, nu a apărut acum, în pandemie, când totul s-a agravat, și niciun guvern nu s-a preocupat destul de situația acestor oameni.

Nu este prima dată când auzim despre români care lucreză în străinătate în condiţii de sclavie economică. Trebuie să ne gândim bine la implicațiile ei și la modul cum autoritățile pot asigura protecția sănătăţii și securitatea lucrătorilor, oriunde ar fi ei. Libera circulație a lucrătorilor este unul dintre principiile fondatoare ale Uniunii Europene. Asta presupune eliminarea oricărei discriminări la locul de muncă, în ceea ce priveşte remunerarea și condițiile de muncă și angajare. E trist că în 2021 multe state din UE, inclusiv Romania, încă un au reușit să își facă temele la capitolul acesta şi e revoltător că în ţările dezvoltate românii pot ajunge în condiţie de sclavie.

Ce crezi că ar putea face statul român pentru a ne menţine acasă forţa de muncă, pentru ca ea să muncească în folosul României, în condiţii demne (fără a se supune, din nevoie, unor forme de sclavie, cum se întâmplă în multe cazuri cu cei plecaţi la muncă în străinătate)?

Statul trebuie să creeze un context legal prin care să le poată oferi oamenilor condiții normale de muncă, salarii decente, iar invesitorilor un mediu de afaceri transparent, stabil, să stabilească o politică fiscală sănătoasă sau echilibrată și pentru investitor, și pentru stat. Trebuie să fie un context legal, reglamentat, ca să oblige atât firmele, cât și muncitorii să respecte normele.

Ca să mențină forța de munca acasă, statul român trebuia să sprijine industria și manufactura în România. Pe de o parte, se importă foarte multe bunuri care ar putea fi produse la noi și, pe de altă parte, se permite anumitor companii străine să vină să producă în ţară la nişte salarii extrem de mici. În această situaţie, nu văd cum își apără România interesele economice sau populația, sau care este strategia sa economică și de investiții pe termen lung. Uneori mă gândesc că statul român creează nişte situații pe de o parte ideale pentru investitorii străini (salarii minime pe economie reduse, impozite relativ mici comparativ cu alte ţări, neimpozitarea profitului reinvestit, acces la fonduri europene, mişcări sindicale practic inexistente etc.), dar, pe de altă parte, dezastroase pentru muncitori, având în vedere cât de puțin sunt plătiți și în ce condiții lucrează. Statul trebuie să fie un fel de intermediar legal pentru a motiva investitorii (români și străini), dar și pentru a proteja interesele ţării și ale populației pe termen lung.

Înțelegem că o economie trebuie să fie competitivă pentru a atrage investiții, dar cu nişte salarii așa de mici (practic, cele mai mici din UE) distrugi o ţară întreagă. Salariul minim pe economie trebuie ridicat. Oamenii nu pleacă la muncă în străinătate în condițiile menționate mai sus ca să se îmbogățească. Merg din necesitate ori din disperare pentru a-şi putea asigura un trai pentru supraviețuire. Salariul minim pe economie în România era de aproximativ 450 de euro pe lună la începutul lui 2021. Nici nu este necesar să îl comparăm cu salarium minim pe economie din alte ţări din UE ca să înțelegem că nu se poate trăi decent din această sumă de bani, mai ales dacă e vorba de a întreține o familie, ca să nu mai vorbim de a economisi pentru viitor.

690
Tagurile:
Diaspora, Româncă

Загрузка...

Italia: noul sistem de culori în funcţie de situaţia epidemiologică zonele roşii

226
(reînnoit 17:28 11.04.2021)
Care sunt regiunile din Italia aflate sub culoarea roşie, portocalie sau galbenă, în funcţie de situaţia epidemiologică, şi în ce zone s-a înregistrat o scădere a cazurilor de infectare cu coronavirus.

BUCUREŞTI, 11 apr – Sputnik. În Italia, sub culoarea roşie sunt patru regiuni: Puglia, care are încă peste 250 de cazuri la 100.000 de locuitori săptămânal, Sardinia, care era în zona albă până acum câteva săptămâni, Valle d’Aosta și Campania.

Restul Italiei se află în zona portocalie, trecerea sub culoarea galbenă, însemnând un nivel de restricţii mult mai scăzut, fiind suspendată până la 30 aprilie, potrivit gazetaromaneasca.com

Totuşi, sunt mai multe regiuni care ar putea trece în curând sub culoarea galbenă, indicele de transmisie (Rt) fiind sub 1, unul dintre criteriile solicitate. Lazio a confirmat scăderea indicelui, până la 0,90 și a înregistrat o scădere a cazurilor noi. De asemenea, Rt sub 1 s-a înregistrat în Abruzzo, Emilia-Romagna, Friuli-Venezia Giulia, Lombardia, Marche, Molise, Piemont, Calabria, provinciile autonome Bolzano și Trento.

Veneto (0,96) și Umbria (0,97) ating nivelul critic 1. Rt nu este singura valoare de care se ţine cont, dar, conform vechilor clasificări de culori, astăzi o bună parte a Italiei ar fi în zona galbenă, potrivit Il Messaggero.

Ministrul Sănătății, Roberto Speranza, a semnat noile ordonanțe în vigoare de luni pentru regiunile Calabria, Emilia-Romagna, Friuli Venezia Giulia, Lombardia, Piemont și Toscana, care devin portocalii, și pentru regiunea Sardinia, care trece în zona roșie.

În cele șase regiuni care vor beneficia de tranziția la niveluri mai puțin stricte de blocare, are loc o relaxare care afectează în total cel puțin 25 de milioane de italieni.

Vineri au fost înregistrate 18.938 de cazuri noi, iar numărul de decese rămâne uriaș: 718 vineri, dar acest număr este influențat de cele peste 200 de decese care au fost raportate târziu de regiunea Sicilia. Cifrele arată însă o îmbunătăţire lentă.

Astfel, RT național este acum constant sub 1 (0,92), incidența scade (210,8 la nivel național acum, faţă de peste 232 săptămâna precedentă) şi doar patru regiuni au un nivel ridicat de risc (Liguria, Toscana, Puglia și Valle d’Aosta).

226
Tagurile:
Italia, restrictii

Загрузка...
Proteste la București, România, împotriva restricțiilor COVID

STOP dictaturii! Spre o „nouă normalitate” totalitară?

0
(reînnoit 21:20 14.05.2021)
Oamenii au dreptul să fie informaţi corect şi să aleagă! Respectarea Constituţiei şi a drepturilor şi libertăţilor noastre inalienabile constituie fundamentul unei societăţi democratice, în care dorim să credem că trăim.

BUCUREŞTI, 14 mai – Sputnik. Astăzi, Ministerul Culturii a informat că accesul la evenimentele-pilot organizate în interior, vineri, 14 mai 2021 și sâmbătă, 15 mai 2021, de instituțiile din subordine va fi permis numai persoanelor vaccinate. De exemplu, persoanele care doresc să participe la evenimentele culturale de la Opera Națională București vineri, 14 mai 2021, la Teatrul Național București, pe 15 mai, și la Opera Națională Română din Cluj-Napoca, pe 15 mai, vor fi verificate informatic dacă s-au vaccinat sau nu.

Astfel, angajaţii vor scana cărțile de identitate ale spectatorilor și vor putea vedea dacă spectatorul respectiv ajuns în fața lui este vaccinat sau nu (cu ambele doze).

Mai mult, aflăm că, în Iaşi, conducerea facultăţii de Medicină UMF „Gr. T. Popa” a decis să condiţioneze participarea la examene a studenţilor de prezentarea unei dovezi a vaccinării sau a unui test RT-PCR negativ.

Decizia a fost luată chiar dacă studenţii de la UMF se împotrivesc, creând şi o Petiție Online, care a fost semnată până acum de peste 2100 de studenți.

Este şocant cum, într-o ţară democratică, membră a Uniunii Europene, pot fi luate astfel de decizii discriminatorii, neconstituţionale şi ilegale, de natură mai curând dictatorială! Asta în cazul în care sunt multe controverse în mediul ştiinţific cu privire la aceste vaccinuri experimentale (după cum se menţionează şi în prospectele lor), netestate suficient, aflate în faza de studiu, neomologate definitiv şi care nici măcar nu împiedică infectarea. Chiar în prospectul vaccinului Comirnaty (Pfizer/ BioNTech) se scrie că „este posibil să nu le ofere protecție tuturor persoanelor vaccinate”, deci să nu oprească transmiterea comunitară. Şi nu se ştie ce efecte vor avea aceste vaccinuri în timp, ideea că „nu se ştie”, fiind menţionată inclusiv în prospecte.

Potrivit datelor oficiale, făcute publice de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, peste 4.300 de români s-au îmbolnăvit de COVID-19 după ce au fost vaccinați cu ambele doze, în perioada 27 decembrie 2020 – 9 mai 2021.

Dar situaţia cu adevărat tragică este reprezentată de sutele de decese în urma vaccinurilor anti-covid, menţionate în documentele oficiale ale UE şi SUA. Astfel, potrivit datelor oficiale, au fost 6.479 de cazuri cu reacţii adverse la Vaccinul Pfizer/BioNTech - Comirnaty, dintre care cel puţin 173 fatale (cauzatoare de moarte) au fost înregistrate în scriptele Uniunii Europene de la începutul campaniei de vaccinare anti-Covid, până pe 23 ianuarie 2021. De asemenea, potrivit datelor  publicate de Vaccine Adverse Event Reporting System (VAERS) din America, într-un raport de 339 de pagini, date colectate până la data de 27 ianuarie 2021, au fost 317 cazuri de decese înregistrate în urma vaccinurilor anti-Covid și alte mii de efecte adverse severe.

Mai mult, potrivit datelor VAERS, publicate într-un raport pe 16.04.2021, în perioada 1.01.2020-31.03.2020 (când nu exista vaccin anti-covid), au fost 36 morţi în SUA în urma vaccinurilor (fiind vorba de vaccinurile convenţionale). În 2021, în aceeaşi perioadă (1.01-31.03), numărul de morţi în urma vaccinurilor (în această perioadă fiind incluse şi vaccinurile anti-Covid) a fost de 2.810 (!).

Şi în România s-a relatat despre cazuri de decese şi despre un număr mare de efecte adverse după vaccinurile anti-covid, mai multe cazuri ieşind la iveală în presă, însă de ce nu se fac şi în România astfel de rapoarte? Nu avem dreptul să fim informaţi corect?

De asemenea, agenţia Food and Drug Administration din Statele Unite a publicat documentul în care menţionează posibilele efecte adverse ale vaccinurilor anti-COVID (p. 17), printre care decesul, accident vascular cerebral, boli autoimune, infarct miocardic acut, anafilaxie, trombocitopenie, boli agravate de vaccin etc.

Ca să nu mai menţionăm numărul mare de medici şi specialişti din toată lumea care pun la îndoială fie vaccinurile, netestate suficient, fie necesitatea vaccinării în masă, unii dintre ei – cum este, ca să dăm doar exemplu, Dr. Geert Vanden Bossche, expert în virologie și microbiologie, autorul a peste 30 de studii de specialitate – cerând în scrisori deschise oprirea urgentă a vaccinării în masă, avertizând cu privire la pericolele implicate, printre care apariţia unor variante şi mai infecţioase. Ei argumentează că mult mai eficiente sunt tratamentele antivirale specifice, existând şi studii cu privire la eficacitatea, dar şi la siguranţa mai mare a acestora. De asemenea, recent, un grup de 28 de experţi medicali suedezi au cerut, într-o scrisoare deschisă, oprirea vaccinării în masă.

Iar cu privire la testele RT-PCR, sunt studii care arată lipsa de relevanţă a diagnosticării virusului SARS-CoV-2 cu ajutorul procedurii RT-PCR. Şi chiar OMS a publicat o notificare, în decembrie 2020, în care admite (după aproape un an de zile) că un număr prea mare de cicluri de amplificare duce la rezultate fals pozitive.

Având în vedere toate acestea, faptul de a fi reticent, în urma aflării tuturor datelor necesare, a studierii prospectelor şi a opiniilor atâtor experţi care ridică, de la înălţimea poziţiei lor, probleme cu privire la aceste vaccinuri, faptul de a-ţi pune întrebări, de a alege ce să faci cu propriul tău corp, dacă doreşti să îl supui sau nu unui act medical, se pare că nu mai este un act democratic, bazat pe dreptul la informare liberă şi la libertatea de alegere, ci te plasează automat în tabăra stigmatizată a „conspiraţioniştilor”. Nu ne dăm seama că practica aplicării de etichete stigmatizante celor care îşi afirmă dreptul de a alege şi de a gândi altfel decât cum decid „autorităţile” este una total nedemocratică şi dictatorială?

Ni se spune că vaccinarea este voluntară, însă, în fapt, ea este transformată într-un act medical obligatoriu şi într-un instrument de discriminare. Cu privire la decizia UMF Iasi, prin care se condiţionează prezentarea studenţilor la examene de dovada vaccinării sau a unui test RT-PCR negativ, într-o corespondenţă cu Zsolt Molnar, Adjunctul Avocatului Poporului, corespondenţă parvenită ActiveNews, Ministerul Sănătăţii răspunde că o astfel de condiţionare este în afara legii: „Referitor la ilegalitatea deciziei de a restricționa accesul studenților la examene, Ministerul Sănătății a subliniat că, potrivit HG 1031/2020, în România vaccinarea este voluntară (neobligatorie). Ca atare, «Accesul studenților Universităților de Medicină și Farmacie din România în spitalele unde aceștia își desfășoară stagiile de practică, nu poate fi condiționat de vaccinarea împotriva Sars-Cov-2. (…) Dacă nu poate fi condiționată de vaccinare prezența în cadrul stagiului de practică, unde studentul intră în directă legătură cu pacienți, cu atât mai mult nu poate fi condiționată prezența în cadrul examenelor obligatorii. Decizia rectorului UMF Iași este anti-Constituțională.»”

Oamenii au dreptul să fie informaţi corect şi să aleagă! Respectarea Constituţiei şi a drepturilor şi libertăţilor noastre inalienabile constituie fundamentul unei societăţi democratice, în care dorim să credem că trăim. Or, discriminarea, cenzura, încălcarea de drepturi şi libertăţi garantate prin Constituţie, introducerea de paşapoarte sanitare, vaccinarea forţată / prin vicierea consimţământului, motivarea vaccinării (a unui act medical) prin stimulente, favoruri, bonusuri sau creşterea numărului de vaccinaţi prin inducerea temerii lipsirii de drepturi, prin exercitarea de presiuni în acest sens, sau printr-o publicitate deşanţată a unor produse medicale, fără informare completă şi corectă, nu mai au legătură cu democraţia, ci cu o „nouă normalitate” totalitară.

0
Tagurile:
Dictatura
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume
Tematic
Arafat anunță relaxarea restricțiilor după Paște, dar sunt condiții
Știrea nopții: restricții care s-ar ridica de la noapte
Rafila, despre relaxarea restricțiilor: la ce să fim atenți

Загрузка...