Военнослужащие армии США в провинции Кандагар, Афганистан

Americanii aruncă Rusiei o "bombă afganeză"?

770
După ce Joe Biden a anunțat, la mijlocul lunii aprilie, decizia de a amâna data retragerii complete a trupelor din Afganistan – de la 1 mai la 11 septembrie, sângele se varsă din ce în ce mai mult în această țară țară.

Editorial realizat de Piotr Akopov

Numai pe 8 mai, în urma exploziei din raionul Dasht-e-Barchi din Kabul au decedat aproape șaizeci de oameni, în principal școlărițe cu vârsta cuprinsă între 11 și 15 ani. Ce se întâmplă? Cineva nu vrea să-și retragă trupele sau, dimpotrivă, cineva îi îndeamnă pe americani, îi forțează să plece? Și ce se va întâmpla după ce vor pleca aceștia din urmă?

Pentru Rusia, aceasta nu este o întrebare lipsită de importanță: în ciuda prăbușirii URSS-ului, ea mai are încă, de fapt, o frontieră comună cu Afganistan. Tadjikistanul, care înglobează în sine cea mai mare parte a fostei frontiere sovietice cu Afganistan, face parte din CSTO – adică este aliatul nostru militar (al Rusiei - nota redacției). Uzbekistanul și Turkmenistanul, care au graniță comună cu Afganistan, sunt, de asemenea, incluse în zona intereselor noastre naționale (rusești - nota redacției) și a responsabilității noastre (a rușilor - nota redacției). Dacă în Afganistan va izbucni un adevărat război civil, fumul conflagrațiilor sale va acoperi întreaga Asie Centrală și, în cel mai rău caz, flăcările se vor răspândi și spre ea, doar în Afganistan trăiesc aceleași popoare ca și în toate cele trei ex-republici sovietice menționate mai sus. În Rusia, există chiar presupuneri că retragerea trupelor americane nu reprezintă o înfrângere, ci o diversiune împotriva noastră: se spune că Washingtonul sustrage în acest fel atenția Kremlinului – spre est, unde totul va arde în timpul apropiat, iar rușii vor fi nevoiți să-și folosească toate forțele pentru a ʺstingeʺ coșmarul din Asia Centrală. Poate, în general, ar trebui să le cerem americanilor să rămână?

Astfel de pseudo-conspirații sunt ridicole: americanii nu au realizat nimic din ceea ce au vrut în Afganistan (este o altă chestiune că toate visele lor erau din start nerealiste sau absurde).

Au lichidat "Al-Qaida"* – ea avea regimente și divizii sau ea a fost și rămâne o organizație de rețea, care leagă diferite structuri și grupări în diferite părți ale lumii islamice? Da, sunt grupuri radicale, dar ocupația americană a Afganistanului a crescut doar ura față de Yankees în lumea islamică, adică a favorizat, în esență, sporirea influenței jihadiștilor.

Au învins Talibanul? Dar el va veni la putere la Kabul în viitorul apropiat – după plecarea americanilor: fie în mod pașnic, ca parte a guvernului de coaliție, fie în mod militar – atunci deja de unul singur.

Au vrut americanii să preseze, din Afganistan, Rusia și China (precum și Iranul), pentru a amenaja o platformă destinată prezenței permanente în regiunea cheie a Eurasiei? Au vrut, dar pentru acest lucru trebuiau să ʺrepareʺ cu adevărat Afganistanul și să-l ia sub controlul lor – nu s-a întâmplat nimic de acest gen. Americanii vor fi obligați nu doar să plece – în cel mai rău caz, vor fi nevoiți să ia cu ei și zeci de mii de afgani, care au lucrat pentru ei. Acei colaboratori, complici ai ocupanților – doar așa sunt numiți nu numai de talibani. Adică, pozițiile SUA în Afganistan vor fi nu, pur și simplu, subminate, ci distruse.

Dar SUA, după plecare, vor să se stabilească în țările vecine? Iată și The Wall Street Journal a infomat sâmbătă că Washingtonul "caută platforme regionale pentru a desfășura trupele și a exercita controlul asupra talibanilor după retragerea trupelor din Afganistan". Printre opțiunile luate în considerare se numără atât țările vecine, cât și țările mai îndepărtate, de exemplu Emiratele Arabe Unite. De asemenea, se analizează posibilitatea de desfășurare a navelor Marinei SUA în Golful Persic.

Biden a promis deja că, dacă "Al-Qaida"* sau ISIS * vor reprezenta o amenințare pentru America sau pentru interesele acesteia în Afganistan, atunci SUA vor efectua atacuri aeriene. Dar americanii vor să aibă posibilitatea de a reacționa rapid, deoarece după 11 septembrie (și chiar se vorbește despre jumătatea lunii iulie) în Afganistan nu vor rămâne trupe americane sau străine – și ce vor face în cazul unui atac asupra ambasadei americane (în care vor să lase până la 1000 de persoane)? Să trimită ajutor din Pakistan? Este prea departe, dar și relațiile cu el se înrăutățesc pe zi ce trece, prin urmare "cea mai preferabilă opțiune pentru crearea bazelor militare ar fi Uzbekistanul și Tadjikistanul, care au o frontieră directă cu Afganistanul și, în caz de necesitate, ar asigura deplasarea rapidă a trupelor".

Совместные военные учения вооруженных сил Грузии и США Достойный партнёр
© Sputnik / Александр Имедашвили, STF

Dar există o problemă – Rusia și China pot împiedica realizarea planurilor americane, notează The Wall Street Journal. Desigur, așa și este: nimeni nu le va permite americanilor să se consolideze în Asia Centrală. După 11 septembrie 2001, Rusia a permis Statelor Unite să stabilească baze în Kârgâzstan și Uzbekistan, dar atunci și Rusia era slabă, și relațiile cu Statele Unite nu se aflau într-o stare de confruntare activă. Acum nu se mai poate discuta despre niciun fel de consolidare, inclusiv temporară, a americanilor în Asia Centrală: după 20 de ani de ocupație a Afganistanului, ei vor trebui să părăsească complet regiunea. Va răspunde pentru securitatea acesteia Organizația pentru Cooperare de la Shanghai (OSC), creată de Rusia și China, care include acum nu numai toate republicile din Asia Centrală, ci și India și Pakistan, iar în curând și Iranul va deveni membru cu drepturi depline.

Adică, Afganistanul va fi complet înconjurat de state-membre ale OSC, în timp ce el însuși are doar statut de observator. Kabulul nu a fost admis în OSC din motive complet obiective: o țară ocupată și lipsită de suveranitate deplină nu poate fi membru al alianței. Scopul OSC – menținerea păcii în Asia, în primul rând în Asia Centrală. OSC nu dispune deocamdată de trupe proprii de menținere a păcii, dar nici nu există nevoia de a trimite trupe în Afganistan, de a înlocui unii ocupanți cu alții.

Afganii se luptă între ei de mai bine de patruzeci de ani, iar de 28 de ani se luptă și cu trupe străine. Este necesar să se asigure condiții politice pentru un dialog complexiv intra-afgan și, dacă nu reconciliere, atunci cel puțin o coabitare armată, dar pașnică a diferitelor popoare, structuri politice, religioase, tribale și clanale. Fără interferențe externe, cu atât mai mult atlantice, dar cu participarea activă (și influența) tuturor vecinilor și a țărilor apropiate – Rusia, China, Pakistan, Iran și India.

Deși și Statele Unite ar putea și ar trebui să ia parte la reconcilierea afganilor între ei – numai că atitudinea față de susținătorii lor din Afganistan, după retragerea trupelor, se poate dovedi a fi un obstacol în calea oricărui dialog. Oricum ar fi, principala sarcină a responsabilității pentru Afganistan, după plecarea americanilor, va reveni OSC și, mai ales, celor trei participanți ai săi: Rusia, China și Pakistan (cu toată complexitatea relațiilor afgano-pakistaneze din cauza pashtunilor divizați de ʺlinia Durandʺ). Acest lucru este și în interesul lor, și în interesul poporului afgan. Cele mai complexe și mai variate contradicții interne din Afganistan nu reprezintă un motiv pentru a renunța la ea sau pentru a se proteja cu un zid militar de jur împrejur. Al doilea scenariu este pur și simplu imposibil, iar primul nu corespunde intereselor vecinilor săi și intereselor marilor superputeri asiatice, inclusiv ale Rusiei.

Афганистан. Талибы.
© AP Photo/ Ishtiaq Mahsud, File

Sarcina minimă a OSC – împiedicarea răspândirii problemei afgane în afara țării, până la nivelul când CSTO va fi nevoită să se ocupe de aceasta. Iar sarcina maximă – ʺîmpingereaʺ tuturor părților afgane către o reconciliere reală și construirea unui nou Afganistan federal. Un popor curajos, care a trecut prin atâta durere, trebuie, într-un final, să ducă o viață liniștită, independentă și pașnică în țara lui montană. Nu ca în Elveția, desigur, deși și cantoanele elvețiene, la fel, au luptat între ele, ultima dată chiar destul de recent după standardele istorice – la mijlocul secolului al XIX-lea.

Afganistanul nu va deveni Elveția – și toate încercările de a transfera normele occidentale pe pietrele sale au rănit doar țara – dar el are tot dreptul să se transforme dintr-un focar de tensiune pentru Asia Centrală într-un vecin pașnic pentru toți prietenii săi. Este necesar doar să-i ajutăm pe afgani să revină la o viață pașnică independentă – pentru ei înșiși și nu în numele intereselor geopolitice și al experimentelor strategilor străini.

* Organizație teroristă interzisă în Rusia.

770
Tagurile:
Rusia, Afganistan
Президент РФ Владимир Путин

"Putin - președinte al SUA!": Occidentul discută interviul liderului rus

1300
Milioane de oameni din întreaga lume discută interviul pe care președintele Rusiei l-a acordat companiei de televiziune americane NBC. Formulările lui Putin au aruncat Internetul în aer.

Victoria Nikiforova

Nu este vorba că liderul rus ar fi propus anumite abordări noi, revoluționare ale situației actuale. Publicul, sincer vorbind, este deja obosit de abordări revoluționare: fie ni se propune să nu mâncăm carne, fie să nu zburăm cu avioanele, fie să îngenunchem nu se știe de ce în fața afro-americanilor. Nu, pur și simplu președintele Rusiei i-a spus jurnalistului NBC Keir Simmons adevărul.

Acesta este un mesaj absolut exclusiv în zilele noastre. Mass-media anglo-saxonă – și multe alte medii de informare din întreaga lume care o urmează orbește – își învăluie publicul cu un amestec atât de complex de minciuni, născociri, omisiuni, știri false, încât faptele simple raportate de președintele Rusiei sunt deja percepute ca o revelație. Ele au făcut o impresie uimitoare asupra publicului.

Evident, nu este vorba despre mass-media oficială. Aceasta continuă să-și impună invariabil agenda, acuzând Rusia și liderul acesteia de toate păcatele mortale. Însă în comentariile la editoriale, pe rețelele de socializare, părerile sunt dintre cele mai diverse, adesea contradictorii.

Este interesant faptul că, în ajunul summitului de la Geneva, președintele Biden a făcut, de asemenea, o serie de declarații. Dar acestea au fost formule destul de ritualic, un ”pârâiaș” plăpând de retorică politică – "drepturile omului”, "democrație", "să manifestăm duritate"... Nimeni nu este interesat de acestea, nimeni nu discută despre acestea cu însuflețire. Pe de altă parte, cuvintele lui Putin au ajuns, într-adevăr, la persoane dintre cele mai diferite, distrugând șabloanele impuse.

"Am încredere în el (în Putin) mai mult decât în întreaga noastră administrație de clovni", recunoaște un cititor american din Nevada pe site-ul tabloidului britanic Daily Mail. "De ce nu întinzi atunci în Rusia?", îi obiectează un oponent. "Este pur și simplu incredibil cât de mulți oameni sunt obstrucționați aici din cauza lui Putin", scrie comentatorul. "Dacă nu îți place de el, asta nu înseamnă că nu are dreptate", îl contrazice celălalt. "El nu ar fi permis toată dezordinea care se întâmplă astăzi în America", rezumă al treilea.

Se vede foarte clar că Putin a reușit să se adreseze direct maselor, peste capetele, așa cum s-a exprimat el, "cercurilor conducătoare". Oamenii au simțit acest lucru la cel mai înalt grad – contrastul a fost prea izbitor față de agenda semi-oficială cu totul falsă, pe care establishmentul global o "vinde" umanității.

Desigur, mulți nu au vrut să părăsească matricea de dezinformare în care au fost puși de mass-media "liberală". La urma urmei, imaginea lumii, pe care CNN și Facebook o impun utilizatorilor lor este simplă și consecventă. Produsele alimentare și benzina se scumpesc, există din ce în ce mai multe datorii, ipoteca nu este plătită, nu există locuri de muncă. Cine este vinovat de asta? Desigur că rușii! Această poveste de groază le permite internet-războinicilor străini să stea pe canapea ani de zile și să nu facă nimic. Dar dacă admiți că guvernul tău este de vină pentru toate acestea, atunci trebuie să te ridici de pe canapea, să ieși în stradă, să faci ceva... Nu, e prea complicat, nu ai nevoie de asta.

Prin urmare, unii oameni preferă să stea și să se teamă. "Este un interviu foarte înfricoșător", comentează un utilizator YouTube la reportajul NBC. "El (Putin) mă sperie", repetă altul. "Și pe mine", aprobă al treilea.

Da, da. Demonizare pură. Europenii "iluminați" și moștenitorii lor spirituali, americanii, s-au cufundat din nou într-o obsesie pur medievală diavolească. Și-au inventat o figură teribilă, au pus pe seama acesteia tot răul din lume și se delectează cu frica lor. Încă de pe timpul războaielor religioase, cercurile conducătoare ale Occidentului folosesc cu succes această tehnologie pentru a prosti masele.

Însă majoritatea covârșitoare a comentatorilor au văzut în cuvintele lui Putin o ieșire reală din impasul în care au fost duși de către  establishmentul  lor globală. Mai ales Trumpiștii au fost încurajați – și nu doar susținătorii americani ai fostului președinte SUA, ci și întregul său grup de suport global.

Citatul despre faptul că "fostul președinte al Statelor Unite, domnul Trump, este un om remarcabil și talentat", s-a răspândit pe toate rețelele sociale și mass-media și a devenit un balsam pentru suflet tuturor celor care susțin naționalismul sănătos și lipsa dorinței de a se implica în treburile altor state.

Nu este vorba doar despre Trump. Americanii obișnuiți înțeleg foarte bine că politica izolaționistă a ex-președintelui le-a fost convenabilă, contribuind la consolidarea atât a Statelor Unite, cât și a păcii mondiale. În același timp, războaiele informaționale, economice și culturale, pe care Partidul Democrat le începe în întreaga lume, au scopul de a distruge, cărămidă cu cărămidă, atât Statele Unite, cât și toate superputerile mondiale.

"Putin este un naționalist. Lui nu-i place guvernul mondial, la fel ca și dumneavoastră, și mie. În acesta și coincid – Putin și Trump", explică clar situația un cititor al site-ului american Breitbart.

"Antiamericanii "liberali" albi simt pur și simplu o ură morbidă față de Rusia", consideră comentatorul american pe site-ul Daily Mail. "Atrageți atenția la faptul că, în ultimii cinci-șase ani, ei acuză neîncetat Rusia de tot ceea ce nu le place. Ei pierd rușinos alegerile, înseamnă că Rusia este vinovată, iar acesta este doar cel mai rușinos și ridicol exemplu".

În timpul discuției despre interviul lui Putin, publicul și-a reamintit gafa notorie a lui Biden cu "ucigașul" și l-au ridiculizat în mod deschis. "Dumneavoastră pe Michelle întrebați-o, cum este să fii căsătorită cu un ucigaș", a remarcat sarcastic un cititor al publicației engleze Independent, făcând aluzie la numeroasele ordine de a ucide civilii cu ajutorul dronelor, pe care Barack Obama le dădea în fiecare marți în timpul mandatului său.

"Ce naiba? ", întreabă emotiv un comentator pe Realclearpolitics. "Nu prea îmi amintesc ca NBC să-i fi întrebat pe Clintoni despre multele, foarte multele omoruri misterioase, care le sunt atribuite".

Un hit absolut în presa mondială a devenit citatul despre americanii arestați după "asaltul" Congresului pe 6 ianuarie: "450 de persoane au fost arestate, ele pot fi private de libertate de la 15 până la 25 de ani și au venit cu cereri politice. Oare aceasta nu este o persecuție politică?" Pentru prima dată în mulți ani, americanii – și întreaga lume – s-au gândit la faptul că în orașul strălucitor de pe deal, citadela democrației, ca să spunem așa, sunt persecutați fără milă disidenții politici. Și chiar sunt uciși în plină zi, drept exemplu – soarta tragică a lui Ashli ​​Babbitt.

Ce spune reacția pasională, interesată, super-emoțională a comunității mondiale la interviul președintelui rus? Pur și simplu că Rusia s-a întors astăzi în rândul superputerilor globale. Opinia liderului acesteia cu privire la toate problemele este analizată, examinată în mod părtinito, este discută aprins. Toată lumea este interesată, tuturor le pasă.

Mulți ani ni s-au spus minciuni obositoare despre o economie slabă, despre o "țară-benzinărie". Nu, aceste minciuni nici măcar nu sunt demne de discuție. Întâlnirea dintre Putin și Biden a devenit deja evenimentul principal al politicii contemporane. Sute de milioane de oameni din întreaga lume – din China până în Ucraina – se gândesc și vorbesc despre asta încă înainte de începerea summitului. "La momentul de față, Putin și Xi sunt cei mai puternici lideri din lume", opinează un comentator din New York. "Biden ocupă un loc secundar".

Nu vom cita toate criticile cetățenilor americani la adresa președintelui lor, prezente pe rețelele de socializare și în secțiunile "Comentarii" ale publicațiilor de top din lume în ajunul summitului de la Geneva. Există și insulte personale, și declarații nu prea decente despre talentele diplomatice ale lui Biden. Pentru liderul oricărei superputeri civilizate, acesta ar fi probabil un motiv de a reflecta asupra corespunderii sale pentru postul ocupat.

Vom cita pur și simplu un comentator din Saint Louis, SUA: "Mi-aș dori să am un președinte precum Putin – în loc de Biden și Harris – în orice moment!"

1300
Tagurile:
Vladimir Putin

Загрузка...
Учения НАТО в Грузии

Noul „manifest” antirusesc al NATO amenință toate țările CSI

281
(reînnoit 12:05 16.06.2021)
Summitul din iunie al Alianței Nord-Atlantice diferă de celelalte prin felul în care au fost stabilite prioritățile și prin amenințările de securitate imaginare.

În sistemul de coordonate distorsionat din comunicatul final NATO, Rusia s-a dovedit a fi, în mod previzibil, principala „amenințare la adresa păcii”, Coreea de Nord și Iranul s-au situat pe locul doi - cu o marjă mare, pașnica Republică Belarus a fost „desemnată” drept a treia cea mai importantă amenințare la adresa securității, iar China a fost menționată doar pe locul patru.

Nimeni din lume nu a autorizat NATO să împartă state care au drepturi egale și care sunt independente pe categorii. Cu atât mai inadecvată este argumentarea „acuzației” a alianței, care reprezintă interesele a doar aproximativ zece la sută din populația lumii.

Comunicatul summit-ului de la Bruxelles din 14 iunie este în esență un „manifest” antirusesc - stufos, extravagant, periculos pentru țările CSI și umanitatea în ansamblu. Peste zece articole din „rechizitoriu” sunt dedicate „amenințării rusești” (9-15, 25, 46, 50, 54). Pentru comparație, RPDC și Iranul au obținut câte un punct fiecare (51 și 52), „amenințarea chineză” este desemnată prin două puncte (55 - 56). Documentul este un paradox.

În ultimul sfert de secol, Alianța a bombardat activ Iranul, Afganistanul, Libia, Iugoslavia, Siria și nu are dreptul la declarații de genul: „Acțiunile agresive ale Rusiei reprezintă o amenințare la adresa securității euroatlantice”. Cu toate acestea, comunicatul a menționat că blocul construiește un parteneriat cu Federația Rusă de mai bine de 25 de ani, îndeplinindu-și obligațiile internaționale, iar Rusia „continuă să încalce valorile, principiile, încrederea și obligațiile”.

„Partenerii” nu vor să revină la realitate. După lovitura de stat sponsorizată de SUA-UE la Kiev, revenirea Crimeii la Federația Rusă și summitul NATO din Țara Galilor din 2014, alianța a suspendat „practic orice cooperare civilă și militară cu Rusia”. În același timp, Moscova se presupune că ar trebui și ar trebui să se pocăiască și să se întoarcă la „situația de altădată”.

Adică să cedăm „teritoriile ocupate”: Crimeea Ucrainei, Abhazia și Osetia de Sud Georgia, Transnistria Moldova. În caz contrar, Bruxellesul promite să „răspundă la deteriorarea mediului de securitate ... inclusiv printr-o prezență în viitor în partea de est a Alianței”. Raționamentul reflectă o percepție distorsionată a lumii și aduce în minte concluzia recentă a președintelui francez Emmanuel Macron cu privire la „moartea cerebrală” a NATO. Ascunzându-se în spatele cuvintelor despre pace și securitate, Statele Unite și aliații săi se pregătesc pentru o bătălie cu Rusia, ignorând soarta țărilor și popoarelor vecine.

Acuzații nefondate

Alianța Nord-Atlantică este îngrijorată de creșterea puterii militare a Rusiei în diferite sfere. Potențial militar nou, „activități provocatoare, inclusiv în apropierea granițelor NATO”, exerciții de surpriză la scară largă desfășurate fără notificare prealabilă, continuarea concentrării puterii militare în Crimeea, desfășurarea de rachete moderne cu dublă utilizare în regiunea Kaliningrad, integrarea militară cu Belarus. Trebuie amintit aici că nu Rusia s-a apropiat de granițele alianței, ci NATO s-a extins la granițele rusești. Și de mult timp practică războaie hibride în formatul „revoluțiilor culorate” în spațiul CSI.

NATO nu este o organizație umanitară și reprezintă o amenințare potențială pentru securitatea Federației Ruse. Reacția Moscovei și Minskului este destul de naturală, ei nu au uitat „corecțiile” geopolitice ale alianței din Europa (Iugoslavia), Orientul Mijlociu (Irak, Afganistan, Siria), Africa (Libia) și multe altele.

În absența unor „dovezi” reale, NATO atribuie Rusiei „încercările de a interveni în alegerile din țările aliate și procesele democratice”, „campaniile de dezinformare pe scară largă”, „acțiunile ilegale și distructive ale serviciilor speciale rusești” pe teritoriul alianță și solicită Rusiei să renunțe la definiția dată Republicii Cehe și Statelor Unite de „țări neprietenoase”.

Că chipurile Rusia își diversifică arsenalul nuclear prin desfășurarea unui număr de complexe de rachete cu rază medie și scurtă de acțiune pentru a „constrânge NATO”. Pentru a constrânge la ce? Ce înseamnă fraze goale precum „o politică agresivă de intimidare strategică” dacă țările NATO, pur și simplu, nu au susținut o propunere concretă rusească privind un moratoriu asupra desfășurării INF în Europa?

"Rusia continuă să folosească o retorică agresivă și iresponsabilă în domeniul nuclear, acordând o tot mai mare atenție pe destabilizarea exercițiilor militare convenționale". Scuzați-mă, toate țările lumii efectuează manevre militare pe teritoriul lor și doar membrii NATO practică majoritatea exercițiilor pe teritoriul străin - iresponsabil și agresiv.

Oare Moscova amenință direct pe cineva cu utilizarea armelor nucleare sau își transferă în mod deschis trupele peste ocean pentru a efectua manevre militare în nordul Mexicului, în sudul Canadei? Similar cu ceea ce face Pentagonul în Europa. Sunt exercițiile rusești „prea de proporții”? Deci, la urma urmei, teritoriul Federației Ruse nu are analogi în lume (de două ori mai mare decât SUA), pentru a asigura capacitatea de apărare, sunt necesare instrumente proporționale.

Evident, acuzațiile nefondate aduse Rusiei, care este acuzată de toate „păcatele de moarte” sunt concepute pentru a masca sau a justifica pregătirea reală a Statelor Unite și NATO pentru operațiuni militare împotriva Federației Ruse și a aliaților săi. Sporirea prezenței infrastructurii militare și a trupelor străine ale alianței în România și statele baltice este un exemplu viu de transformare treptată a regiunilor și mărilor pașnice într-o zonă de conflict armat. Pentru demontarea și jefuirea ulterioară a spațiului post-sovietic situat la est. Nu vom aprofunda specificul acaparării (furtului) de către americani a petrolului iranian, irakian sau sirian, dar hidrocarburile siberiene și zăcămintele minerale din Asia Centrală prezintă un „trofeu” cu nimic mai puțin important.

Demontarea CSI-ului pașnic

Comunicatul NATO afirmă: „Conflictul din Ucraina și din împrejurimi în circumstanțele actuale este primul subiect de pe agenda noastră”. Este atașată o listă a „defecțiunilor” Moscovei.

Dar Rusia nu este parte a conflictului din războiul civil din Ucraina. Și nu a fost oare interferența brută (hibridă) a SUA și a UE în procesul electoral din Ucraina care a provocat conflictul armat din Donbass în 2014 și revenirea Crimeii la Rusia? Faptele pot fi negate sau pot fi inventate noi interpretări, dar este imposibil de schimbat. În urma rezultatelor referendumului, Crimeea - în mod pașnic și legitim - a devenit parte a Federației Ruse, iar ireversibilitatea acestui eveniment istoric este statuată în Constituția Rusiei. Cei care doresc să demonstreze în mod agresiv contrariul Rusiei o vor "lua la moacă", dar aceasta nu este o amenințare, ci o reacție la situația creată.

Alianța își reiterează sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova „în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional” și solicită Rusiei „să retragă trupele pe care le-a desfășurat în toate cele trei țări fără acordul lor”. Lumea s-a schimbat. URSS și RDG nu mai sunt pe hartă. Datorită participării active a NATO, Iugoslavia a dispărut. Ca un ecou al „revoluției trandafirilor” pro-occidentale din Georgia, au apărut Abhazia și Osetia de Sud care sunt independente de facto, iar Rusia le-a recunoscut de jure în urmă cu mai bine de 12 ani. Într-o zi Georgia și „partenerii” săi vor recunoaște în mod adecvat noua realitate. În acest domeniu, orice discuție despre „ocupație temporară” sau anexare este neconstructivă și periculoasă, cum ar fi 8 august 2008.

Despre inviolabilitatea frontierelor. Conflictul armat din Moldova a apărut din cauza reticenței locuitorilor de limbă rusă din Transnistria de a se integra cu întreaga Republică Moldova în România. Apoi, în 1992, Rusia a propus să trimită un contingent de menținere a păcii al ONU în Transnistria, dar Occidentul a considerat că este prea scump. După o astfel de „consultare”, trupele rusești au primit statutul internațional de menținere a păcii și în Transnistria s-a încetat focul. În istoria modernă a omenirii, aceasta este singura experiență de succes în stabilirea păcii. Aici, în spațiul CSI, Alianța Atlanticului de Nord ar trebui să învețe cum să rezolve efectiv și eficient conflictele și să nu construiască blocuri militare virtuale precum „Georgia - Moldova - Ucraina” cu o orientare deschis antirusească.

Un alt paragraf din comunicat care atrage atenția: „Statele membre NATO rămân profund îngrijorate de evoluțiile din Belarus începând din august 2020. Politicile și acțiunile din Belarus au implicații asupra stabilității regionale". Acesta este un exemplu de ipocrizie politică incredibilă. Despre ce evenimente care destabilizează regiunea vorbim? Din anumite motive, alianța nu este îngrijorată de mitingurile mult mai numeroase și mai de durată ale „vestelor galbene” din Franța sau de asaltul Capitolului de către protestatarii din Statele Unite - cu arestarea ulterioară a peste 400 de persoane. Este altceva?

Voluminosul text al comunicatului NATO din 14 iunie este disponibil pe site-ul oficial în trei limbi și toată lumea poate găsi mai multe neconcordanțe cu realitatea. În concluzie, aș dori să remarc: după 20 de ani de război și rușinosul acord de pace dintre Statele Unite și NATO cu teroriștii talibani, într-o situație de fugă efectivă a trupelor străine din Afganistan, „partenerii” nu ar trebui să fluture în mod atât de activ „bâta” din Europa sau Arctica. S-ar putea produce un ricoșeu, mai ales că într-un conflict ipotetic cu cea mai mare putere nucleară de cea mai înaltă tehnologie ei sunt condamnați. Într-un proces de negocieri între părți egale, sunt posibile compromisuri rezonabile și o coexistență pașnică.

281
Tagurile:
CSI, NATO

Загрузка...
Ambuteiaj

UE vrea interzică toate mașinile alimentate cu motorină și benzină până în 2035

0
(reînnoit 18:53 18.06.2021)
Potrivit unui raport, reglementările de reducere a emisiilor luate în considerare de Bruxelles ar putea marca sfârşitul utilizării motorului cu ardere internă. Propunerea radicală a fost întâmpinată de opoziţia producătorilor auto.

BUCUREŞTI, 18 iun – Sputnik. Noile mașini alimentate cu motorină și benzină ar putea fi interzise în bloc în efortul de a atinge obiectivul „emisii zero” pentru vehiculele vândute după 2035, potrivit mai multor oficiali ai UE care au oferit declaraţii pentru Politico.

Regula revoluționară ar putea fi inclusă în „Acordul verde” al Uniunii Europene, care urmăreşte să facă blocul „neutru din punct de vedere climatic” până în 2050. Comisia Europeană ar putea crește obiectivul său pe termen scurt pentru 2030, cerând o reducere de 60% a emisiilor de mașini, un obiectiv mult mai ambițios decât reducerea de 37,5% prezentă în planul actual. Obiectivul ar putea fi ridicat la 100% până în 2035, ceea ar însemna interzicerea automobilelor noi cu motoare cu combustie în următorii 14 ani, au explicat oficialii, potrivit RT

Încă nu este clar dacă propunerea va intra în versiunea finală a planului pentru 2030, care urmează să fie publicată pe 14 iulie. Planul, împreună cu restul punctelor din Acordul Verde, va merge apoi în Parlamentul European pentru aprobare.

Inițiativa a declanșat deja un puternic răspuns negativ din partea producătorilor de automobile din bloc. Hildegard Muller, care conduce lobby-ul auto VDA din Germania, a declarat că reglementarea nu va reprezenta doar „sfârşitul utilizării motorului cu ardere internă, ci și sfârșitul hibrizilor conectabili”.

Un alt lider din industrie a spus că această regulă ar limita opțiunile consumatorilor.

„Dacă veţi avea nevoie de o mașină nouă în 2036, nu veţi avea de ales”, a declarat pentru Politico Sigrid de Vries, care conduce lobby-ul industriei de componente europene CLEPA. „Mașina va avea un motor electric, indiferent dacă se potrivește sau nu nevoilor, dacă este accesibilă sau nu, sau dacă va exista energie verde și infrastructură pentru încărcare.”

Deşi motorul cu ardere internă continuă să conducă, unii producători de automobile, precum Volvo și Volkswagen, au semnalat deja că vor să treacă la automobilele electrice până la sfârșitul deceniului.

0
Tagurile:
UE, Mașini

Загрузка...