De ce se întâlnească cu Biden

393
(reînnoit 18:04 19.04.2021)
Ultima lună a relațiilor ruso-americane, și așa deja conflictuale, ar putea fi numită teatrul absurdului – în interpretarea actorilor de la Washington.

Editorial realizat de Piotr Akopov

Mai întâi, Biden îl numește pe Putin ucigaș (drept răspuns, urmează urări de sănătate și rechemarea ambasadorului rus de la Washington), după - are loc escaladarea situației în jurul "amenințărilor invaziei rusești în Ucraina", apoi președintele SUA îl sună pe Putin și îi propune să se întâlnească în viitorul apropiat, iar a doua zi semnează decretul privind noile sancțiuni împotriva Rusiei. În continuare, participă la o conferință de presă și vorbește despre ne dorința sa "de a lansa un nou ciclu de vacci... escaladare și conflict cu Rusia", despre faptul că SUA este interesată de colaborarea cu Rusia și, în general, el dorește relații stabile, previzibile, pentru restabilirea cărora el cu "președintele Klutin... Putin" trebuie să se întâlnească vara, undeva în Europa. Cortină închisă.

Nu este amuzant? Desigur, dar, sincer vorbind, nu ai de ce râde aici, chiar și glumele pe seama greșelilor de exprimare ale lui Biden nu mai sunt interesante. Dar este incorect și să prezentăm problema în așa mod – Washingtonul nu știe ce să facă cu Rusia, iată că și încearcă mai întâi dulcele, apoi săratul, recurgând la metoda biciului și a turtei dulci. Nu, în Casa Albă și în împrejurimile acesteia nu stau persoane proaste – ele au o idee destul de clară despre ceea ce doresc să obțină, inclusiv pe direcția rusească. Dispun oare ele de capacitatea de a realiza acest lucru și cât de corectă este strategia din punctul de vedere al intereselor americane (iar acest lucru deja depinde direct de evaluarea adecvată a poziției SUA în lume)? Nu, dar înțelegerea acestui lucru este importantă pentru Kremlin din punct de vedere strategic, dar din punct de vedere tactic, acum este interesant alt lucru: cum să reacționeze Putin la cele întâmplate? Sau încă mai simplu – să meargă acum la întâlnirea cu Biden?

S-ar părea că americanii au nevoie acum de negocieri mai mult decât noi, de aici a apărut chiar sugestia că Biden, cu acțiunile sale multidirecționale, îl forțează pe Putin în mod deliberat să ia parte la întâlnire, "îl forțează la summit". Și, ca și când, din această cauză Putin nu trebuie să urmeze în niciun caz calea propusă de americani, ci să refuze și să mențină pauza.

Americanilor, într-adevăr, nu le place să fie refuzați, inclusiv nu acceptă să ia parte la negocieri. Și, uneori, această tactică este pe deplin justificată – așa se comportă de mult timp Iranul și Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC). Coreea de Nord, după alte acțiuni neprietenoase ale SUA (și lipsa oricăror mișcări din partea acestora privind relaxarea sancțiunilor), deja de un an nu merg la niciun contact cu americanii. Și nu datorită restricțiilor de carantină datorate coronavirusului. Iranienii au refuzat în repetate rânduri contacte directe cu americanii – inclusiv la nivel înalt. Aceasta este o linie de comportament demnă, rațională și, cel mai important, complet justificată – dar anume pentru aceste țări specifice în contextul relațiilor lor cu Statele Unite. În cazul Rusiei, scara și contextul sunt diferite.

Ideea nici măcar nu constă în faptul că Putin primul i-a propus lui Biden să se întâlnească, deși acest lucru s-a făcut sub forma unui răspuns la interviul scandalos și a inclus în sine propunerea de a organiza dezbateri în emisie directă. Putin este gata să vorbească cu oricine – nimic personal, doar interesele țării. Dar care sunt acum interesele Rusiei? Să se înțeleagă cu America privind atenuarea confruntației? Să găsească limbă comună în ceea ce privește unele probleme regionale importante – Orientul Mijlociu, Afganistan, acordul nuclear iranian, programul nuclear și de rachete al RPDC? Să denote liniile roșii pentru americani în direcția ucraineană?

Nu – toate acestea sunt sarcini locale. În direcția iraniană, Moscova a făcut maximul posibil pentru acordul cu participarea SUA încă în 2015 – și nu va exercita presiune în niciun mod supra iranienilor acum. În ceea ce privește problema coreeană, este imposibil de făcut ceva și nu este vorba doar de a-l convinge pe Kim să renunțe la programul nuclear și de rachete (acest lucru este în principiu ireal), ci despre cele mai simple lucruri – discuții-negocieri. Până când Statele Unite nu vor fi de acord să reducă presiunea de sancțiuni asupra Phenianului, nu va exista nicio posibilitate de negocieri cu participarea RPDC.

Să încerce să se înțeleagă cu americanii în ceea ce privește "Nord Stream – 2"? Este inutil, dar și pentru ce, dacă europenii se descurcă (și se vor descurca) destul de bine cu sarcina apărării propriilor interese.

Ucraina? Dar aici este imposibil să existe până când vreun acord, nici măcar relativ – până când Washingtonul nu va înțelege că tachinarea Rusiei cu atlantizarea Ucrainei este cea mai bună metodă de a pierde Ucraina mai repede.

Să vorbească cu Biden despre China? Să asculte poveștile sale despre faptul că China este periculoasă pentru Rusia și că Brejnev înțelegea acest lucru (Biden, care nu s-a întâlnit niciodată cu Brejnev, va fi capabil să-i povestească asta lui Putin?) Pentru ca apoi să râdă de asta împreună cu Xi Jinping.

Vladimir Putin și Joe Biden
© AP Photo / Alexei Druzhinin

Dar toate aceste probleme, cu toate că sunt importante, nu reprezintă un motiv pentru a se întâlni cu Biden. Este mult mai important interesul pur uman: totuși, pentru Putin, el este deja al cincilea președinte american, și toată cunoștința lor în prezență se reduce până când la o întâlnire, în urmă cu zece ani, nu foarte lungă (și foarte nereușită) pentru Biden. Și deși Biden i-a oferit atunci lui Putin o bună ocazie pentru a-i analiza personalitatea, nu există niciodată prea multe impresii de acest gen. Iar ele sunt foarte importante – nu pentru colecția caracterelor liderilor mondiali, ci pentru lucrul practic în arena mondială.

Strategia geopolitică a Rusiei, jocul nostru de politică externă – iată ce face întâlnirea recomandabilă la nivel înalt. Rusia nu pretinde, pur și simplu, să participe la formarea sistemului mondial al secolului XXI – ea se ocupă deja activ de acest lucru. Și nu prin respectarea regulilor americane (cum încă li se pare patrioților noștri, care se plâng în mod constant că autoritățile nu pot nici măcar să formuleze interesele noastre naționale, nemaivorbind de apărarea lor), ci prin construcția unei carcase principial noi a unei lumi multipolare. Da, noi lucrăm împreună cu China asupra acestui lucru – dar interesele noastre coincid complet aici. Da, analizăm foarte atent acțiunile SUA și reacționăm la ele – dar cum poate fi altfel în situația în care tocmai deconstrucția atentă a lumii americanizate și reprezintă sarcina cheie a tuturor puterilor revizioniste (din punct de vedere american)?

Biden are dreptate în ceea ce privește faptul că Rusia interferează în afacerile americane – doar că nu în alegeri. Apropo, este inutil să te cerți cu "mlaștina Washinton" la acest subiect: pentru locuitorii săi, acesta a devenit de mult timp principalul element atât al strategiei politice interne, cât și al celei externe. Mai mult, în general, această strategie este mult mai convenabilă pentru noi în ochii opiniei mondiale publice – doar Rusiei îi este creată o imagine de superputere super-influentă, nu doar de superputere care stingherește ex-hegemonul pe arena modială, dar și care îl subminează din interior.

Kremlinul
© Sputnik / Наталья Селиверстова

Da, Rusia într-adevăr interferează și "încalcă interesele Statelor Unite" –  doar că este vorba despre interesele lor globale, despre dreptul lor autoproclamat de a "paște popoarele". Pe care Statele Unite nu îl mai pot exercita nu numai moral (nu este vorba de o neîncredere la adresa lor în lume – ei nu sunt interesați de acest lucru, este vorba de atitudinea americanilor înșiși față de misiunea lor globală), ci și fizic. Rusia, fiind mult mai slabă decât America din punct de vedere material (nu doar economic), are totuși un avantaj extrem de important.

Ea se află pe partea dreaptă a istoriei, adică își constuiește tactica ei pe baza tendințelor strategice predeterminate de dezvoltare a balanței globale a puterilor și a întregii arhitecturi globale. În esență, Rusia acționează ca un lider al schimbărilor, ca principalul ghid al întregului proces de dezmembrare a turnului babilonian neterminat al ordinii mondiale atlantice. Și, în acest rol, are sens să se întâlnească și cu Biden, și cu Kamala Harris, și cu orice reprezentant al celui mai puternic stat din lume, dar condamnat.

393
Tagurile:
Joe Biden
Tematic
Kremlinul: Discuția dintre Putin și Biden a fost una lucrativă
Putin a discutat cu Consiliul de Securitate despre replica Rusiei la sancțiunile SUA
VIDEO: Putin și-a administrat a doua componentă a vaccinului rusesc
Maia Sandu și Angela Merkel

Maia Sandu s-a vaccinat… cu un mesaj politic

225
(reînnoit 17:00 07.05.2021)
Tânăra și frumoasa președintă a Republicii Moldova a făcut mai curând o declarație politică, decât o vaccinare. A transmis acest mesaj politic într-un context ambiguu, atât intern, cât și internațional.

Motto: ”Și sărutul e politic”

Emil Jurcă

Președinta Republicii Moldova s-a conformat azi gestului făcut de toți liderii statelor europene – de la Regina Elisabeta a Marii Britanii, la președintele Rusiei, Vladimir Putin, și al Turciei, Recep Tayyp Erdogan.

De fapt, președinta Moldovei este ultimul lider european sau printre ultimii care fac acest demers. Și, evident, vaccinarea celui mai important om din stat a fost transformat într-un eveniment mediatic.

Spre deosebire de Vladimir Putin, care a păstrat discreția asupra serului pe care l-a folosit – deși, este clar pentru toată lumea despre ce vaccin a fost vorba – Maia Sandu a spus că este vorba de serul celor de la AstraZeneca.

Alegerea pare ciudată, pentru că, în baza datelor statistice dar și a informațiilor din mass media, vaccinul anglo-suedez pare a fi cel mai riscant, inclusiv prin efectele secundare, unele fatale.

Maia Sandu nu ales nici vaccinul american ”vedetă” Pfizer, precum Iohannis sau Ursula von der Leyen, nici vaccinul rusesc de top, Sputnik V, nici vaccinul chinezesc Sinovac, precum președintele turc Erdogan sau premierul maghiar Orban Viktor.

De aceea, cred că tânăra și frumoasa președintă a Republicii Moldova a făcut mai curând o declarație politică, decât o vaccinare.

Ce a dorit să transmită Maia Sandu? În opinia mea, e un mesaj de neutralitate față de  SUA (NATO) și Rusia, dar și de apropiere de UE a Germaniei Angelei Merkel. Ar fi o decizie înțeleaptă, o a treia cale, mult mai recomandabilă și responsabilă decât aventurismul american sau francez, în contextul internațional ambiguu și tensionat. 

De asemenea, este o mână întinsă României – nu foarte meritată, de altfel. Asta pentru că România a ales să revândă Moldovei vaccinul AstraZeneca – nedorit de români, din cauza dezvăluirilor din mass media.

De altfel, România nu e la primul caz de trimitere în Moldova a unor ajutoare controversate – ba chiar pentru care s-a făcut și reclamație la DNA. Deocamdată, nu sunt vești de la anchetatori.

Revenind la mesajul președintei Maia Sandu, cred este de apreciat că ales serul considerat de mulți drept cel mai riscant pentru a da un semnal de poziționare echilibrată. Pot spune că azi, prin această opțiune, Maia Sandu s-a vaccinat… cu un mesaj politic împotriva tendințelor de a fi împinsă într-o parte sau alta.

Și, aș vrea să nu uităm un adevăr al zilelor noastre: ”Și sărutul e politic”, după cum scria regretatul mare jurnalist de politică externă Emil Jurcă – deci cu atât mai mult e valabilă parafraza de actualitate: ”Și vaccinul e politic” – ca și vaccinarea.

Editorial de Dragoș Dumitriu, jurnalist și realizator TV, fost deputat naționalist și conservator în Parlamentul României, promotor al analizei sistemice.

Opinia autorului ar putea să noi coincidă neapărat cu cea a redacției Sputnik.

225
Tagurile:
Maia Sandu

Загрузка...
Sorin Cîmpeanu

Cîmpeanu, profesorii și sindromul ”gazetei imperialiste”

369
Ministrul Educației a anunțat, recent, că speră ca în două săptămâni, elevii să poată merge fizic la ore. Este, însă, o cursă contra timp și este evident că acest lucru nu va fi posibil.

Revenirea copiilor fizic la ore a devenit subiectul principal de discuție al miniștrilor Educației din România. De altfel, pandemia asta pare să le fi venit mănușă. Problemele majore ale sistemului de educație au trecut în plan secund, undeva, în umbră, nu mai vorbește nimeni despre ele și par că nici nu există.

În schimb, în fiecare intervenție pe care ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, o are la televiziune, ne tot vorbește despre revenirea copiilor în format fizic la școală.

Recent, Sorin Cîmpeanu, a spus că speră ca în două săptămâni, toți elevii să poată veni fizic la clase.

Anul trecut, cred că tot prin luna mai – sau aprilie, fostul ministru al Educației, Monica Anisie, dădea asigurări că se lucrează la scenarii – care nu au fost niciodată făcute publice, dar, cine știe, or fi clasificate și le vom afla peste 50 de ani – și că se va reveni în bănci. A ieșit public președintele României Klaus Iohannis și a pus capăt acestei sarabande a declarațiilor fără acoperire.

Acum, Sorin Cîmpeanu iese și ne spune că, în scurt timp, se va putea merge la școală. Asta ar venit cam în săptămâna 17-23 mai 2021.

La jumătatea lunii iunie se intră în vacanța de vară.

Însă nu aici este problema. Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, spune că elevii au revenit prea devreme în bănci și că ei trebuiau să se întoarcă în clase numai atunci când incidența cazurilor de COVID-19 era una extrem de scăzută.

Deci, practic, aflăm că nu se va întâmpla nimic după aceste două săptămâni.

Ministrul Cîmpeanu nu este la prima declarație fără acoperire. După ce, o vacanță întreagă, ne-a tot vorbit de utilizarea testelor de salivă, a ieșit public și a anunțat renunțarea la ele.

Lipsa de consecvență va avea urmări tragice pentru sistemul de învățământ, și așa ros de probleme ca un organism aflat în plin proces de deteriorare. Atitudinea de tip ”gazetă imperialistă” afișată de Sorin Cîmpeanu nu face decât să arate că, la nivelul ministerului Educației, nu există un plan clar de trecere prin criză.

369
Tagurile:
Sorin Cîmpeanu

Загрузка...
Vaccinul Johnson & Johnson

În SUA vor fi distruse 70 de milioane de doze ale vaccinului Johnson & Johnson

0
(reînnoit 18:27 07.05.2021)
La întreprinderile din Baltimore au fost confundate ingridientele a două vaccinuri diferite împotriva COVID-19, fiind compromise milioane de doze ale vaccinului Johnson & Johnson.

CHIȘINĂU, 7 mai – Sputnik. SUA ar putea retrage peste 70 de milioane de doze ale vaccinului companiei Johnson & Johnson din cauza riscului de poluare, informează RIA Novosti, cu referință la New York Times.

La o întreprindere din Baltimore, în timpul procesului de producție a vaccinului au fost greșite ingredientele pentru două vaccinuri împotriva COVID-19, iar în consecință au fost compromise peste 15 milioane de doze ale preparatului Johnson & Johnson.

Potrivit unei surse guvernamentale, Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente este îngrijorată în privința compromiterii altor loturi ale preparatului, care au fost produse odată cu dozele greșite. Acum autoritatea americană examinează chestiunea distrugerii a peste 70 de milioane de doze ale vaccinului Johnson & Johnson, produse la această fabrică.

Potrivit publicației, numărul total al dozelor “suspecte” ale vaccinului Johnson & Johnson, ajunse în UE, Canada, Africa de Sud, constituie de la șase la nouă milioane.

Mai devreme, autoritățile de reglementare a medicamentelor din SUA, FDA și CDC au eliminat restricțiile pentru utilizarea preparatului împotriva COVID-19 Johnson & Johnson. Cele două instituții consideră că vaccinul trebuie să fie utilizat în continuare, fiind convinse că acesta este sigur și eficient.

0
Tagurile:
Johnson & Johnson, SUA, vaccin
Tematic
Valery Kuzmin, despre deosebirile dintre Sputnik V și alte vaccinuri – cifre concrete
Maia Sandu s-a vaccinat LIVE împotriva COVID-19 - video
Maia Sandu s-a vaccinat… cu un mesaj politic
Maratonul vaccinării: Guvernul nu mai știe cum să convingă românii

Загрузка...