Donbas militia in Eastern Ukraine

Rusia află pe cât este pregătit Occidentul dea din nou foc Donbasului

808
(reînnoit 18:44 31.03.2021)
În cei șase ani de la semnarea acordurilor de la Minsk, în Donbas au avut loc de mai multe ori recidive "fierbinți". Cu toate acestea, de fiecare dată se limitau la incidente izolate, fără a declanșa un război la scară largă.

Ieri seara, liderii Rusiei, Germaniei și Franței au discutat despre situația din Donbas în cadrul negocierilor.

"Nimic despre Ucraina fără Ucraina", așa a reacționat Kievul, cu o zi înainte, la informațiile privind videoconferința în curs de pregătire.

Autoritățile ucrainene încă nu au conștientizat că pentru a-și susține propria lor reputație (mai precis, ceea ce a rămas din ea) nu ar trebui să facă declarații publice, care le pun într-o lumină proastă. Este doar evident că ele nu pot face nimic în legătură cu faptul că marile puteri decid destinul țării în spatele lor. Așa că, prin exprimarea nemulțumirii lor, ele doar întăresc inferioritatea poziției lor.

Mai mult, ele au avut ocazia să-și păstreze fața, deoarece, inițial, Moscova, explicând componența participanților la viitoarea conversație, a informat că Putin, Merkel și Macron intenționează să vorbească nu numai despre Donbas, întrucât  "există multe alte întrebări de discutat".

Cu toate acestea, după comentariul Kievului, Kremlinul a devenit mult mai explicit, declarând că "cu "formatul normand", lucrurile stau prost". Purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse a precizat că "în timpul mandatului lui Zelenski, nu s-a reușit avansarea nici măcar cu o iotă în ceea ce privește punerea în aplicare atât a complexului de măsuri de la Minsk, cât și a acordurilor ulterioare, care au fost încheiate la Paris". În general, este puțin probabil ca, într-un cadru diplomatic, să fie posibilă exprimarea mai clară a ideii că Moscova nu are în principiu dorința de a vorbi cu conducerea ucraineană din cauza lipsei de sens a acestei întreprinderi.

Mai ales că situația nu favorizează o discuție deșartă din cauza circumstanțelor încordate de la linia de frontieră și a implicării acolo a formațiunilor militare ucrainene.

În cei șase ani de la semnarea acordurilor de la Minsk, în Donbas au avut loc de mai multe ori recidive "fierbinți". Cu toate acestea, de fiecare dată se limitau la incidente izolate, fără a declanșa un război la scară largă. Așa ceva s-a întâmplat și vara trecută, când a existat o escaladare destul de gravă, care s-a încheiat cu semnarea armistițiului.

Principalul motiv al acestei stări de fapt – lipsa de interes a Occidentului în reluarea războiului, deși alarmiștii, la fiecare agravare a situației, băteau alarma, prezicând cea mai sumbră și sângeroasă dezvoltare a evenimentelor.

Trebuie de reamintit faptul că Occidentul, reprezentat de Europa, a acceptat acordurile de la Minsk din necesitate. Kievul suferea de o înfrângere grea pe front – trebuia salvat. Rusia nu a putut fi forțată să intervină militar direct în conflict și, în general, la începutul anului 2015, a devenit clar că întreaga situație din jurul Ucrainei și din interiorul ei, nu se dezvolta așa cum au planificat arhitecții Euromaidanului și a întregului proiect antirusesc.

Ca urmare, ostilitățile din Donbas au fost întrerupte, iar evenimentele ulterioare au întărit doar status quo-ul. Europa s-a convins definitiv că Rusia nu poate fi forțată să urmeze scenariul pregătit și a început treptat să restabilească cooperarea bilaterală – aici sprijinul aventurilor militare ucrainene nu mai reprezenta punctul principal. În același timp, în Statele Unite s-a schimbat președintele, iar pentru Trump, China a devenit ținta principală a presiunii politicii externe.

În plus, Ucraina a devenit o mare dezamăgire pentru Occident, ea înșelând aproape toate așteptările acestuia. Tema Donbasului, de fapt, reprezenta ultimul as din mânecă atât în ceea ce privește relațiile cu Europa, cât și cu Statele Unite. Provocând regulat exacerbări militare acolo, Kievul atrăgea atenția spre sine, în speranța de a obține ajutorul dorit. Dar fără succes – datorită dezinteresului obiectiv al ambelor părți ale oceanului.

Cu toate acestea, anume în acest aspect, recent, au avut loc schimbări semnificative, ceea ce face cu atât mai îngrijorătoare observarea dezvoltării evenimentelor.

În Statele Unite, s-au întors la putere nu pur și simplu democrații, ci reprezentanții părții establishment-ului american, care au fost responsabili de declanșarea războiului în Donbas la mijlocul anilor 2010. Mai mult, primele lor acțiuni de politică externă demonstrează un astfel de nivel distructiv, încât nu poate fi nicidecum exclus faptul că ei vor trece de la cuvinte la fapte în redeclanșarea conflictului.

Vladimir Putin la ședința Consiliului pentru Dezvoltarea societății civile și drepturile omului
© Sputnik / Сергей Гунеев

Pe cealaltă parte a oceanului, situația nu este mai puțin dificilă. UE, prin sporirea nivelului de rusofobie, și-a adus relațiile cu Rusia la cel mai minim punct din ultimele decenii. Și a făcut acest lucru pe cont propriu și în mod voluntar – cu mult înainte de intrarea lui Joe Biden în Casa Albă. Așa că, de această dată, acțiunile europenilor nu pot fi motivate de nevoia forțată de a urma șenalului navigabil al Washingtonului în cadrul relației vasal-aliate.

Putem să ne contrazicem în ceea ce privește motivele care stau la baza acțiunilor Europei și scopurile urmărite de aceasta, dar este mai important să aflăm cât de departe este gata să meargă pe această cale. Iar, în prezent, una dintre cele mai presante întrebări o constituie dacă vectorul antirusesc al europenilor nu îi va aduce la o susținere activă a Kievului în sfera militară și în sferele dimprejurul ei.

Anume această circumstanță face conversația lui Vladimir Putin cu liderii Germaniei și Franței actuală. Nu este doar o chestiune de precizare reciprocă a poziției, ci și de arsenalul extins al concluziilor, care se află la dispoziția președintelui rus și care a fost invitat să transmită colegilor săi occidentali toate pericolele – nu numai pentru Ucraina, ci și pentru Europa – reluării războiului în Donbas.

Cu Kiev, după cum a demonstrat vasta experiență din trecut, pur și simplu nu are sens de discutat pe astfel de subiecte.

808
Tagurile:
Occident, Rusia, Donbas
Tematic
Lavrov despre discursul lui Zelenskyi: Cu ce trebuie să înceapă discuții despre Donbas
Rusia, Franța și Germania susţin ideea statutului special al regiunii Donbas
Războiul din Ucraina riscă să reizbucnească. Ce se întâmplă în Donbas
Афганистан. Талибы.

Talibanii îi alungă pe americani din Afganistan

151
(reînnoit 16:41 17.04.2021)
Organizația teroristă “Taliban” dictează Statelor Unite condiții dure pentru retragerea trupelor din Afganistan și readuce Washingtonul în realitățile unei lumi multipolare.

Pe 13 aprilie, Casa Alba a anunțat retragerea trupelor americane din Afganistan pe 11 septembrie. Într-o formă ultimativă, talibanii au cerut retragerea trupelor SUA până pe 1 mai (conform acordului de la Doha din 29 februarie 2020).

“Taliban” a cerut în mod imperativ “Americii și tutror statelor ocupante să înceteze justificarea prelungirii războiului și să-și retragă imediat toate forțele din Afganistan”. În continuare, au urmat amenințări deschise ale „mujahidinilor din Emiratul Islamic”.

Administrația SUA a reacționat prompt – pe 1 mai a fost anunțată demararea procesului de retragere a trupelor din Afganistan. În aceeași zi, aliații NATO au adoptat o decizie similară cu privire la retragerea forțelor misiunii “Resolute Support” (“Suportul Hotărât”). În ciuda unui conflict de interese, toți au încercat “să-și salveze fața”.

Miercuri, președintele SUA, Joe Biden, a declarat că prezența militarilor americani în Afganistan nu va ajuta la formarea unui guvern stabil. Ministrul Apărării al SUA, Lloyd Austin, a menționat că trupele și-au îndeplinit misiunea în Afganistan, “și au făcut posibil progresul în sfera economică, societății civile și politică”.

Oare a meritat ca Pentagonul și aliații lui să cheltuie pentru operațiunile din republica islamică sute de miliarde de dolari, să piardă mii de soldați, pentru ca în final să abandoneze atât de rușinos câmpul de luptă și biata țară în fața inamicului de ieri – talibanii? E o întrebare retorică.

Demonstrații de forță de întâi mai

Directorul CIA, William J. Burns, a anunțat pe 14 aprilie că retragerea trupelor este însoțită de niște riscuri semnificative și a prognozat o restabilire a influenței în Afganistan a “Statului Islamic” și „Al Qaeda” după încetarea prezenței militare americane. Fostul consilier al președintelui SUA pentru securitate națională, John Bolton, este convins că a retrage acum trupele echivalează cu cedarea puterii “Talibanului”.

Între timp, talibanii intenționează să reia acțiunile militare, adică “jihadul” împotriva trupelor străine, în cazul în care SUA și NATO nu vor respecta termenii stabiliți – până pe 1 mai. Poziția mișcării „Taliban” a fost enunțată mai devreme de Zabihullah Mujahid: “Biden a spus că ar fi dificilă retragerea trupelor până în mai, însă poziția noastră constă în faptul că acordul de la Doha trebuie să fie respectat, pentru că realizarea lui reprezintă singura cale pentru soluționarea prolemebi, care există între Afganistan și Statele Unite”.

Din punct de vedere logistic, pentru transferarea cu avioanele de transport a 3-5 mii de militari sunt suficiente 14 luni. Evident, retragerea trupelor SUA și NATO sunt tergiversate de ciocnirile permanente cu talibanii, incapacitatea critică a “discipolilor” de a împărți atribuțiile în viitorul aparat de stat cu actualul guvern (pro-american) al Afganistanului.

Consiliul Suprem de Reconciliere Națională a reușit să unească într-un singur program peste douăzeci de de propuneri, inclusiv planul de restabilire a păcii al președintelui Ashraf Ghani. Cu toate acestea, pe 14 aprilie “Taliban” a refuzat să participe la negocierile despre viitorul Afganistanului (o nouă etapă urma să se desfășoare pe teritoriul Turciei). Forțele paramilitare ale talibanilor așteaptă retragerea completă a trupelor și tehnicii militare a SUA și NATO, pentru a obține o victorie militară asupra forțelor guvernamentale. Kabul rezistă „asediului”, în mare parte, datorită loviturilor aplicate de forțele aeriene americane. În viitorul apropiat, Afganistanul ar putea deveni un “Emirat Islamic”.

În rezultatul celor 20 de ani de acțiuni militare în Afganistan (care are o suprafață mai mică decât statul Texas) și după încheierea unui acord rușinos de pace cu tabilanii, americanii ar trebui să fie mai atenți cu zângănitul armelor și să se comporte mai modest pe arena internațională. Însă nu și-au însușit lecția. Din nou de vină este Rusia.

Comunitatea americană de informații, “cu o convingere scăzută sau medie” presupune că ofițerii ruși de securitate au încurajat atacurile “Talibanului” asupra militarilor SUA și a coaliției în Afganistan în 2019 și mai devreme. Sursele acestor date sunt sub orice critică și nu pot fi verificate. Rusia respinge astfel de acuzații.

Reorientare eforturilor

Șeful Pentagonului, Lloyd Austin, consideră că retragerea a câtorva mii de militari americani din Afganistan va permite o “reorientare a eforturilor”, pentru a descuraja și învinge pe „viitorii adversari” – China și Rusia, care încearcă „să schimbe ordinea mondială”. Odată ce a suferit o înfrângere în fața unor grupări teroriste puține la număr, bazate pe câmpurile de mac, Pentagonul își caută adversari printre puterile nucleare. Doar pentru că unele din acțiunile acestora “contravin intereselor naționale ale SUA”.

După „reorientarea” americanilor, Afganistanul și statele vecine din Asia Centrală vor fi nevoite de sine stătător să rezolve problema coexistenței cu o mișcare radicală militarizată.

Până în anul 2001, în această țară femeile erau private de dreptul la învățământ, iar cele acuzate de adulter erau executate în piețele orașelor, hoților li se amputau mâinele, iar televiziunea, teatrul și muzica erau interzise.

Faptele vorbesc de la sine. Direcția națională de securitate a Afganistanului a anunțat pe 12 aprilie că acordul SUA cu „Tabilan” în Doha nu a contribuit la stabilizarea situației – din 29 februarie 2020, numărul atacurilor talibanilor a crescut cu 24 la sută. Dacă șeful oficiului “Taliban” din Qatar, Mullah Abdul Ghani Baradar, i-a mulțumit președintelui Uzbekistanului, Șavkat Mirziyoyev, pentru inițiativele de realizare a unor proiecte economice în Afganistan, acest lucru nu oferă garanții pentru o cooperare pașnică “pe teren”. Mișcarea militaro-religioasă este destul de eterogenă în ceea ce privește viziuni și scopuri.

Taliban nu își schimbă tactica, nu își reduce gradul de violență în țară, nu-și întrerupe relațiile de alianță și parteneriat cu „Al Qaeda”.

151
Tagurile:
Americani, Afganistan
Tematic
Trump a decis să retragă o parte din trupele din Irak și Afganistan
VIDEO - Un elicopter moldovenesc, lovit de o rachetă în Afganistan
„Taliban” înaintează din nou: O serie de atentate în Afganistan
Talibanii au revendicat atacul asupra avionului în Afganistan
Trump a declarat că SUA vor reduce contingentul din Afganistan

Загрузка...

"Lucrarea mâinilor NATO": Ce proces a demarat la hotarele Rusiei

831
(reînnoit 19:14 16.04.2021)
Spionaj aerian la frontierele Crimeii, nave NATO în Marea Neagră, pregătiri pentru exercițiile la scară largă și mărfuri misterioase pe care SUA le transferă în Ucraina – în ultimele zile, Alianța Atlanticului de Nord s-a activizat brusc în Europa de Est.

Editorial realizat de Andrei Koț

Nimeni nu ascunde că aceasta este o reacție la transferul Kievului de unități și tehnică la linia de contact din Donbas, precum și la mișcarea trupelor rusești în interiorul țării. Sputnik a încercat să afle ce se întâmplă.

Drone deasupra frontului

Odată cu începutul unei noi escaladări în Donbas, aviația țărilor NATO apare aici din ce în ce mai des. Deasupra liniei de contact, practic în continuu, zboară dronele-spioane RQ-4 Global Hawk, care urmăresc pregătirile de apărare ale armatelor Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Luhansk. Desigur, imaginile făcute de drone ajung imediat pe mesele comandanților militari de la Kiev.

Forțele armate ale Ucrainei au activat și ele spionajul aerian – miliția populară a observat dronele de atac Bayraktar TB2, cumpărate în Turcia. Dronele nu au atacat obiective terestre: se pare că operatorii aeronavelor fără pilot (UAV) studiază deocamdată teatrul potențial de ostilități. Forțele armate ale Ucrainei dispun de șase drone de acest tip. După cum informează presa ucraineană, Kievul a semnat contractul de achiziție de UAV-uri suplimentare cu Ankara în timpul unei vizite recente a președintelui Vladimir Zelenskii în Turcia.

În plus, aviația occidentală aproape zilnic monitorizează coasta Crimeii. Deasupra apelor neutre ale Mării Negre, zboară regulat avioanele britanice și americane de spionaj radioelectronic Boeing RC135W и Lockheed P-3COrion, precum și avioanele anti-submarin P-8APoseidon. Sarcina lor principală este de a urmări acțiunile navelor Flotei Mării Negre și de a descoperi pozițiile sistemelor de apărare antiaeriană trupelor militare, desfășurate în peninsulă.

Mărfuri misterioase

NATO își consolidează prezența militaro-navală din regiune. Până la sfârșitul lunii aprilie, în Marea Neagră trebuie să intre două distrugătoare armate cu rachete ale Marinei SUA. Potrivit versiunii oficiale a Pentagonului, transferul navelor poartă "un caracter de rutină". Cu toate acestea, Kremlinul a reacționat brusc. Nu e de mirare – doar aceste distrugătoare transportă mai mult de cincizeci de rachete de croazieră "Tomahawk".

"În ceea ce privește activitatea militară a Statelor Unite, inclusiv trecerea navelor în Marea Neagră, acest lucru se întâmplă în mod regulat", a menționat ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov. "Acum, acest lucru se face într-un mod deosebit de insistent, care este însoțit de o retorică agresivă, se pun întrebări, ce face Federația Rusă la granița cu Ucraina. Răspunsul este foarte simplu: noi trăim acolo, aceasta este țara noastră. Dar ce fac Statele Unite sub forma navelor lor, personalului militar care organizează în mod constant unele evenimente pe linia NATO în Ucraina, la mii de kilometri de teritoriul lor – această întrebare rămâne, până când, fără răspuns".

Fără răspuns rămâne și o altă întrebare interesantă: ce fel de marfă livrează avioanele aviației militare de transport a Forțelor Aeriene americane la Kiev? Specialiștii au atras atenția asupra mărturiilor serviciului de internet FlightRadar: avioanele americane C-17 și C-130, care decolează din SUA, Germania și statele Baltice, aterizează pe aeroportul Borîspil, se descărcă și zboară înapoi.

Министр обороны РФ Сергей Шойгу
© Photo : Министерство обороны РФ

Potrivit expertului militar, Alexei Leonkov, Washingtonul transferă în Ucraina complexe de luptă radioelectronică, fapt care ar putea semnaliza ofensiva Forțelor Armate ale Ucrainei care ar urma să aibă loc curând. El a adus drept exemplu tactica Forțelor Armate ale SUA în operațiunea "Furtuna în deșert", când, chiar în primele zile ale conflictului, americanii au "orbit" complet armata lui Saddam Hussein. În favoarea acestei versiuni – declarația recentă a conducerii Republicii Populare Donețk despre faptul că rețelele de figuri influente ucrainești din rândul oligarhiei și al serviciilor secrete au început să blocheze dronelor misiei OSCE canalele de control și senzorii GPS pentru a ascunde sosirea la scară largă a echipamentelor militare în regiune. Cu toate acestea, nici Rusia nu intenționează să stea cu brațele încrucișate.

"Dacă se va produce o exacerbare, noi, desigur, vom face tot posibilul pentru a ne asigura garantat propria siguranță și siguranța cetățenilor noștri, oriunde s-ar afla ei", a subliniat ministrul adjunct de Externe, Serghei Reabkov. "Responsabilitatea pentru consecințele unei astfel de exacerbări ipotetice va fi în întregime pe umerii Kievului și curatorilor acestuia din Occident. De asemenea, noi avertizăm Statele Unite că ar fi mai bine ca ele să stea mai departe de Crimeea, de coasta rusească a Mării Negre. Va fi pentru binele lor".

Pregătirea pentru exerciții

Un alt motiv pentru intensificarea activității trupelor țărilor occidentale în apropierea frontierelor rusești – pregătirea NATO pentru cele mai mari exerciții militare Defender Europe 2021, care încep la mijlocul lunii mai.

Conform legendei manevrelor, forțele NATO vor trebui să asalteze regiunea Kaliningrad, să blocheze regiunile vestice ale Rusiei și, de asemenea, să reflecte "ofensiva masivă a rușilor". Spre deosebire de anii precedenți, în 2021 o atenție specială va fi acordată nu Europei de Est, ci de Sud. Manevrele sunt planificate în Muntenegru, Kosovo și Albania. În Bulgaria și România vor avea loc exerciții de apărare antiaeriană și de lansare de rachete din clasa "sol – sol". Iar Ungaria va oferi mijloace și forțe pentru desfășurarea "războiului". La manevre vor participa și militarii ucraineni.

Americanii vor transfera forțe semnificative în Europa, inclusiv unități din Divizia 1 Cavalerie și Divizia 82 Airbone. Sute de unități de echipament militar în diverse scopuri vor fi transportate peste Atlantic. În plus, din statul Florida va fi adusă Brigada 53 Infanterie. Nu este exclus ca, după exerciții, americanii să "uite" din nou o parte din armamente în Europa, așa cum s-a întâmplat de mai multe ori. Potrivit experților, în acest fel, Pentagonul, din an în an, își consolidează capacitățile ofensive în regiune.

Potrivit comunicatului de presă, publicat pe site-ul oficial al Forțelor terestre ale SUA în Europa, exercițiile "vizează sporirea gradului de pregătire strategic și operativ și gradului de interacțiune între SUA, aliații și partenerii NATO". Se subliniază faptul că manevrele nu reprezintă o amenințare pentru țările terțe. Cu toate acestea, agenda antirusească a exercițiilor Defender Rurope 2021 este evidentă. Astfel, speaker-ul Ucrainei în grupul de contact trilateral, Alexei Arestovici, a declarat direct: ideea este de a exersa războiul cu Rusia pe teritoriile de la Marea Baltică până la Marea Neagră.

Nu este surprinzător faptul că, drept răspuns la Defender Europe 2021, Rusia și Belarus vor organiza manevrele "Zapad – 2021" în septembrie. După cum a declarat anterior ministrul Apărării al Republicii Belarus, Viktor Hrenin, "exercițiile comune vor permite testarea unor noi metode de acțiune comună a unităților de asalt combinate într-o zonă extrem de urbanizată", precum și "evaluarea eficacității armelor și echipamentelor noi și modernizate".

Între timp, potrivit ministrului Apărării, Serghei Șoigu, la frontierele occidentale ale țării, ca parte a verificării pregătirii operative, au fost dislocate două armate și trei grupuri ale Forțelor Aeropurtate.

831
Tagurile:
Rusia, NATO
Tematic
Stoltenberg: UE și NATO - incapabile să lupte singure cu Rusia
24 martie – ziua ticăloșiei NATO, o rușine pentru România
Ungaria pune NATO la punct: nu vede Rusia ca o ameninţare

Загрузка...
Cum mașinile ajung la parcarea privată

Dacă ai uitat permisul acasă - Este sau nu ridicată mașina

0
(reînnoit 18:15 17.04.2021)
Deși în lege este menționat clar că orice șofer trebuie să aibă la sine permisul de conducere atunci când urcă la volan, mai sunt totuși cazuri când aceștia îl uită acasă.

CHIȘINĂU, 17 apr – Sputnik. Regulamentul Circulației Rutiere prevede expres că orice șofer este obligat să aibă asupra sa permisul de conducere atunci când urcă la volan. Șeful Serviciului Juridic al Inspectoratului Național de Securitate Publică, Veaceslav Sârbu, a explicat pentru Sputnik Moldova ce se întâmplă în cazul în care conducătorii auto sunt stopați de agenții de patrulare și nu pot prezenta carnetul de șofer. 

"Articolul 232 spune clar că, dacă un automobil este condus de către o persoană care nu are asupra sa permis de conducere ori dovadă înlocuitoare, cu drept de circulație, a permisului sau actul de înmatriculare de stat a vehiculului, sau polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă, atunci se sancționează cu amendă de la 3 la 6 unități contravenționale, ceea ce înseamnă o amendă între 150 și 300 de lei", a precizat Veaceslav Sârbu, șeful Serviciului Juridic al Inspectoratului Național de Securitate Publică.

În același timp, reprezentantul poliției susține că se fac și excepții de la acestă prevedere. Astfel, în cazul în care șoferul dispune de permis de conducere, dar l-a uitat acasă sau în alt loc, agentul de patrulare verifică prin sistemul informațional dacă persoana dispune de dreptul de a conduce mijlocul de transport sau dacă este privat de permisul de conducere, însă la fel i se aplică o amendă de la 3 la 6 unități convenționale. Mai mult, agentul de patrulare poate lua decizia ca șoferul să fie înlăturat de la volanul mașinii, iar automobilul să fie dus la o parcare specială. 

"Articolul 438 îi permite agentului de patrulare să înlăture conducătorul auto de la volanul mașinii dacă nu are asupra sa documentul ce confirmă dreptul de a conduce sau a folosi vehiculul. Temei legal există și a existat mereu. Dacă agentul de patrulare, din motive tehnice, nu poate verifica prin sistemul informațional dacă persoana dispune de permis de conducere, șoferul este înlăturat de la volan și se chemă evacuatorul la fața locului, iar mașina este dusă la parcarea specială. În același timp, o altă normă spune că în cazul în care mașina este ridicată pe evacutor, dar șoferul are pe cineva la fața locului cu permis de conducere, persoana achită doar pentru cheltuielile suportate de evacuator că a venit la fața locului și amenda de la 3 la 6 unități convenționale. Aceleași măsuri se aplică și în condițiile în care șoferul reușește să prezinte permisul", a declarat Veaceslav Sârbu.

Totodată, omul legii a explicat de ce poza din telefon cu permisul de conducere nu este un argument în apărarea șoferilor. 

"Dacă agentul de patrulare nu poate verifica în sistemul informațional, iar conducătorul auto arată doar o poză din telefon, asta ar fi pe responsabilitatea polițistului nemijlocit, căci printr-o poză nu poți verifica dacă e veridic sau nu actul, sau dacă permisul e fals sau adevărat. De asta norma legală obligă agentul de patrulare să verifice fizic permisul de conducere", a mai spus Veaceslav Sârbu, șeful Serviciului Juridic al Inspectoratului Național de Securitate Publică.

Agentul de patrulare este cel care decide cum să aplice legea, iar șoferii care nu sunt de acord cu decizia luată, o pot contesta ulterior în instanța de judecată. Mai mult, conducătorul auto NU are dreptul să-i spună polițistului cum să procedeze, fiindcă în astfel de cazuri se mai poate alege cu o amendă. 

"Legea spune clar că sunt interzise imixtiunile în deciziile agentului de patrulare. Niciun cetățean nu are dreptul să-i spună cum să procedeze sau să-l corecteze. Imixtiunea, sub orice formă, în activitatea agentului constatator cu scopul de a împiedica exercitarea atribuţiilor funcţionale se sancţionează cu amendă de la 24 la 36 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 30 la 60 de ore",  a precizat Veaceslav Sârbu.

0
Tagurile:
mașină, permis auto
Tematic
A rămas fără permis de conducere: Primul șofer, victimă a noii legi (VIDEO)
Top sfaturi și life hack-uri pentru șoferi în timpul iernii: Cum să supraviețuim frigului
Șoferii - fără permis de conducere dacă nu achită amenzile. Noul proiect de lege

Загрузка...