Țirkon a îndepărtat navele occidentale de țărmurile Rusiei

7272
(reînnoit 14:25 27.03.2021)
Rachetele hipersonice rusești Țirkon schimbă raporturile de forță în Oceanul planetar, inclusiv în zona Arctică.

MOSCOVA, 26 mart – Sputnik. La tentativele de presiune din partea Forțelor Navale ale SUA și NATO în zona polară și în Traseul Mării Nordului, Rusia răspunde cu lansarea rachetelor hipersonice “Țirkon”. Partenerii occidental nu sunt în stare să răspundă tehnologic la astfel de “argumente”. Le rămâne doar să se rezume la declarații tari și acuzații în adresa Rusiei, care își protejează legitim frontierele și interesele naționale în limitele dreptului internațional.

Principala fregată a proiectului 22350, “Amiralul Flotei Uniunii Sovietice Gorșkov” din diviziile navelor de rachetă a Flotei Nordice, a ieșit pe 24 martie în Marea Barents pentru îndeplinirea sarcini de antrenament, de tragere cu arme de rachetă și artilerie asupra unor ținte maritime și testarea rachetelor hipersonice “Țirkon”.

Lansările rachetelor de către “Amirarul Gorșkov” la o distanță de până la 800 de kilometric sunt planificate pentru 25-27 martie și provoacă un interes sporit a “partenerilor” din NATO. Forțele Navale ale SUA și NATO nu dispun de radare necesare pentru detectarea „Țirkon”, care zboară cu o viteză de peste 10 mii de kilometri pe oră. În ansamblu, dorințele de a controla Arctica nu coincide cu capacitățile tehnologice ale alianței.

Pe 25 martie, “Amiralul Gorșkov” a îndeplinit cu succes lansările a patru rachete hipersonice, toate au lovit țintele, testările de proiectare a zborului s-au încheiat.

În luna mai vor demara testele de stat ale “Țirkon” cu realizarea a altor câtorva lansări, inclusiv două de pe bortul submarinei nucleare “Severodvinsk” (în a doua jumătate a anului). Programul de testare a anului 2020 a fost îndeplinit, fregata “Amiralul Gorșkov” a tras de două ori cu Țirkon asupra unor ținte maritime și odată asupra unor ținte terestre (în acest sens există o versiune modificată cu rază lungă de acțiune).

Testările au demarat în anul 2016. Ministerul Apărării al Rusiei planifică să ia în dotarea armatei “Țirkon” în a doua jumătate a anului 2022. Precum orice stat suveran, Rusia este nevoită să reacționeze adecvat la extinderea rețelei de baze militare și poziționarea rachetelor NATO în preajma frontierei. Moscova își demonstrează intenția fermă de a-și apăra Traseul Mării Nordice de interpretările extinse ale “libertății de navigare” și prezența distructivă a navelor militare ale Forțelor Navale ale SUA și NATO în preajma frontierelor rusești și frontierele rusești din Arctica. “Țirkon” reprezintă doar unul din gama de argumente ale Flotei Nordului. Stilul cooperării internaționale prin “luare în vizor” nu este o opțiune pentru Rusia și este impusă de Occidentul colectiv.

Scopuri și mijloace

Interceptabile și puternicele rachete “Țirkon” amintesc că pe orice agresor îl așteaptă o răsplată inevitabilă, iar NATO nu reprezintă cea mai bună sau cea mai mare parte a omenirii. Alianța militară a peste treizeci de state cu o pondere diferită reprezintă interesele doar a 10 la sută a populației planetei și nu poate dicta vecinilor oarecare „reguli de conduită” în mod unilateral (în favoarea alianței).

„Partenerii” occidentali ignoră într-un mod arogant orice dialog în baza principiului egalității părților. Operează cu niște sancțiuni extrateritoriale ilegale. La conferința de presă de la finalul întrevederii miniștrilor de Externe ale statelor NATO din 24 martie, secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, a declarat că alianța observă o creștere a amenințării cu rachete din partea Rusiei și intenționează să răspundă.

Ce-i drept, deocamdată nu au cu ce. Pentagonul speră să obțină rachete hipersonice abia spre anul 2028. Probabil, cei de la Bruxelles și Washington speră că declarațiile dure și acuzațiile nefondate vor reuși să oprească metafizic zborul “Țirkon” și o evoluție normală, pașnică a Rusiei, independent de alianță.

În legătură cu intensificarea activităților NATO în regiunile Baltice și Mării Negre, capacitatea de apărare a Rusiei va fi sporită în mod legitim. La amenințările militare ale alianței, Moscova răspunde cu reținere, asimetric. Rusia nu are nevoie de sute de baze militare în zeci de țări.

Spiritul mării

Cele mai noi sistem de rachete hipersonice la bordul navelor militare și submarinelor Flotei Navale a Rusiei completează gama de capacități ale rachetei de croazieră cu o precizie înaltă „Kalibr” și modifică radical tactica luptelor pe mare, întregul raport de forțe în Oceanul Planetar. Din surse deschise se cunoaște că „Țirkon” produse în serie vor zbura cu o viteză de nouă ori mai mare decât viteza sunetului (peste 10789 de kilometri pe oră), distrugând ținte aflate la o distanță de peste 1000 kilometri. Lungimea rachetei este de 6 metri, masa focoasei – 300 de kilgrame. În calitate de lansator servește complexul universal 3S-14, utilizat și pentru rachetele antinavă “Granit” și „Oniks”. Potrivit informațiilor Ministerului Apărării al Rusiei, cu “Țirkon” vor fi înarmate crucișătorul „Amiralul Nahimov”, fregata de tipul „Amiral Gorșkov”, corvetele proiectului 20385 (“Gremeași”), navele proiectelor 22350, 23560 și submarinele proiectelor 885, 885M, 949AM.

Rachetele hipersonice nu pot fi interceptate de sistemele antirachetă actuale și cele din perspectivă, iată de ce vor avea o influență semnificativă asupra rezultatelor conflictelor armate.

“Țirkon” este capabil să străbată zona apărării antiaeriene a inamicului în câteva secunde, iar lovitura nu poate fi respinsă. Spre exemplu, mijloacele moderne de apărare antiaeriană a Flotei Regale Britanice poate doborî ținte aeriene care zboară la o viteză de până la 3700 de kilometric pe oră. “Stăpâna Mărilor” este disperată, pentru că “Țirkon” este capabil să facă praf dintr-o singură lovitură două portavioane britanice noi, în valoare de șase miliarde de lire sterline.

Într-adevăr, energia cinetică a rachetei hipersonice permite chiar și unui lingou inert să “disece” distrugătorul american de clasa Arleigh Burke. În Statele Unite “Țirkon” este considerat un “salt cuantic” în crearea unor „arme asimetrice” pentru protejarea de amenințările nucleare.

Simpla existență a “Țirkon” determină forțele navale ale NATO să-și ajusteze tactica și să ajungă din urmă Rusia în domeniul tehnologiilor apărării antiaeriene. Sistemul asigură extinderea distanței sigure de la navale militare rusești și apele teritoriale, reduce spațiul operațional pentru manevre. “În perioade speciale” grupul de portavioane a inamicului va fi nevoit să păstreze distanța în afara zonei de acțiune a rachetei “Țirkon”, adică la o distanță de peste 1000 kilometri de navele militare rusești. Invizibilitatea submarinelor rusești va transporta grupurile de portavioane în niște ținte ușoare pentru “Țirkon”, în orice zonă a Oceanului Planetar (aproximativ din 2025). Cu toate acestea, “Țirkonul”, care zboară într-un nor încins de plasma, nu reprezintă o provocare, ci un răspuns la politica antirusească a NATO.

7272
Tagurile:
Rachete, Occident, Nave, Rusia
Афганистан. Талибы.

Talibanii îi alungă pe americani din Afganistan

151
(reînnoit 16:41 17.04.2021)
Organizația teroristă “Taliban” dictează Statelor Unite condiții dure pentru retragerea trupelor din Afganistan și readuce Washingtonul în realitățile unei lumi multipolare.

Pe 13 aprilie, Casa Alba a anunțat retragerea trupelor americane din Afganistan pe 11 septembrie. Într-o formă ultimativă, talibanii au cerut retragerea trupelor SUA până pe 1 mai (conform acordului de la Doha din 29 februarie 2020).

“Taliban” a cerut în mod imperativ “Americii și tutror statelor ocupante să înceteze justificarea prelungirii războiului și să-și retragă imediat toate forțele din Afganistan”. În continuare, au urmat amenințări deschise ale „mujahidinilor din Emiratul Islamic”.

Administrația SUA a reacționat prompt – pe 1 mai a fost anunțată demararea procesului de retragere a trupelor din Afganistan. În aceeași zi, aliații NATO au adoptat o decizie similară cu privire la retragerea forțelor misiunii “Resolute Support” (“Suportul Hotărât”). În ciuda unui conflict de interese, toți au încercat “să-și salveze fața”.

Miercuri, președintele SUA, Joe Biden, a declarat că prezența militarilor americani în Afganistan nu va ajuta la formarea unui guvern stabil. Ministrul Apărării al SUA, Lloyd Austin, a menționat că trupele și-au îndeplinit misiunea în Afganistan, “și au făcut posibil progresul în sfera economică, societății civile și politică”.

Oare a meritat ca Pentagonul și aliații lui să cheltuie pentru operațiunile din republica islamică sute de miliarde de dolari, să piardă mii de soldați, pentru ca în final să abandoneze atât de rușinos câmpul de luptă și biata țară în fața inamicului de ieri – talibanii? E o întrebare retorică.

Demonstrații de forță de întâi mai

Directorul CIA, William J. Burns, a anunțat pe 14 aprilie că retragerea trupelor este însoțită de niște riscuri semnificative și a prognozat o restabilire a influenței în Afganistan a “Statului Islamic” și „Al Qaeda” după încetarea prezenței militare americane. Fostul consilier al președintelui SUA pentru securitate națională, John Bolton, este convins că a retrage acum trupele echivalează cu cedarea puterii “Talibanului”.

Între timp, talibanii intenționează să reia acțiunile militare, adică “jihadul” împotriva trupelor străine, în cazul în care SUA și NATO nu vor respecta termenii stabiliți – până pe 1 mai. Poziția mișcării „Taliban” a fost enunțată mai devreme de Zabihullah Mujahid: “Biden a spus că ar fi dificilă retragerea trupelor până în mai, însă poziția noastră constă în faptul că acordul de la Doha trebuie să fie respectat, pentru că realizarea lui reprezintă singura cale pentru soluționarea prolemebi, care există între Afganistan și Statele Unite”.

Din punct de vedere logistic, pentru transferarea cu avioanele de transport a 3-5 mii de militari sunt suficiente 14 luni. Evident, retragerea trupelor SUA și NATO sunt tergiversate de ciocnirile permanente cu talibanii, incapacitatea critică a “discipolilor” de a împărți atribuțiile în viitorul aparat de stat cu actualul guvern (pro-american) al Afganistanului.

Consiliul Suprem de Reconciliere Națională a reușit să unească într-un singur program peste douăzeci de de propuneri, inclusiv planul de restabilire a păcii al președintelui Ashraf Ghani. Cu toate acestea, pe 14 aprilie “Taliban” a refuzat să participe la negocierile despre viitorul Afganistanului (o nouă etapă urma să se desfășoare pe teritoriul Turciei). Forțele paramilitare ale talibanilor așteaptă retragerea completă a trupelor și tehnicii militare a SUA și NATO, pentru a obține o victorie militară asupra forțelor guvernamentale. Kabul rezistă „asediului”, în mare parte, datorită loviturilor aplicate de forțele aeriene americane. În viitorul apropiat, Afganistanul ar putea deveni un “Emirat Islamic”.

În rezultatul celor 20 de ani de acțiuni militare în Afganistan (care are o suprafață mai mică decât statul Texas) și după încheierea unui acord rușinos de pace cu tabilanii, americanii ar trebui să fie mai atenți cu zângănitul armelor și să se comporte mai modest pe arena internațională. Însă nu și-au însușit lecția. Din nou de vină este Rusia.

Comunitatea americană de informații, “cu o convingere scăzută sau medie” presupune că ofițerii ruși de securitate au încurajat atacurile “Talibanului” asupra militarilor SUA și a coaliției în Afganistan în 2019 și mai devreme. Sursele acestor date sunt sub orice critică și nu pot fi verificate. Rusia respinge astfel de acuzații.

Reorientare eforturilor

Șeful Pentagonului, Lloyd Austin, consideră că retragerea a câtorva mii de militari americani din Afganistan va permite o “reorientare a eforturilor”, pentru a descuraja și învinge pe „viitorii adversari” – China și Rusia, care încearcă „să schimbe ordinea mondială”. Odată ce a suferit o înfrângere în fața unor grupări teroriste puține la număr, bazate pe câmpurile de mac, Pentagonul își caută adversari printre puterile nucleare. Doar pentru că unele din acțiunile acestora “contravin intereselor naționale ale SUA”.

După „reorientarea” americanilor, Afganistanul și statele vecine din Asia Centrală vor fi nevoite de sine stătător să rezolve problema coexistenței cu o mișcare radicală militarizată.

Până în anul 2001, în această țară femeile erau private de dreptul la învățământ, iar cele acuzate de adulter erau executate în piețele orașelor, hoților li se amputau mâinele, iar televiziunea, teatrul și muzica erau interzise.

Faptele vorbesc de la sine. Direcția națională de securitate a Afganistanului a anunțat pe 12 aprilie că acordul SUA cu „Tabilan” în Doha nu a contribuit la stabilizarea situației – din 29 februarie 2020, numărul atacurilor talibanilor a crescut cu 24 la sută. Dacă șeful oficiului “Taliban” din Qatar, Mullah Abdul Ghani Baradar, i-a mulțumit președintelui Uzbekistanului, Șavkat Mirziyoyev, pentru inițiativele de realizare a unor proiecte economice în Afganistan, acest lucru nu oferă garanții pentru o cooperare pașnică “pe teren”. Mișcarea militaro-religioasă este destul de eterogenă în ceea ce privește viziuni și scopuri.

Taliban nu își schimbă tactica, nu își reduce gradul de violență în țară, nu-și întrerupe relațiile de alianță și parteneriat cu „Al Qaeda”.

151
Tagurile:
Americani, Afganistan
Tematic
Trump a decis să retragă o parte din trupele din Irak și Afganistan
VIDEO - Un elicopter moldovenesc, lovit de o rachetă în Afganistan
„Taliban” înaintează din nou: O serie de atentate în Afganistan
Talibanii au revendicat atacul asupra avionului în Afganistan
Trump a declarat că SUA vor reduce contingentul din Afganistan

Загрузка...

"Lucrarea mâinilor NATO": Ce proces a demarat la hotarele Rusiei

831
(reînnoit 19:14 16.04.2021)
Spionaj aerian la frontierele Crimeii, nave NATO în Marea Neagră, pregătiri pentru exercițiile la scară largă și mărfuri misterioase pe care SUA le transferă în Ucraina – în ultimele zile, Alianța Atlanticului de Nord s-a activizat brusc în Europa de Est.

Editorial realizat de Andrei Koț

Nimeni nu ascunde că aceasta este o reacție la transferul Kievului de unități și tehnică la linia de contact din Donbas, precum și la mișcarea trupelor rusești în interiorul țării. Sputnik a încercat să afle ce se întâmplă.

Drone deasupra frontului

Odată cu începutul unei noi escaladări în Donbas, aviația țărilor NATO apare aici din ce în ce mai des. Deasupra liniei de contact, practic în continuu, zboară dronele-spioane RQ-4 Global Hawk, care urmăresc pregătirile de apărare ale armatelor Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Luhansk. Desigur, imaginile făcute de drone ajung imediat pe mesele comandanților militari de la Kiev.

Forțele armate ale Ucrainei au activat și ele spionajul aerian – miliția populară a observat dronele de atac Bayraktar TB2, cumpărate în Turcia. Dronele nu au atacat obiective terestre: se pare că operatorii aeronavelor fără pilot (UAV) studiază deocamdată teatrul potențial de ostilități. Forțele armate ale Ucrainei dispun de șase drone de acest tip. După cum informează presa ucraineană, Kievul a semnat contractul de achiziție de UAV-uri suplimentare cu Ankara în timpul unei vizite recente a președintelui Vladimir Zelenskii în Turcia.

În plus, aviația occidentală aproape zilnic monitorizează coasta Crimeii. Deasupra apelor neutre ale Mării Negre, zboară regulat avioanele britanice și americane de spionaj radioelectronic Boeing RC135W и Lockheed P-3COrion, precum și avioanele anti-submarin P-8APoseidon. Sarcina lor principală este de a urmări acțiunile navelor Flotei Mării Negre și de a descoperi pozițiile sistemelor de apărare antiaeriană trupelor militare, desfășurate în peninsulă.

Mărfuri misterioase

NATO își consolidează prezența militaro-navală din regiune. Până la sfârșitul lunii aprilie, în Marea Neagră trebuie să intre două distrugătoare armate cu rachete ale Marinei SUA. Potrivit versiunii oficiale a Pentagonului, transferul navelor poartă "un caracter de rutină". Cu toate acestea, Kremlinul a reacționat brusc. Nu e de mirare – doar aceste distrugătoare transportă mai mult de cincizeci de rachete de croazieră "Tomahawk".

"În ceea ce privește activitatea militară a Statelor Unite, inclusiv trecerea navelor în Marea Neagră, acest lucru se întâmplă în mod regulat", a menționat ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov. "Acum, acest lucru se face într-un mod deosebit de insistent, care este însoțit de o retorică agresivă, se pun întrebări, ce face Federația Rusă la granița cu Ucraina. Răspunsul este foarte simplu: noi trăim acolo, aceasta este țara noastră. Dar ce fac Statele Unite sub forma navelor lor, personalului militar care organizează în mod constant unele evenimente pe linia NATO în Ucraina, la mii de kilometri de teritoriul lor – această întrebare rămâne, până când, fără răspuns".

Fără răspuns rămâne și o altă întrebare interesantă: ce fel de marfă livrează avioanele aviației militare de transport a Forțelor Aeriene americane la Kiev? Specialiștii au atras atenția asupra mărturiilor serviciului de internet FlightRadar: avioanele americane C-17 și C-130, care decolează din SUA, Germania și statele Baltice, aterizează pe aeroportul Borîspil, se descărcă și zboară înapoi.

Министр обороны РФ Сергей Шойгу
© Photo : Министерство обороны РФ

Potrivit expertului militar, Alexei Leonkov, Washingtonul transferă în Ucraina complexe de luptă radioelectronică, fapt care ar putea semnaliza ofensiva Forțelor Armate ale Ucrainei care ar urma să aibă loc curând. El a adus drept exemplu tactica Forțelor Armate ale SUA în operațiunea "Furtuna în deșert", când, chiar în primele zile ale conflictului, americanii au "orbit" complet armata lui Saddam Hussein. În favoarea acestei versiuni – declarația recentă a conducerii Republicii Populare Donețk despre faptul că rețelele de figuri influente ucrainești din rândul oligarhiei și al serviciilor secrete au început să blocheze dronelor misiei OSCE canalele de control și senzorii GPS pentru a ascunde sosirea la scară largă a echipamentelor militare în regiune. Cu toate acestea, nici Rusia nu intenționează să stea cu brațele încrucișate.

"Dacă se va produce o exacerbare, noi, desigur, vom face tot posibilul pentru a ne asigura garantat propria siguranță și siguranța cetățenilor noștri, oriunde s-ar afla ei", a subliniat ministrul adjunct de Externe, Serghei Reabkov. "Responsabilitatea pentru consecințele unei astfel de exacerbări ipotetice va fi în întregime pe umerii Kievului și curatorilor acestuia din Occident. De asemenea, noi avertizăm Statele Unite că ar fi mai bine ca ele să stea mai departe de Crimeea, de coasta rusească a Mării Negre. Va fi pentru binele lor".

Pregătirea pentru exerciții

Un alt motiv pentru intensificarea activității trupelor țărilor occidentale în apropierea frontierelor rusești – pregătirea NATO pentru cele mai mari exerciții militare Defender Europe 2021, care încep la mijlocul lunii mai.

Conform legendei manevrelor, forțele NATO vor trebui să asalteze regiunea Kaliningrad, să blocheze regiunile vestice ale Rusiei și, de asemenea, să reflecte "ofensiva masivă a rușilor". Spre deosebire de anii precedenți, în 2021 o atenție specială va fi acordată nu Europei de Est, ci de Sud. Manevrele sunt planificate în Muntenegru, Kosovo și Albania. În Bulgaria și România vor avea loc exerciții de apărare antiaeriană și de lansare de rachete din clasa "sol – sol". Iar Ungaria va oferi mijloace și forțe pentru desfășurarea "războiului". La manevre vor participa și militarii ucraineni.

Americanii vor transfera forțe semnificative în Europa, inclusiv unități din Divizia 1 Cavalerie și Divizia 82 Airbone. Sute de unități de echipament militar în diverse scopuri vor fi transportate peste Atlantic. În plus, din statul Florida va fi adusă Brigada 53 Infanterie. Nu este exclus ca, după exerciții, americanii să "uite" din nou o parte din armamente în Europa, așa cum s-a întâmplat de mai multe ori. Potrivit experților, în acest fel, Pentagonul, din an în an, își consolidează capacitățile ofensive în regiune.

Potrivit comunicatului de presă, publicat pe site-ul oficial al Forțelor terestre ale SUA în Europa, exercițiile "vizează sporirea gradului de pregătire strategic și operativ și gradului de interacțiune între SUA, aliații și partenerii NATO". Se subliniază faptul că manevrele nu reprezintă o amenințare pentru țările terțe. Cu toate acestea, agenda antirusească a exercițiilor Defender Rurope 2021 este evidentă. Astfel, speaker-ul Ucrainei în grupul de contact trilateral, Alexei Arestovici, a declarat direct: ideea este de a exersa războiul cu Rusia pe teritoriile de la Marea Baltică până la Marea Neagră.

Nu este surprinzător faptul că, drept răspuns la Defender Europe 2021, Rusia și Belarus vor organiza manevrele "Zapad – 2021" în septembrie. După cum a declarat anterior ministrul Apărării al Republicii Belarus, Viktor Hrenin, "exercițiile comune vor permite testarea unor noi metode de acțiune comună a unităților de asalt combinate într-o zonă extrem de urbanizată", precum și "evaluarea eficacității armelor și echipamentelor noi și modernizate".

Între timp, potrivit ministrului Apărării, Serghei Șoigu, la frontierele occidentale ale țării, ca parte a verificării pregătirii operative, au fost dislocate două armate și trei grupuri ale Forțelor Aeropurtate.

831
Tagurile:
Rusia, NATO
Tematic
Stoltenberg: UE și NATO - incapabile să lupte singure cu Rusia
24 martie – ziua ticăloșiei NATO, o rușine pentru România
Ungaria pune NATO la punct: nu vede Rusia ca o ameninţare

Загрузка...
Cum mașinile ajung la parcarea privată

Dacă ai uitat permisul acasă - Este sau nu ridicată mașina

0
(reînnoit 18:15 17.04.2021)
Deși în lege este menționat clar că orice șofer trebuie să aibă la sine permisul de conducere atunci când urcă la volan, mai sunt totuși cazuri când aceștia îl uită acasă.

CHIȘINĂU, 17 apr – Sputnik. Regulamentul Circulației Rutiere prevede expres că orice șofer este obligat să aibă asupra sa permisul de conducere atunci când urcă la volan. Șeful Serviciului Juridic al Inspectoratului Național de Securitate Publică, Veaceslav Sârbu, a explicat pentru Sputnik Moldova ce se întâmplă în cazul în care conducătorii auto sunt stopați de agenții de patrulare și nu pot prezenta carnetul de șofer. 

"Articolul 232 spune clar că, dacă un automobil este condus de către o persoană care nu are asupra sa permis de conducere ori dovadă înlocuitoare, cu drept de circulație, a permisului sau actul de înmatriculare de stat a vehiculului, sau polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă, atunci se sancționează cu amendă de la 3 la 6 unități contravenționale, ceea ce înseamnă o amendă între 150 și 300 de lei", a precizat Veaceslav Sârbu, șeful Serviciului Juridic al Inspectoratului Național de Securitate Publică.

În același timp, reprezentantul poliției susține că se fac și excepții de la acestă prevedere. Astfel, în cazul în care șoferul dispune de permis de conducere, dar l-a uitat acasă sau în alt loc, agentul de patrulare verifică prin sistemul informațional dacă persoana dispune de dreptul de a conduce mijlocul de transport sau dacă este privat de permisul de conducere, însă la fel i se aplică o amendă de la 3 la 6 unități convenționale. Mai mult, agentul de patrulare poate lua decizia ca șoferul să fie înlăturat de la volanul mașinii, iar automobilul să fie dus la o parcare specială. 

"Articolul 438 îi permite agentului de patrulare să înlăture conducătorul auto de la volanul mașinii dacă nu are asupra sa documentul ce confirmă dreptul de a conduce sau a folosi vehiculul. Temei legal există și a existat mereu. Dacă agentul de patrulare, din motive tehnice, nu poate verifica prin sistemul informațional dacă persoana dispune de permis de conducere, șoferul este înlăturat de la volan și se chemă evacuatorul la fața locului, iar mașina este dusă la parcarea specială. În același timp, o altă normă spune că în cazul în care mașina este ridicată pe evacutor, dar șoferul are pe cineva la fața locului cu permis de conducere, persoana achită doar pentru cheltuielile suportate de evacuator că a venit la fața locului și amenda de la 3 la 6 unități convenționale. Aceleași măsuri se aplică și în condițiile în care șoferul reușește să prezinte permisul", a declarat Veaceslav Sârbu.

Totodată, omul legii a explicat de ce poza din telefon cu permisul de conducere nu este un argument în apărarea șoferilor. 

"Dacă agentul de patrulare nu poate verifica în sistemul informațional, iar conducătorul auto arată doar o poză din telefon, asta ar fi pe responsabilitatea polițistului nemijlocit, căci printr-o poză nu poți verifica dacă e veridic sau nu actul, sau dacă permisul e fals sau adevărat. De asta norma legală obligă agentul de patrulare să verifice fizic permisul de conducere", a mai spus Veaceslav Sârbu, șeful Serviciului Juridic al Inspectoratului Național de Securitate Publică.

Agentul de patrulare este cel care decide cum să aplice legea, iar șoferii care nu sunt de acord cu decizia luată, o pot contesta ulterior în instanța de judecată. Mai mult, conducătorul auto NU are dreptul să-i spună polițistului cum să procedeze, fiindcă în astfel de cazuri se mai poate alege cu o amendă. 

"Legea spune clar că sunt interzise imixtiunile în deciziile agentului de patrulare. Niciun cetățean nu are dreptul să-i spună cum să procedeze sau să-l corecteze. Imixtiunea, sub orice formă, în activitatea agentului constatator cu scopul de a împiedica exercitarea atribuţiilor funcţionale se sancţionează cu amendă de la 24 la 36 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 30 la 60 de ore",  a precizat Veaceslav Sârbu.

0
Tagurile:
mașină, permis auto
Tematic
A rămas fără permis de conducere: Primul șofer, victimă a noii legi (VIDEO)
Top sfaturi și life hack-uri pentru șoferi în timpul iernii: Cum să supraviețuim frigului
Șoferii - fără permis de conducere dacă nu achită amenzile. Noul proiect de lege

Загрузка...