Situație revoluționară pentru Occident: SUA nu pot, Europa nu vrea

590
(reînnoit 08:15 27.03.2021)
Prima vizită a secretarul de stat Anthony Blinken în Europa, la două luni după învestirea sa în funcție, a avut loc aproximativ din aceleași motive ca și prima conferință de presă a lui Joe Biden.

Conferința e presă a lui Biden a avut joi, chiar dacă era clar din start că nimic bun nu va ieși din asta, dar era imposibil de amânat mai departe.

Realitatea a confirmat cele mai psimiste temeri. Singurul succes al călătoriei lui Blinken, în cadrul căreia evenimentul principal a devenit participarea sa la ședința miniștrilor de Extrene ai țărilor-membre NATO, poate fi considerat respectarea decenței formale și o prietenie pronunțată externă între partenerii transatlantici. Cu toate acestea, de îndată ce se trecea de la șabloanele retorice generale (Rusia este rea, China este periculoasă, Iranul trebuie ținut sub control și așa mai departe) la chestii concrete, apăreau imediat contradicții principiale.

Iar acestea au depășit cu mult lista obișnuită, bine cunoscută de contradicții. Una dintre aceste contradicții a fost și soluționarea pe cale pașnică a problemei afgane.

Ideea constă în faptul că, conform acordului dintre SUA și talibani, încheiat în februarie 2020, trupele americane trebuie să părăsească teritoriul Afganistanului până la 1 mai 2021. Ca rezultat, Washingtonul se află într-o poziție ambiguă: sau să plece, fiindcă nu se poate de rămas, sau să rămână, fiindcă nu se poate de plecat, el fiind prins între două circumstanțe contradictorii.

Acest acord este "copilul" lui Trump și este clar că democrații, reîntorși la putere, au o tentație enormă de a îngropa documentul, pur și simplu, din principiu. Dar, în același timp, istoria afgană a intrat, într-adevăr, de mult timp, într-un impas – Statele Unite trebuie să plece de acolo, iar acordul oferă o scuză convenabilă pentru a face acest lucru.

În același timp, spre deosebire de fostul președinte, căruia îi era indiferentă imaginea de superputere a SUA, administrația lui Biden nu își poate permite pierderi de reputație, care vor fi inevitabile dacă, după plecarea americanilor, sub lovitura "Talibanilor", se va prăbuși guvernul național de la Kabul. Iar probabilitatea unei astfel de dezvoltări a situației este destul de mare – talibanii, practic fără a se ascunde, se pregătesc pentru reluarea ostilităților.

În plus, există probleme logistice, care fac imposibilă retragerea contigentului NATO, format din peste zece mii de persoane, într-o lună și ceva. Acest lucru a fost declarat direct de către reprezentanții de rang înalt ai Washingtonului.

În această situație dificilă, Statele Unite încearcă să facă tot posibilul pentru a o rezolva, încercând să găsească o soluție acceptabilă pentru sine, cu cele mai mici costuri. Cu toate acestea, în timpul călătoriei lui Blinken în Europa, s-a aflat că, în joc, mai există un alt factor important pe care americanii nu l-au luat în considerare – poziția propriilor aliați, în special, poziția Germaniei.

Și s-a descoperit că germanii au o grămadă de pretenții.

Джо Байден
© AP Photo / Evan Vucci
Europa sprijină, în mod activ, negocierile dintre autoritățile afgane și talibanii, care merg la Doha, în capitala Qatarului. Mai mult, UE nu crede în posibilitatea ajungerii la un acord rapid și consideră necesară extinderea misiunii militare a NATO în Afganistan, pentru a obține un rezultat politic stabil.

Privind modul în care noua administrație de la Washington acționează vioi în distrugerea "patrimoniului" de politică externă al lui Trump, aliații NATO "au văzut acest lucru ca pe un semn" (anume așa presa germană a descris cele întâmplate), precum că și retragerea trupelor din Afganistan vor fi afectate de aceasta. Astfel, Germania a început procesul de reînnoire a mandatului Bundeswehr-ului pentru operațiuni pe încă aproape un an – decizia corespunzătoare a fost prezentată ieri Bundestagului pentru aprobare.

Și apoi, brusc, Statele Unite au luat inițiativa de a organiza o altă conferință de pace – în Turcia, în aprilie. Mai mult, se sugerează destul de deschis că acolo se poate ajunge la o înțelegere și la semnarea unui acord, care va permite retragerea rapidă a trupelor străine.

Europa a aflat despre această propunere din presă – și, desigur, s-a enervat destul de tare.

Muammar Gaddafi
© Sputnik / Владимир Федоренко
Ok, Trump își umilea demonstrativ aliații prin ignorare și atacuri ofensive. Dar noua administrație democratică acționează practic la fel: comunicarea nu funcționează în mod normal, Washingtonul nu consideră necesar nu numai să se consulte cu partenerii, ci nici măcar să-i informeze în prealabil despre planurile lor. Respectiv, aliații sunt forțați să ghicească în cafea în încercările de a prezice acțiunile americanilor.

Aici s-ar putea de remarcat, în mod ironic, că ar fi ciudat să se indigneze din acest motiv, deoarece un astfel de modus operandi este destul de normal pentru Statele Unite. Pur și simplu, în ultimii ani, de la ei a dispărut "stofa" selectivității și inaccesibilității, care până acum atenua imaginea inestetică.

Cu toate acestea, există un factor care impune o perspectivă diferită. Subtilitatea constă în faptul că dintre cei zece mii de militari NATO, menționați mai sus, care se află acum în Afganistan, doar trei mii și jumătate sunt americani. Restul – șapte mii – sunt reprezentanți ai altor țări NATO, dintre care, mai mult de o mie, sunt reprezentanți ai Bundeswehr-ului german.

Drept urmare, reacția nervoasă a Europei pentru ultimele inițiative ale Statelor Unite este asociată, de asemenea, cu temeri banale, astfel încât armata sa să nu fie lăsată de americani la voia sorții într-o țară instabilă, aflată, din nou, la marginea prăpastiei. Anume din această cauză tema "împreună am intrat – împreună am ieșit" a răsunat atât de clar în cadrul negocierilor cu Blinken de la Bruxelles.

Dar problema nu constă numai în asta. Pentru comparație: la 6 iunie 2011, numărul contingentului NATO din Afganistan era mai mare de 132 de mii de militari, dintre care 90 de mii erau americani. Adică contribuția SUA la operațiune, în ceea ce privește resursele umane, întrecea de două ori contribuția celorlalte 47 de țări împreună luate. Acum, situația s-a inversat – în ultimii ani, o varietate de domenii de cooperare intra-occidentală a suferit o astfel de transformare.

Puterea Statelor Unite se baza pe capacitățile lor reale, care depășeau de multe ori potențialul celorlalte țări împreună luate. Acum, avantajul american este relativ clar – și nu există nicio îndoială că această matematică este bine înțeleasă nu numai de Moscova sau de Beijing, ci și de Berlin, Ankara și de multe alte capitale ale planetei.

Deci, dincolo de declarațiile prietenoase, secretarul de stat al SUA a obținut de la călătoria sa în Europa anume acel rezultat, care era de așteptat. Condamnând cu fervoare nedemocratica Moscova și nedemocratul Beijing, Germania, totuși, nu este gata să se retragă din "Nord Stream – 2", iar Europa nu intenționează să abandoneze acordul privind parteneriatul comercial încheiat cu China. Iar Turcia, de a câta oară, la îndemnul lui Anthony Blinken "de a nu păstra" complexele rusești S-400, a declarat că această problemă este închisă pentru discuții.

Administrația Biden se confruntă cu problema găsirii instrumentelor, cu ajutorul cărora ar putea forța partenerii mai mici să asculte, ei dându-și seama de puterea lor sporită. Dar nu se știe cu siguranță dacă astfel de parteneri există în general, în condițiile schimbării semnificative a distrubuției puterii în interiorul Occidentului colectiv.

590
Tagurile:
Occident, Europa, SUA
Tematic
Parlamentul European a fost îndemnat să lupte cu sancțiunile SUA împotriva Nord Stream - 2
Nivel critic: datorie de stat a SUA a depășit nivelul economiei
SUA acuză Rusia de „campanii de persuasiune” în rețelele de socializare
Британские ВМС и ВВС сопровождают российские корабли Адмирал Кузнецов и Петр Великий

"Fără asta nu se vor descurca": Cu ce va răspunde Flota de Nord Forțelor Maritime NATO

682
(reînnoit 18:59 21.04.2021)
În aproximativ șapte ani, Flota de Nord a Forțelor Maritime Ruse va fi consolidată cu cel puțin patru noi submarine diesel-electrice ale proiectului 677 "Lada".

Editorial realizat de Nicolai Protopopov

Soluții de proiectare neobișnuite, tehnologii stealth, autonomie sporită și sarcini nestandard – până în 2027, Flota de Nord a Forțelor Maritime Ruse va fi consolidată cu cel puțin patru noi submarine diesel-electrice ale proiectului 677 "Lada". Astăzi, astfel de nave sunt necesare în mod special în Arctica. Cum se va schimba componența de luptă a celei mai puternice formațiuni militar-maritime din țară aflați în materialul RIA Novosti.

Seria diesel

Submarinele diesel-electrice ale proiectului 677 de-a patra generație sint construite de la sfârșitul anilor 1990. Prima navă din această serie – "Sankt Petersburg" – se află acum în exploatare experimentală. Alte două submarine – "Kronstadt" și "Velikie Luki" – se află la diverse etape de construcție. Construcția a încă două submarine va înce în 2022.

"Lada" este un proiect inovator în mai multe privințe. Dezvoltatorii Biroului "Rubin" au folosit aici o schemă necaracteristică pentru construcțiile navale rusești – cu o singură carenă. Datorită unei acoperiri speciale, precum și a sistemelor radioelectronice moderne și a unui grad ridicat de automatizare, "Ladele" se disting printr-o capacitate de camuflare record pentru submarinele din această clasă.

În plus, în viitor, submarinele proiectului 677 vor fi echipate cu un sistem de propulsie anaerob (independent de aer), care va elimina necesitatea de a ieși la suprafață pentru a reîncărca acumulatoarele.

"Ladele" reprezintă una dintre "construcțiile de lungă durată" ale flotei rusești. Termenul de predare al navelor a fost amânat de mai multe ori, finanțarea a fost redusă, lucrările au fost suspendate. Potrivit șefului Corporației Unite de Construcții Navale, Alexei Rahmanov, problemele sunt legate de furnizorii de echipamente. Din această cauză, pentru Flota din Pacific au decis chiar să construiască șase submarine ale unui alt proiect – 636.3 – în loc de submarinele proiectului 677 "Lada".

Prima navă din această serie – "Sankt Petersburg" – a fost predată pușcașilor marini abia în 2010. Această navă a devenit de fapt un stand de testare – a fost nevoie de mult timp pentru a o perfecționa în timpul exploatării și pentru a-i înlătura "bolile copilăriei".

"Ladele" sunt submarine relativ compacte. Deplasamentul – în jur de 1800 de tone. Sub apă pot accelera până la 21 de noduri, adâncimea de lucru – 250 de metri. Echipajul – 35 de persoane, autonomia – 45 de zile. Prima navă din serie este echipată doar cu torpile și mine, următoarele vor avea la bord rachetele de croazieră "Kalibr".

© Sputnik / Ирина Мотина
Lansarea pe apă a submarinului ”Kronștadt”

"Invizibilele" de neînlocuit

Astăzi, potrivit experților, Flota de Nord are o nevoie acută de submarine diesel. Deocamdată, dispune de doar câteva submarine diesel-electrice învechite ale proiectului 877 "Paltus", dar, în principal, forțele submarine sunt reprezentate de submarine nucleare multifuncționale și strategice. Drept urmare, acestea trebuie deseori distrase de la sarcinile lor principale și utilizate în operațiuni tactice.

Potrivit ex-comandantului flotei, amiralul Veaceslav Popov, un astfel de dezechilibru este un ecou al crizei anilor 1990.

"Flota de Nord a avut mereu nevoie de submarine diesel", a spus el în interviul acordat agenției de presă RIA Novosti. "Fiecare proiect are propria sa misiune de luptă și alte proiecte nu îl pot înlocui la 100%. Principala diferență dintre submarinele diesel-electrice moderne și cele atomice este o silențiozitate aproape absolută, sunt foarte greu de detectat. Sarcina lor principală este lupta cu submarinele inamicului".

Amiralul a explicat că lipsa unor astfel de submarine este compensată prin alte mijloace – aviație, nave de suprafață, purtători nucleari de rachete. Mai mult, pentru sarcinile pe care le poate rezolva unul sau două submarine diesel-electrice, sunt distrase deseori forțe mult mai semnificative.

"Flota de Nord are nevoie de toate tipurile de nave de suprafață și de submarine – începând de la submarine diesel-electrice până la portavioane", este sigur Popov. "Când comandam flota, aveam trei brigăzi de submarine diesel-electrice. Treptat, ele au ieșit din serviciu din cauza vechimii, dar în locul lor nu au trimis nimic – au decis să echipeze cu submarine diesel Flota Mării Negre. Aparent, din motive politice".

Punctul de contact

În anii Războiului Rece, Flota de Nord a fost cel mai important element de descurajare nucleară – aceasta primea cele mai moderne nave strategice cu propulsie nucleară și nave de suprafață purtătoare de rachete.

Эсминцы ВМС США Портер, Дональд Кук и Франклин Рузвельт и британский фрегат Кент
Nave ale Forțelor Militare Maritime americane și britanice

Astăzi istoria se repetă: Flota de Nord a primit statutul de district militar separat, iar în 2014, a fost înființat Comandamentul Strategic Unit în baza acesteia. Aici vin cele mai avansate arme și cea mai avansată tehnică. Astfel, pușcașii marini de nord au devenit primii care au însușit cele mai noi submarine cu propulsie nucleară ale proiectului "Borei" și submarinele multifuncționale "Yasen". Crucișătorul nuclear purtător de rachete "Amiralul Nahimov" trece printr-o modernizare profundă, următorul la rând fiind crucișătorul nuclear purtător de rachete "Piotr Velikii".

În afară de aceasta, Flotei de Nord i-au fost alocate câteva fregate multifuncționale ale proiectului 22350, dotate cu rachete de croazieră "Kalibr" și cu rachete anti-navă "Oniks". De asemenea, promițătorul complex hipersonic "Zircon" este testat pe primul "fanion" al seriei – "Amiralul Gorșkov".

În realitățile actuale, Rusia pur și simplu nu se poate descurca fără un avanpost puternic în Nord. Regiunea arctică este în centrul atenției principalelor puteri – aici sunt concentrate rezerve uriașe de minerale. Multe țări încearcă să-și consolideze prezența militară în regiune. În special, s-au activizat Statele Unite, care numesc Rusia și China principalii săi rivali în Arctica.

În ultimii ani, americanii "pompează" arme în Nord: construiesc stații radar în Alaska, dislocă acolo zeci de avioane de vânătoare. Pentagonul intenționează să desfășoare în regiune un nou tip de unități militare – grupări multi-domeniu. Concentrează și alte forțe suplimentare.

Avioanele aviației strategice a SUA sunt bazate acum în Norvegia, iar câteva baze militaro-navale conservate, nu departe de granițele rusești, urmează să fie puse iarăși în funcțiune.

682
Tagurile:
Flota, NATO
Tematic
Maria Zaharova: ”NATO nu înseamnă solidaritate, ci VASALITATEA secolului 21”
"Lucrarea mâinilor NATO": Ce proces a demarat la hotarele Rusiei
Avioanele de cercetare NATO efectuează zboruri frecvente în apropierea frontierelor Rusiei

Загрузка...
Proteste la București împotriva restricțiilor COVID

Ce se întâmplă în România Cât vom mai accepta toate aceste umilinţe?

372
(reînnoit 17:06 21.04.2021)
Ne vom referi la un număr de situaţii care au supus acest popor, timp de peste un an, unor umilinţe de neimaginat, în secolul XXI, în ţările civilizate pe care le luăm drept model. Multe dintre cele întâmplate la noi nu s-au mai întâmplat în nicio altă ţară europeană.

În ţările europene dezvoltate şi civilizate au ieşit în stradă milioane de oameni pentru a-şi apăra drepturile şi libertăţile, deşi aceşti oameni, în mare parte, primesc compensaţii, iar sistemele lor social şi sanitar funcţionează la standarde înalte. La noi, sistemele sunt blocate sau nu sunt lăsate să funcţioneze, se distrug spitale, iar dacă poporul îndrăzneşte să protesteze i se aplică etichete stigmatizante.

Ne vom referi la un număr de situaţii care au supus acest popor, timp de peste un an, unor umilinţe de neimaginat, în secolul XXI, în ţările civilizate pe care le luăm drept model. Multe dintre cele întâmplate la noi nu s-au mai întâmplat în nicio altă ţară europeană.

1. Pe primul loc într-un top al cazurilor revoltătoare putem situa rechiziţionarea spitalului Foişor (se spune că ar urma spitalul Fundeni). Un spital de top al României, unul dintre cele mai moderne din Europa, ba chiar se spune că este cel mai important spital de ortopedie și transplant de țesut osos din Estul Europei. Acum nu mai poate fi folosit. Bolnavi abia ieşiţi din operaţii, cu perfuzii, au fost scoşi în miez de noapte în stradă. E o imagine emblematică a stării în care se află România. Imagine care nu va putea fi văzută niciodată în nicio altă ţară civilizată! O Românie întreagă a fost revoltată de această imagine. Cum a fost posibil aşa ceva? Care spitale urmează să mai fie distruse?

2. În România au fost construite mai multe spitale modulare (potrivit medicului Monica Pop, ar fi vorba de 13 spitale modulare), care au costat zeci de milioane de euro. Însă majoritatea acestora sunt goale. „În timp ce spitale ca Foișor sunt evacuate pentru a face loc bolnavilor de COVID, altele construite special pentru cei infectați cu noul coronavirus stau închise. Unul dintre ele este spitalul modular din Pipera care, deși a costat două milioane de euro, stă cu lacătul pe ușă”; „Spitalul de la Lețcani, care a costat 13 milioane de euro, stă închis. După problemele de încălzire, acum a fost și inundat” - citim în presă. La Leţcani existau peste 100 de paturi ATI, unde puteau fi tratate şi cazurile grave. De asemenea, un spital nou, modern, construit în Botoşani, stă de un an de zile închis fiindcă nu a fost … racordat la utilităţi!

Timp de mai bine de un an nu s-a făcut absolut nimic pentru a se pune la punct aceste spitale modulare, pentru a se crea circuite în spitalele mari importante de stat, aşa cum s-a întâmplat în toate ţările civilizate (în afară de România, nu există nicăieri „spital suport covid”), fiindcă toţi bolnavii, indiferent că au sau nu covid, au dreptul la îngrijire medicală, au dreptul să fie trataţi în mod demn, fără discriminare! Dimpotrivă, în ţări europene s-au rechiziţionat doar spitale private, în care s-au creat circuite, însă niciunul dintre aceste spitale nu a fost blocat pentru a fi transformat exclusiv în „suport covid”. Cum se poate să fie închise spitale moderne specializate, foarte funcţionale (Colentina, Foişor etc., plus altele din ţară), şi să blochezi unui număr uriaş de bolnavi accesul la îngrijiri medicale esenţiale, pentru care au contribuit o viaţă întreagă? Oare mai este vorba aici de o adevărată preocupare pentru sănătate sau pur şi simplu de un plan diabolic de distrugere a spitalelor şi a sistemului sanitar de stat din România?

De asemenea, nu s-a făcut nimic, în peste un an de zile, pentru a se suplimenta personalul şi numărul de paturi ATI. Mai mult, zilele trecute a ieşit la iveală o informaţie halucinantă: deputatul PSD Alexandru Rafila a dezvăluit că Ministerul Sănătății, sub conducerea lui Vlad Voiculescu, a tăiat cu 65% finanțarea pentru locurile de ATI la începutul anului, informaţie confirmată de Dorel Săndesc, vicepreședintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă.

3. Mai sus am menţionat despre blocarea accesului bolnavilor non-covid la îngrijiri medicale. Mai exact, „accesul pacienților români la servicii medicale și medicamente a înregistrat scăderi dramatice, între 30% și 80% în timpul pandemiei, după transformarea spitalelor în centre COVID-19”, după cum arată Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România, potrivit Hotnews. De asemenea, directorul Centrului Național de Cercetare Demografică, Vasile Ghețău, arăta , în decembrie 2020, că „mortalitatea neobișnuit de mare din luna octombrie nu a fost cauzată de pandemie. Restricțiile au împiedicat tratamentul bolnavilor cu alte boli în afară de covid”.

„Recapitulăm, în două luni [octombrie şi noiembrie] avem 6.080 morți covid (deși cred că numărul este la jumătate, dar să concedem), și aproape 40.000 decese din alte cauze. Sunt de peste 6,5 ori mai multe decese din alte cauze decât Covid”, scria atunci Iulian Capsali, pornind de la datele INS.

Un alt semnal de alarmă l-au dat reprezentanții Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, cea mai mare asociație care reprezintă bolnavii de cancer din România, într-o scrisoare deschisă, în iunie 2020, în care susţin că numărul deceselor zilnice cauzate de cancer s-ar fi dublat sau chiar triplat în timpul pandemiei, ajungând la 300-400 pe zi în România!

Nici în statele africane nu se blochează accesul pacienţilor în spitale. Dar iată că se întâmplă în România.

4. Pentru a împiedica oamenii să ajungă în ATI, nu s-a pus accent pe întărirea imunităţii şi pe accesul la medicamente ieftine şi eficiente (unele care şi-au dovedit eficienţa în alte ţări fiind scoase cu totul de pe piaţă) – fiind esenţială administrarea de antivirale eficiente de la primul simptom, astfel mai puţini oameni s-ar fi confruntat cu agravarea bolii –, ci pe propagarea panicii, restricţii şi izolare, ceea ce nu face decât să scadă şi mai tare sistemul imunitar. Medici care au vindecat mii de pacienţi cu anumite scheme de tratament bazate pe astfel de antivirale au fost discreditaţi (v. cazul Flaviei Groşan) şi cenzuraţi, în schimb, s-au impus şi aplicat cu sfinţenie nişte protocoale care, nu în puţine cazuri, chiar au omorât oameni (potrivit mai multor relatări despre diferite cazuri îngrozitoare, care au circulat în presă) – a se vedea şi cazul medicului Benedek Istvan.

5. În primele luni ale pandemiei, toţi românii care aveau rezultat pozitiv la test (inclusiv cei asimptomatici!) erau internaţi cu forţa în spitale, cu alte cuvinte, privaţi de libertate. În niciuna dintre ţările din lumea considerată civilizată nu s-a mai întâmplat acest lucru! Pentru aceasta s-a închis un întreg spital, Colentina, care a stat şi încă stă, în mare parte, pur şi simplu gol, în timp ce oameni cu boli cronice şi alte probleme grave de sănătate nu au mai putut merge la tratamente sau operaţii.

Cităm din presă: „Nemulțumiri uriașe la Spitalul Colentina din Capitală. Managerul instituției spune că unele cadre medicale iau în calcul să plece, pentru că nu mai pot profesa, din cauza faptului că spitalul tratează doar bolnavi de COVID. Ei se plâng că pacienții cu boli cronice nu mai au acces în acest spital”, relatează Digi. „Nu am avut niciun pacient cronic și au fost probabil zeci de mii de pacienți cu boli cronice care n-au avut acces la noi. Avem aproape 30 de secții, unele sunt chiar de mare performanță, unele chiar unice, cum ar fi dermatologie, boli parazitare, cardiologie, care sunt mai utile în zona mixtă de funcționare. Am avut rezidenți care au făcut rezidențiatul aici și s-au reorientat. Oamenii nu pot fi constrânși să stea în Colentina. După un an în care specialiștii de mare anvergură nu și-au putut face profesia, sunt mai mulți specialiști care probabil se vor reorienta. Pentru noi, ca spital, va fi o mare dramă să îți pierzi specialiștii, pentru că cel mai important e tratamentul pacientului, iar pacientul îl putem trata cu un specialist”, a precizat managerul.

„Spitalul Colentina merge în gol aproape fără pacienți, aproape în faliment, rechiziționat pentru Covid. Între timp «am avut nenumărate cazuri de pacienți care s-au prăpădit pentru că nu au avut tratament și supraveghere. Am pacienți care sunt la limită»”, spunea, în februarie 2021, prof. univ. dr. Gheorghe Andrei Dan, șeful Secției clinice de cardiologie și al Clinicii Medicale Colentina.

6. În perioada de pandemie, premierul Cîțu a îndatorat România cu peste 140 de miliarde de lei, „o sumă foarte aproape de totalul încasărilor anuale la buget”, potrivit cunoscutului avocat Gheorghe Piperea. De asemenea, potrivit avocatului Piperea, „suma depășeste cu peste 10 miliarde de euro împrumutul cumulat, de 20 de miliarde de euro, contractat de Băsescu-Isărescu-Boc în 2009, pentru depășirea crizei globale declanșate de falimentul Lehman Brothers din 2008 și de restul băncilor «sistemice»”. Ce a făcut Cîțu cu aceşti bani nu se ştie. Paturi suplimentare la ATI nu sunt, nici spitale noi funcţionale, mai mult, se pregătesc reduceri ale salariilor din sectoarele publice. Între timp, în toată această perioadă pandemică, preţurile la alimente au crescut şi tot cresc accelerat.

La această datorie publică uriaşă avem de plătit dobânzile cele mai mari din UE – 2,5% pe an – însemnând aproximativ 500 milioane de euro pe an doar dobânzile.

De asemenea, tot potrivit avocatului Piperea, în România, în perioada pandemică, „băncile au câștigat de cel puțin 3 ori mai mult decât ar fi fost normal, ajungând să declare un profit de peste 5,2 miliarde de lei pe 2020. Ironic, acest profit excepțional se impozitează puțin sau deloc în România, «grație» optimizării fiscale, externalizării plusvalorii și facilităților acordate de inteligentul și dezinteresatul de Cîțu”.

Între timp, la „adăpostul” pandemiei, se pune la cale înstrăinarea bogăţiilor naţionale (atâtea câte au mai rămas) - NuclearElectrica, Hidroelectrica, Transgaz, portul Constanța etc.

7. După mai bine de un an de zile în care au închis şcolile, HoReCa, în care am fost ţinuţi ca nişte prizonieri în case, guvernul nu a fost în stare nici măcar să organizeze un call-center la DSP care să funcţioneze normal, pe Internet fiind nenumărate relatări din partea unor oameni care au sunat ore sau zile în şir fără să le răspundă nimeni. Este un lucru elementar care nici măcar nu presupunea multe costuri sau un mare efort!

Dacă poporul român vrea să protesteze pentru toate aceste lucruri grave, este blamat şi insultat prin cele mai stigmatizante etichete („extremist”, „terorist” etc.). Oare tot poporul român este de vină pentru tragediile de la ATI Piatra Neamț (14 de oameni arşi de vii) sau de la ATI Matei Balș (20 de oameni arşi de vii), pentru pacienţii decedaţi în TIR-ul ATI de la Victor Babeș, pentru toate ororile pe care le-am auzit în ultimele luni? Pentru toate aceste orori nimeni nu este tras la răspundere. Cât vom mai accepta toate aceste tragedii şi toate aceste umilinţe?

372
Tagurile:
România

Загрузка...
Smiley

Smiley, ”Noi doi și noaptea”: Cursă nocturnă prin București, zboară prin parbrizul mașinii

0
Cunoscutul artist român Smiley, care a devenit, de scurt timp și tatăl unei fetițe superbe, nu încetează să surprindă. Noua sa piesă, ”Noi doi și noaptea” ni-l înfățișează într-o postură total neașteptată.

BUCUREȘTI, 23 apr – Sputnik. Interpretul Smiley nu încetează să își uimească fanii. Recent, artistul a compus o piesă nouă, intitulată, sugestiv, ”Noi doi și noaptea”.

Videoclipul piesei este unul încărcat de suspans și adrenalină. După o cursă nebună în București, pe timp de noapte, viteză maximă, scârțâit de roți, urmăriri periculoase, adrenalină și mulți cai putere, aventura culminează cu o ciocnire între mașina sa și cea a echipajului de Poliție.

”Noi doi și noaptea” este o nouă piesă de pe albumul său în curs de dezvăluire, o invitație la distracție și o chemare a optimismului în viețile noastre.

”Putem visa cu nostalgie la aventuri dar cel mai bine este să ne bucurăm de o piesă care ne binedispune instant, ne ridică de pe scaun, ne dă un vibe bun și ne ajută să ne amintim că viața e frumoasă și ne poate oferi super senzații în fiecare zi”, spune Smiley potrivit mediafax.ro.

Pentru Smiley, care a devenit tăticul unei fetițe superbe, nopțile albe nu mai sunt date de petreceri, ci de noua sa viață în trei, alături de Gina Pistol, femeia iubită.

”Noi doi și noaptea” este o co-producție HaHaHa Production și Cat Music. Smiley își amintește că, atunci când a scris piesa, copilul încă nu se născuse –  ”chiar eram noi doi și noaptea”, iar acum, la lansare, sunt ei trei și noaptea.

”Este fantastic ce stare de bine poate crea piesa, ce dor de aventuri și de evadări generează. Abia aștept să facem o petrecere mare la care să dansăm până dimineața pe ea”, a explicat Smiley.

Piesa ”Noi doi și noaptea” poate fi ascultată și vizionată aici.

0
Tagurile:
youtube, videoclip, Smiley

Загрузка...