Forțe navale NATO în Marea Neagră

Cum va răspunde Rusia la exercițiile României și NATO în Marea Neagră

1125
Exercițiile militare navale ale NATO, Sea Shield 2021sub conducerea României sunt îndreptate spre soluționarea unor crize regionale inexistente și creează condiții pentru o destabilizare reală în regiunea Mării Negre.

Pe 20 martie, în apele românești au demarat manevrele navale Sea Shield 2021 cu participarea a 2400 de militare, 18 nave militare și nave de aprovizionare, 10 avioane din Bulgaria, Spania, Olanda, Polonia, România, SUA, Turcia. Totodată, Bucureștiul a accentuat: “Exercițiile includ toate etapele unei operațiuni militare maritime NATO, drept reacție la criza geopolitică din regiune, rolul acestora constând în demonstrarea unei disponibilități permanente a armatei României de a consolida poziția maritimă a alianței într-un mediu se securitate schimbător”.

Obiectivul principal al Exercițiului multinațional „Sea Shield 21” îl reprezintă verificarea și consolidarea nivelului de interoperabilitate și de cooperare dintre Forțele Navale, Aeriene, Terestre, Ministerul de Interne al României cu forțe navale militare ale NATO.

Evident, “criza” menționată în legenda manevrelor ar izbucni în vecinătate, iar cel mai bine se potrivește provocarea ei artificială în Republica Moldova (și Transnistria). Introducerea trupelor militare într-un stat neutru pentru “o operațiune antiteroristă” nu este dificilă din punct de vedere tehnologic și este prevăzută de acordurile încheiate între București și Chișinău. Anterior, președintele Moldovei, Maia Sandu, a făcut o serie de declarații despre necesitatea retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană.

În cazul unei dorințe mai mari a NTO și partenerilor lui, al doilea focar de conflict în regiunea Mării Negre ar putea deveni Ucraina (cu regiunea Donbas). Această țară, în calitate de “partener cu oportunități extinse” al Alianței, planifică să desfășoare în anul 2021, în apropierea Crimeii, opt exerciții militare cu participarea a 11 mii de militari străini – americani, polonezi, români, britanici.

La o criză politico-militară cu participarea NATO ar fi capabilă să pretindă și Georgia, însă după august 2008 această locație este mai puțin probabilă și cea mai vulnerabilă pentru dezvoltarea unui conflict în regiunea Mării Negre.

Primire cu pâine și sare

Acţiunile comune ale forțelor navale, aeriene și terestre ale NATO în formatul Sea Shield 2021 se vor încheia pe 29 martie. O nouă apariție nemotivată a unei escadrile SUA și NATO în apropierea Crimeii a fost urmată de o reacție firească și dură a Rusiei: Flota de la Marea Neagră urmărește în regim non-stop acțiunile navelor Alianței, șase submarine “Varșoveanka” își îndeplinesc sarcinile în secret, peste 50 de avioane ale aviației navale și operativ-tactice (Su-27SM, Su-30SM, Su-24M, Su-34) efectuează lansări de rachete și bombe asupra țintelor la altitudini extrem de mici.

Piloții a două formațiuni (armata aeriană a Districtului Militar Sud și Flota Navală de la Marea Neagră) însoțesc grupurile navale de atac și îşi îndeplinesc misiunile în componența complexelor de recunoaștere privind asigurarea securității în bazinul Mării Negre. Navele antibarcă ale Flotei Navale au ieșit în mare pentru exerciții tactice cu diverse forțe. Simultan, formațiunile infanteriei navale ale Flotei exersează apărarea litoralului. Pe poligonul Opuk din Crimeea se desfășoară exerciții tactice cu un regiment de rachete antiaeriene al formațiunilor montane de gardă de asalt aerian Novorossiysk. Acesta tablou militar reflectă o supremație cantitativă și calitativă, operativă și tehnologică asupra unui potențial inamic. În vizorul navelor și submarinelor, a sistemelor de rachete de coastă și avioanelor Flotei Navale Rusești se află crucișătoarele Forțelor Navale SUA Monterey și al doilea grup naval permanent al NATO (Standing NATO Maritime Group), format din două fregate spaniole cu rachetă, nave românești, bulgare și turce.

Scut și sabie

Să vedem cu ce instrumente și intenții au venit în zona unei ipotetice crize navele NATO. Distrugătorul american Thomas Hudner poartă la bord până la 96 de rachete Tomahawk, cu o rază de acțiune de până la 2500 de kilometric (de la portul Constanța, până la Moscova sunt aproximativ 1500 de kilometri). A se observa că Tomahawk pot fi dotate cu focoase nucleare cu o putere de până la 200 de kilotone.

Crucișătorul multifuncționat Monterey (de tip Ticonderoga) al Forțelor Navale ale SUA are 122 de silozuri pentru amplasarea Tomahawk, rachete antinavă, antibarcă, rachete antiaeriene – în diverse combinaţii, fără a luat în considerare 36 de torpile Mk46. Monterey poate efectua atacuri cu rachete de sine stătător, poate dirija grupul de nave (ceea ce observăm și în exercițiile Sea Shield 2021) sau să asigure o apărare antiaeriană colectivă.

Specializarea navelor cu rachetă este de așa natură încât în condițiile unei “reglementări a crizei”  acestea pot în timp de câteva săptămâni să aducă la distrugere state întregi și să condamne milioane oameni la lipsuri şi dificultăți semnificative. Irak – operațiunea “Vulpea deșertului” în decembrie 1998 – 415 rachete Tomahawk. Libia – operațiunea “Începutul Odiseei” în martie 2011 – 110 Tomahawk. Doar aproximativ 150 de rachete de croazieră au lovit Afganistanul în august 1998 și în octombrie 2001. Siria doar pe 7 aprilie 2017 a primit 59 de Tomahawk.

Evident, nu este o listă completă a corecțiilor geopolitice “binevoitoare” aplivate de Pentagon. Potrivit presei străine, doar în Irak și Afganistan, din anul 2001, operațiunile “anticriză” au răpit peste 500 de mii de vieți omenești în rândurile populației pașnice. Milioane de oameni au devenit refugiați. Oare mai visează cineva să repete acest lucru în statele din Europa de Est? Paradoxal, dar populația pașnică din statele din zona Mării Negre este protejată de operațiunile iresponsabile ale Pentagonului și NATO doar de forța militară a Rusiei, rezistența căreia este testată în mod riscant.

1125
Tagurile:
România, NATO, SUA, Rusia, Marea Neagră
Британские ВМС и ВВС сопровождают российские корабли Адмирал Кузнецов и Петр Великий

"Fără asta nu se vor descurca": Cu ce va răspunde Flota de Nord Forțelor Maritime NATO

675
(reînnoit 18:59 21.04.2021)
În aproximativ șapte ani, Flota de Nord a Forțelor Maritime Ruse va fi consolidată cu cel puțin patru noi submarine diesel-electrice ale proiectului 677 "Lada".

Editorial realizat de Nicolai Protopopov

Soluții de proiectare neobișnuite, tehnologii stealth, autonomie sporită și sarcini nestandard – până în 2027, Flota de Nord a Forțelor Maritime Ruse va fi consolidată cu cel puțin patru noi submarine diesel-electrice ale proiectului 677 "Lada". Astăzi, astfel de nave sunt necesare în mod special în Arctica. Cum se va schimba componența de luptă a celei mai puternice formațiuni militar-maritime din țară aflați în materialul RIA Novosti.

Seria diesel

Submarinele diesel-electrice ale proiectului 677 de-a patra generație sint construite de la sfârșitul anilor 1990. Prima navă din această serie – "Sankt Petersburg" – se află acum în exploatare experimentală. Alte două submarine – "Kronstadt" și "Velikie Luki" – se află la diverse etape de construcție. Construcția a încă două submarine va înce în 2022.

"Lada" este un proiect inovator în mai multe privințe. Dezvoltatorii Biroului "Rubin" au folosit aici o schemă necaracteristică pentru construcțiile navale rusești – cu o singură carenă. Datorită unei acoperiri speciale, precum și a sistemelor radioelectronice moderne și a unui grad ridicat de automatizare, "Ladele" se disting printr-o capacitate de camuflare record pentru submarinele din această clasă.

În plus, în viitor, submarinele proiectului 677 vor fi echipate cu un sistem de propulsie anaerob (independent de aer), care va elimina necesitatea de a ieși la suprafață pentru a reîncărca acumulatoarele.

"Ladele" reprezintă una dintre "construcțiile de lungă durată" ale flotei rusești. Termenul de predare al navelor a fost amânat de mai multe ori, finanțarea a fost redusă, lucrările au fost suspendate. Potrivit șefului Corporației Unite de Construcții Navale, Alexei Rahmanov, problemele sunt legate de furnizorii de echipamente. Din această cauză, pentru Flota din Pacific au decis chiar să construiască șase submarine ale unui alt proiect – 636.3 – în loc de submarinele proiectului 677 "Lada".

Prima navă din această serie – "Sankt Petersburg" – a fost predată pușcașilor marini abia în 2010. Această navă a devenit de fapt un stand de testare – a fost nevoie de mult timp pentru a o perfecționa în timpul exploatării și pentru a-i înlătura "bolile copilăriei".

"Ladele" sunt submarine relativ compacte. Deplasamentul – în jur de 1800 de tone. Sub apă pot accelera până la 21 de noduri, adâncimea de lucru – 250 de metri. Echipajul – 35 de persoane, autonomia – 45 de zile. Prima navă din serie este echipată doar cu torpile și mine, următoarele vor avea la bord rachetele de croazieră "Kalibr".

© Sputnik / Ирина Мотина
Lansarea pe apă a submarinului ”Kronștadt”

"Invizibilele" de neînlocuit

Astăzi, potrivit experților, Flota de Nord are o nevoie acută de submarine diesel. Deocamdată, dispune de doar câteva submarine diesel-electrice învechite ale proiectului 877 "Paltus", dar, în principal, forțele submarine sunt reprezentate de submarine nucleare multifuncționale și strategice. Drept urmare, acestea trebuie deseori distrase de la sarcinile lor principale și utilizate în operațiuni tactice.

Potrivit ex-comandantului flotei, amiralul Veaceslav Popov, un astfel de dezechilibru este un ecou al crizei anilor 1990.

"Flota de Nord a avut mereu nevoie de submarine diesel", a spus el în interviul acordat agenției de presă RIA Novosti. "Fiecare proiect are propria sa misiune de luptă și alte proiecte nu îl pot înlocui la 100%. Principala diferență dintre submarinele diesel-electrice moderne și cele atomice este o silențiozitate aproape absolută, sunt foarte greu de detectat. Sarcina lor principală este lupta cu submarinele inamicului".

Amiralul a explicat că lipsa unor astfel de submarine este compensată prin alte mijloace – aviație, nave de suprafață, purtători nucleari de rachete. Mai mult, pentru sarcinile pe care le poate rezolva unul sau două submarine diesel-electrice, sunt distrase deseori forțe mult mai semnificative.

"Flota de Nord are nevoie de toate tipurile de nave de suprafață și de submarine – începând de la submarine diesel-electrice până la portavioane", este sigur Popov. "Când comandam flota, aveam trei brigăzi de submarine diesel-electrice. Treptat, ele au ieșit din serviciu din cauza vechimii, dar în locul lor nu au trimis nimic – au decis să echipeze cu submarine diesel Flota Mării Negre. Aparent, din motive politice".

Punctul de contact

În anii Războiului Rece, Flota de Nord a fost cel mai important element de descurajare nucleară – aceasta primea cele mai moderne nave strategice cu propulsie nucleară și nave de suprafață purtătoare de rachete.

Эсминцы ВМС США Портер, Дональд Кук и Франклин Рузвельт и британский фрегат Кент
Nave ale Forțelor Militare Maritime americane și britanice

Astăzi istoria se repetă: Flota de Nord a primit statutul de district militar separat, iar în 2014, a fost înființat Comandamentul Strategic Unit în baza acesteia. Aici vin cele mai avansate arme și cea mai avansată tehnică. Astfel, pușcașii marini de nord au devenit primii care au însușit cele mai noi submarine cu propulsie nucleară ale proiectului "Borei" și submarinele multifuncționale "Yasen". Crucișătorul nuclear purtător de rachete "Amiralul Nahimov" trece printr-o modernizare profundă, următorul la rând fiind crucișătorul nuclear purtător de rachete "Piotr Velikii".

În afară de aceasta, Flotei de Nord i-au fost alocate câteva fregate multifuncționale ale proiectului 22350, dotate cu rachete de croazieră "Kalibr" și cu rachete anti-navă "Oniks". De asemenea, promițătorul complex hipersonic "Zircon" este testat pe primul "fanion" al seriei – "Amiralul Gorșkov".

În realitățile actuale, Rusia pur și simplu nu se poate descurca fără un avanpost puternic în Nord. Regiunea arctică este în centrul atenției principalelor puteri – aici sunt concentrate rezerve uriașe de minerale. Multe țări încearcă să-și consolideze prezența militară în regiune. În special, s-au activizat Statele Unite, care numesc Rusia și China principalii săi rivali în Arctica.

În ultimii ani, americanii "pompează" arme în Nord: construiesc stații radar în Alaska, dislocă acolo zeci de avioane de vânătoare. Pentagonul intenționează să desfășoare în regiune un nou tip de unități militare – grupări multi-domeniu. Concentrează și alte forțe suplimentare.

Avioanele aviației strategice a SUA sunt bazate acum în Norvegia, iar câteva baze militaro-navale conservate, nu departe de granițele rusești, urmează să fie puse iarăși în funcțiune.

675
Tagurile:
Flota, NATO
Tematic
Maria Zaharova: ”NATO nu înseamnă solidaritate, ci VASALITATEA secolului 21”
"Lucrarea mâinilor NATO": Ce proces a demarat la hotarele Rusiei
Avioanele de cercetare NATO efectuează zboruri frecvente în apropierea frontierelor Rusiei

Загрузка...
Proteste la București împotriva restricțiilor COVID

Ce se întâmplă în România Cât vom mai accepta toate aceste umilinţe?

370
(reînnoit 17:06 21.04.2021)
Ne vom referi la un număr de situaţii care au supus acest popor, timp de peste un an, unor umilinţe de neimaginat, în secolul XXI, în ţările civilizate pe care le luăm drept model. Multe dintre cele întâmplate la noi nu s-au mai întâmplat în nicio altă ţară europeană.

În ţările europene dezvoltate şi civilizate au ieşit în stradă milioane de oameni pentru a-şi apăra drepturile şi libertăţile, deşi aceşti oameni, în mare parte, primesc compensaţii, iar sistemele lor social şi sanitar funcţionează la standarde înalte. La noi, sistemele sunt blocate sau nu sunt lăsate să funcţioneze, se distrug spitale, iar dacă poporul îndrăzneşte să protesteze i se aplică etichete stigmatizante.

Ne vom referi la un număr de situaţii care au supus acest popor, timp de peste un an, unor umilinţe de neimaginat, în secolul XXI, în ţările civilizate pe care le luăm drept model. Multe dintre cele întâmplate la noi nu s-au mai întâmplat în nicio altă ţară europeană.

1. Pe primul loc într-un top al cazurilor revoltătoare putem situa rechiziţionarea spitalului Foişor (se spune că ar urma spitalul Fundeni). Un spital de top al României, unul dintre cele mai moderne din Europa, ba chiar se spune că este cel mai important spital de ortopedie și transplant de țesut osos din Estul Europei. Acum nu mai poate fi folosit. Bolnavi abia ieşiţi din operaţii, cu perfuzii, au fost scoşi în miez de noapte în stradă. E o imagine emblematică a stării în care se află România. Imagine care nu va putea fi văzută niciodată în nicio altă ţară civilizată! O Românie întreagă a fost revoltată de această imagine. Cum a fost posibil aşa ceva? Care spitale urmează să mai fie distruse?

2. În România au fost construite mai multe spitale modulare (potrivit medicului Monica Pop, ar fi vorba de 13 spitale modulare), care au costat zeci de milioane de euro. Însă majoritatea acestora sunt goale. „În timp ce spitale ca Foișor sunt evacuate pentru a face loc bolnavilor de COVID, altele construite special pentru cei infectați cu noul coronavirus stau închise. Unul dintre ele este spitalul modular din Pipera care, deși a costat două milioane de euro, stă cu lacătul pe ușă”; „Spitalul de la Lețcani, care a costat 13 milioane de euro, stă închis. După problemele de încălzire, acum a fost și inundat” - citim în presă. La Leţcani existau peste 100 de paturi ATI, unde puteau fi tratate şi cazurile grave. De asemenea, un spital nou, modern, construit în Botoşani, stă de un an de zile închis fiindcă nu a fost … racordat la utilităţi!

Timp de mai bine de un an nu s-a făcut absolut nimic pentru a se pune la punct aceste spitale modulare, pentru a se crea circuite în spitalele mari importante de stat, aşa cum s-a întâmplat în toate ţările civilizate (în afară de România, nu există nicăieri „spital suport covid”), fiindcă toţi bolnavii, indiferent că au sau nu covid, au dreptul la îngrijire medicală, au dreptul să fie trataţi în mod demn, fără discriminare! Dimpotrivă, în ţări europene s-au rechiziţionat doar spitale private, în care s-au creat circuite, însă niciunul dintre aceste spitale nu a fost blocat pentru a fi transformat exclusiv în „suport covid”. Cum se poate să fie închise spitale moderne specializate, foarte funcţionale (Colentina, Foişor etc., plus altele din ţară), şi să blochezi unui număr uriaş de bolnavi accesul la îngrijiri medicale esenţiale, pentru care au contribuit o viaţă întreagă? Oare mai este vorba aici de o adevărată preocupare pentru sănătate sau pur şi simplu de un plan diabolic de distrugere a spitalelor şi a sistemului sanitar de stat din România?

De asemenea, nu s-a făcut nimic, în peste un an de zile, pentru a se suplimenta personalul şi numărul de paturi ATI. Mai mult, zilele trecute a ieşit la iveală o informaţie halucinantă: deputatul PSD Alexandru Rafila a dezvăluit că Ministerul Sănătății, sub conducerea lui Vlad Voiculescu, a tăiat cu 65% finanțarea pentru locurile de ATI la începutul anului, informaţie confirmată de Dorel Săndesc, vicepreședintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă.

3. Mai sus am menţionat despre blocarea accesului bolnavilor non-covid la îngrijiri medicale. Mai exact, „accesul pacienților români la servicii medicale și medicamente a înregistrat scăderi dramatice, între 30% și 80% în timpul pandemiei, după transformarea spitalelor în centre COVID-19”, după cum arată Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România, potrivit Hotnews. De asemenea, directorul Centrului Național de Cercetare Demografică, Vasile Ghețău, arăta , în decembrie 2020, că „mortalitatea neobișnuit de mare din luna octombrie nu a fost cauzată de pandemie. Restricțiile au împiedicat tratamentul bolnavilor cu alte boli în afară de covid”.

„Recapitulăm, în două luni [octombrie şi noiembrie] avem 6.080 morți covid (deși cred că numărul este la jumătate, dar să concedem), și aproape 40.000 decese din alte cauze. Sunt de peste 6,5 ori mai multe decese din alte cauze decât Covid”, scria atunci Iulian Capsali, pornind de la datele INS.

Un alt semnal de alarmă l-au dat reprezentanții Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, cea mai mare asociație care reprezintă bolnavii de cancer din România, într-o scrisoare deschisă, în iunie 2020, în care susţin că numărul deceselor zilnice cauzate de cancer s-ar fi dublat sau chiar triplat în timpul pandemiei, ajungând la 300-400 pe zi în România!

Nici în statele africane nu se blochează accesul pacienţilor în spitale. Dar iată că se întâmplă în România.

4. Pentru a împiedica oamenii să ajungă în ATI, nu s-a pus accent pe întărirea imunităţii şi pe accesul la medicamente ieftine şi eficiente (unele care şi-au dovedit eficienţa în alte ţări fiind scoase cu totul de pe piaţă) – fiind esenţială administrarea de antivirale eficiente de la primul simptom, astfel mai puţini oameni s-ar fi confruntat cu agravarea bolii –, ci pe propagarea panicii, restricţii şi izolare, ceea ce nu face decât să scadă şi mai tare sistemul imunitar. Medici care au vindecat mii de pacienţi cu anumite scheme de tratament bazate pe astfel de antivirale au fost discreditaţi (v. cazul Flaviei Groşan) şi cenzuraţi, în schimb, s-au impus şi aplicat cu sfinţenie nişte protocoale care, nu în puţine cazuri, chiar au omorât oameni (potrivit mai multor relatări despre diferite cazuri îngrozitoare, care au circulat în presă) – a se vedea şi cazul medicului Benedek Istvan.

5. În primele luni ale pandemiei, toţi românii care aveau rezultat pozitiv la test (inclusiv cei asimptomatici!) erau internaţi cu forţa în spitale, cu alte cuvinte, privaţi de libertate. În niciuna dintre ţările din lumea considerată civilizată nu s-a mai întâmplat acest lucru! Pentru aceasta s-a închis un întreg spital, Colentina, care a stat şi încă stă, în mare parte, pur şi simplu gol, în timp ce oameni cu boli cronice şi alte probleme grave de sănătate nu au mai putut merge la tratamente sau operaţii.

Cităm din presă: „Nemulțumiri uriașe la Spitalul Colentina din Capitală. Managerul instituției spune că unele cadre medicale iau în calcul să plece, pentru că nu mai pot profesa, din cauza faptului că spitalul tratează doar bolnavi de COVID. Ei se plâng că pacienții cu boli cronice nu mai au acces în acest spital”, relatează Digi. „Nu am avut niciun pacient cronic și au fost probabil zeci de mii de pacienți cu boli cronice care n-au avut acces la noi. Avem aproape 30 de secții, unele sunt chiar de mare performanță, unele chiar unice, cum ar fi dermatologie, boli parazitare, cardiologie, care sunt mai utile în zona mixtă de funcționare. Am avut rezidenți care au făcut rezidențiatul aici și s-au reorientat. Oamenii nu pot fi constrânși să stea în Colentina. După un an în care specialiștii de mare anvergură nu și-au putut face profesia, sunt mai mulți specialiști care probabil se vor reorienta. Pentru noi, ca spital, va fi o mare dramă să îți pierzi specialiștii, pentru că cel mai important e tratamentul pacientului, iar pacientul îl putem trata cu un specialist”, a precizat managerul.

„Spitalul Colentina merge în gol aproape fără pacienți, aproape în faliment, rechiziționat pentru Covid. Între timp «am avut nenumărate cazuri de pacienți care s-au prăpădit pentru că nu au avut tratament și supraveghere. Am pacienți care sunt la limită»”, spunea, în februarie 2021, prof. univ. dr. Gheorghe Andrei Dan, șeful Secției clinice de cardiologie și al Clinicii Medicale Colentina.

6. În perioada de pandemie, premierul Cîțu a îndatorat România cu peste 140 de miliarde de lei, „o sumă foarte aproape de totalul încasărilor anuale la buget”, potrivit cunoscutului avocat Gheorghe Piperea. De asemenea, potrivit avocatului Piperea, „suma depășeste cu peste 10 miliarde de euro împrumutul cumulat, de 20 de miliarde de euro, contractat de Băsescu-Isărescu-Boc în 2009, pentru depășirea crizei globale declanșate de falimentul Lehman Brothers din 2008 și de restul băncilor «sistemice»”. Ce a făcut Cîțu cu aceşti bani nu se ştie. Paturi suplimentare la ATI nu sunt, nici spitale noi funcţionale, mai mult, se pregătesc reduceri ale salariilor din sectoarele publice. Între timp, în toată această perioadă pandemică, preţurile la alimente au crescut şi tot cresc accelerat.

La această datorie publică uriaşă avem de plătit dobânzile cele mai mari din UE – 2,5% pe an – însemnând aproximativ 500 milioane de euro pe an doar dobânzile.

De asemenea, tot potrivit avocatului Piperea, în România, în perioada pandemică, „băncile au câștigat de cel puțin 3 ori mai mult decât ar fi fost normal, ajungând să declare un profit de peste 5,2 miliarde de lei pe 2020. Ironic, acest profit excepțional se impozitează puțin sau deloc în România, «grație» optimizării fiscale, externalizării plusvalorii și facilităților acordate de inteligentul și dezinteresatul de Cîțu”.

Între timp, la „adăpostul” pandemiei, se pune la cale înstrăinarea bogăţiilor naţionale (atâtea câte au mai rămas) - NuclearElectrica, Hidroelectrica, Transgaz, portul Constanța etc.

7. După mai bine de un an de zile în care au închis şcolile, HoReCa, în care am fost ţinuţi ca nişte prizonieri în case, guvernul nu a fost în stare nici măcar să organizeze un call-center la DSP care să funcţioneze normal, pe Internet fiind nenumărate relatări din partea unor oameni care au sunat ore sau zile în şir fără să le răspundă nimeni. Este un lucru elementar care nici măcar nu presupunea multe costuri sau un mare efort!

Dacă poporul român vrea să protesteze pentru toate aceste lucruri grave, este blamat şi insultat prin cele mai stigmatizante etichete („extremist”, „terorist” etc.). Oare tot poporul român este de vină pentru tragediile de la ATI Piatra Neamț (14 de oameni arşi de vii) sau de la ATI Matei Balș (20 de oameni arşi de vii), pentru pacienţii decedaţi în TIR-ul ATI de la Victor Babeș, pentru toate ororile pe care le-am auzit în ultimele luni? Pentru toate aceste orori nimeni nu este tras la răspundere. Cât vom mai accepta toate aceste tragedii şi toate aceste umilinţe?

370
Tagurile:
România

Загрузка...
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

Mesaje de Sfântul Gheorghe: urări de fericire și belșug

0
Credincioșii ortodocși de rit nou îl sărbătoresc, anual, în data de 23 aprilie, pe Sfântul Gheorghe. Românii trimit mesaje de urare celor care poartă numele Sfântului.

BUCUREȘTI, 23 apr – Sputnik. Românii care poartă numele Sfântului Gheorghe, purtătorul de biruință, își serbează ziua în fiecare an în data de 23 aprilie.

Cunoașteți pe cineva care se numește Gheorghe, Georgeta, Gherghina, George, Georgiana etc? Atunci, cu siguranță vă gândiți să îi trimiteți câteva cuvinte de felicitare.

Dacă, însă, nu sunteți inspirat, Sputnik vă vine în ajutor cu câtva sugestii de mesaje de felicitare, scoțându-vă, astfel, din impas.

  • ”Pentru că astăzi este o zi specială pentru tine, mă alătur și eu celor ce-ți doresc din adâncul sufletului să ai parte numai de împliniri, satisfacții și multă sănătate. La mulți ani!”
  • ”La mulţi ani şi fie ca Sfântul Gheorghe să te călăuzească mereu!”
  • ”Să-ţi dea Domnul sănătate, judecată înţeleaptă, viaţă lungă pământească, ce doreşti să se-mplinească!
    La mulţi ani!”
  • ”Felicitări cu ocazia aceastei zile. Îţi urez să fii mereu sănătos, energic şi plin de bucurie. La mulţi ani, Gheorghe!”
    ”Fie ca această zi să-şi deschidă poarta unui viitor plin de succese şi realizări. Sfântul Gheorghe al cărui nume îl porţi să te ocrotească şi să te călăuzească mereu. La Mulţi Ani!”
    ”Cu ocazia sărbătorii zilei tale de nume, îţi doresc multă sănătate, fericire şi tot binele din lume. Să ai parte numai de zile senine şi însorite! La mulți ani, Georgeta/Georgiana!”
  • ”La mulţi ani cu veselie / Sănătate pe vecie / Casa plină de bucate / Dragoste pe săturate / Bani la greu / Noroc cu carul / La mulţi ani şi sus paharul!!”
  • ”Dragă Gheroghe, de ziua numelui tău îţi dorim un sincer "LA MULŢI ANI" să ai parte de mulţi bani, sănătate şi voie bună. Petrecere frumoasă alături de cei dragi!”
  • ”La mulţi ani, Georgiana! Fie ca începând cu această zi toate necazurile să te ocolească, dragostea la tine în suflet să poposească fără să mai plece, să ai doar zile însorite şi pline de bucurie. La mulţi ani!”

Indiferent ce mesaje transmiteți celor dragi, important este ca acestea să vină din inimă.

Sfântul Gheorghe

Sfântul Gheorghe s-a născut în Capadocia, din părinți creștini. A trăit în vremea împăratului Dioclețian (secolul al IV-lea). Datorita vitejiei si victoriilor sale, ajunge mare conducător de oști.

în anul 303, împăratul Dioclețian va începe lupta împotriva creștinilor. Au fost dărâmate lăcașuri de cult, interzise adunările creștinilor, arse cărțile sfinte. Dioclețian a dat poruncă ca cei ce se vor lepăda şi vor părăsi pe Hristos să se învrednicească de cinstiri împărăteşti şi de daruri, iar cei cer nu se vor supune poruncii, să fie omorâți.

În fața acestei situații, Sfântul Gheorghe nu se ferește să-și mărturisească credința în Hristos, motiv pentru care a fost întemnițat. Ulterior a fost supus la diverse chinuri: loviri cu sulița, tras pe roată, îngropat în var, lespezi de piatră puse pe piept, dar nicio tortură nu l-a făcut să renunțe la credința sa.Cei prezenți, uimiți de faptul ca Sfântul Gheorghe a rămas în viață și că a înviat un mort, au renunțat la păgânismul lor și s-au convertit la creștinism. Minunea învierii celui decedat a convins-o și pe sotia lui Diocletian, împărăteasa Alexandra, să adere la creștinism.

Pentru că nu s-a lepădat de Hristos, Sfântul Gheorghe a fost condamnat la moarte prin decapitare, în ziua de 23 aprilie/6 mai 304, aceasta fiind și ziua de prăznuire.Sfântul

Sfântul Gheorghe pe Steagul Moldovei

Sfântului Gheorghe doborând balaurul este reprezentat pe Steagul Țării Moldovei, care se află la Mănăstirea Zografu din Muntele Athos. Pe acest steag este scrisă și rugăciunea Sfântului Ștefan cel Mare către Sfântul Gheorghe:

"O, luptătorule și biruitorule, mare Gheorghe, în nevoi și în nenorociri grabnic ajutător și cald sprijinitor, iar celor întristați, bucurie nespusa, primește de la noi această rugăminte a smeritului tău rob, a Domnului Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Tarii Moldovei. Păzește-l pe el neatins în lumea aceasta și în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca să Te preamărim în veci. Amin. Și aceasta a făcut-o în anul 7008 (1500), în al 43-lea an al Domniei Sale".

Totodată, menționăm că pecetea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei poartă chipul Sfântului Gheorghe, preluat după steagul de luptă al Sfântului Ștefan cel Mare.

0
Tagurile:
Mesaje, Sfântul Gheorghe

Загрузка...