Ambasadorul SUA, Dereck J. Hogan

Americanii ne arată cine sunt adevărații stăpâni ai Moldovei

407
Deși este mai mult decât scandalos, deja nu mai este o noutate. Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Dereck J. Hogan, intervine în mod direct în afacerile interne ale țării noastre, învățându-ne care dintre politicienii noștri sunt corupți și care nu.

CHIȘINĂU, 12 mar - Sputnik, Sergiu Praporșcic.  „Politicienii și infractorii nu mai pot dicta cursul viitor al țării, pentru că poporul R. Moldova merită și cere mai mult”, a afirmat Dereck J. Hogan într-un editorial scris cu mâna proprie pentru un portal de știri de la noi.

Bineînțeles, niciun ambasador acreditat la Chișinău nu-și permite să facă astfel de declarații, decât cel american.

Mai nou, și șeful Delegației Uniunii Europene, Peter Michalko, își permite astfel de abordări, adică să-i învețe pe moldoveni ce înseamnă democrație și cum trebuie și ce trebuie să voteze. Exact acum o lună, în data de 13 februarie, acesta i-a apostrofat pe deputații moldoveni pentru intenția lor de atunci de a amenda Legea cu privire la Comerțul Interior, care, deja în redacția nouă, să prevadă ca cel puțin jumătate dintre mărfurile alimentare din magazine să fie autohtone. Dar aste este deja o poveste veche.

Și Dereck J. Hogan nu este la prima intervenție de acest fel. Adică Excelența Sa recidivează. El a procedat de aceeași manieră și atunci când socialiștii s-au răzgândit să le vândă americanilor terenul Stadionului Republican (3 decembrie 2020). Dar și asta este deja o poveste veche.

Să revenim la declarațiile domnului Hogan.

Excelență, eu sunt perfect de acord cu afirmațiile Dumneavoastră cu privire la calitatea politicienilor moldoveni. S-ar putea ca eu să am o opinie chiar cu mult mai proastă despre ei decât o aveți Dvs. Vă spun sincer: ei reprezintă astăzi tot ceea ce este mai fals, mai corupt, mai mizerabil în țara noastră, o categorie, o clasă mai găunoasă decât cea politică nu există în Republica Moldova. Problema pe care o văd eu în declarația pe care ați făcut-o este că Dvs. nu puteți, nu aveți dreptul să afirmați că "politicienii și infractorii nu mai pot dicta cursul viitor al țării". Și asta din două motive.

Primul pentru că sunteți ambasador al unei țări străine și, așa cum am spus mai sus, nu puteți interveni în politica internă a Republicii Moldova. Nu aveți dreptul.

Iar al doilea motiv este că Dumneavoastră sunteți ambasadorul Statelor Unite ale Americii care au o implicare directă și nemijlocită în plăzmuirea, modelarea clasei politice de la noi. Dacă este să fim sinceri, această clasă politică pe care o blamați este mai mult a Dvs., a americanilor, decât a noastră. Și asta nu este o exagerare. Am să vă aduc doar un exemplu.

Întâmplarea face că exact acum 10 ani, în data de 11 martie 2011, actualul președinte ale țării Dvs., Joe Biden, a efectuat o vizită în Republica Moldova ca să-i facă lobby lui Vladimir Filat. Vă mai amintiți cum vicepreședintele american de atunci îl felicita pe premierul Vladimir Filat pentru reformele democratice efectuate de guvernul său? De conferința de presă ținută de cei doi, de discursul public al lui Joseph Biden în scuarul Operei Naționale din Chișinău? Acum cred că este inutil să vă amintesc cine a fost și ce rol a avut Vladimir Filat în "dezvoltarea democrației moldovenești". Problema cea mare este că în 2011, atunci când Biden a venit să-l susțină cu atâta pompă, deja toată lumea știa cine este acest Filat. Doar americanii și unii dintre aliații lor (vizita doamnei Angela Merkel tot ar merita pomenită) s-au făcut a nu observă nimic.   

Și aș putea să vă mai aduc un exemplu: lobby pe care Statele Unite îl fac astăzi și Dvs. personal pentru Maia Sandu. Ea tot este un politician moldovean plăsmuit după chipul și asemănarea Dvs. care nu are nici cel mai mic respect față de Legea Supremă a țării, adică și față de țară, și față de oamenii din această țară. Și, vai!, ce asemănare izbitoare între Vladimir Filat și Maia Sandu: cei doi sunt aproape la fel, singura deosebire este că Maia Sandu mai poartă uneori și fustă.

NOTĂ: Opinia autorului ar putea să nu corespundă cu cea a redacției Sputnik Moldova.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

407
Tematic
Ambasada SUA găzduiește un mesaj radical antiromânesc: ”Transilvania nu aparține României”
Elena Udrea, reacție fulminantă după condamnare – Ambasada SUA, vizată
E oficial: Maior „exilat” în Iordania, iar Muraru ambasador la Washington!
Британские ВМС и ВВС сопровождают российские корабли Адмирал Кузнецов и Петр Великий

"Fără asta nu se vor descurca": Cu ce va răspunde Flota de Nord Forțelor Maritime NATO

677
(reînnoit 18:59 21.04.2021)
În aproximativ șapte ani, Flota de Nord a Forțelor Maritime Ruse va fi consolidată cu cel puțin patru noi submarine diesel-electrice ale proiectului 677 "Lada".

Editorial realizat de Nicolai Protopopov

Soluții de proiectare neobișnuite, tehnologii stealth, autonomie sporită și sarcini nestandard – până în 2027, Flota de Nord a Forțelor Maritime Ruse va fi consolidată cu cel puțin patru noi submarine diesel-electrice ale proiectului 677 "Lada". Astăzi, astfel de nave sunt necesare în mod special în Arctica. Cum se va schimba componența de luptă a celei mai puternice formațiuni militar-maritime din țară aflați în materialul RIA Novosti.

Seria diesel

Submarinele diesel-electrice ale proiectului 677 de-a patra generație sint construite de la sfârșitul anilor 1990. Prima navă din această serie – "Sankt Petersburg" – se află acum în exploatare experimentală. Alte două submarine – "Kronstadt" și "Velikie Luki" – se află la diverse etape de construcție. Construcția a încă două submarine va înce în 2022.

"Lada" este un proiect inovator în mai multe privințe. Dezvoltatorii Biroului "Rubin" au folosit aici o schemă necaracteristică pentru construcțiile navale rusești – cu o singură carenă. Datorită unei acoperiri speciale, precum și a sistemelor radioelectronice moderne și a unui grad ridicat de automatizare, "Ladele" se disting printr-o capacitate de camuflare record pentru submarinele din această clasă.

În plus, în viitor, submarinele proiectului 677 vor fi echipate cu un sistem de propulsie anaerob (independent de aer), care va elimina necesitatea de a ieși la suprafață pentru a reîncărca acumulatoarele.

"Ladele" reprezintă una dintre "construcțiile de lungă durată" ale flotei rusești. Termenul de predare al navelor a fost amânat de mai multe ori, finanțarea a fost redusă, lucrările au fost suspendate. Potrivit șefului Corporației Unite de Construcții Navale, Alexei Rahmanov, problemele sunt legate de furnizorii de echipamente. Din această cauză, pentru Flota din Pacific au decis chiar să construiască șase submarine ale unui alt proiect – 636.3 – în loc de submarinele proiectului 677 "Lada".

Prima navă din această serie – "Sankt Petersburg" – a fost predată pușcașilor marini abia în 2010. Această navă a devenit de fapt un stand de testare – a fost nevoie de mult timp pentru a o perfecționa în timpul exploatării și pentru a-i înlătura "bolile copilăriei".

"Ladele" sunt submarine relativ compacte. Deplasamentul – în jur de 1800 de tone. Sub apă pot accelera până la 21 de noduri, adâncimea de lucru – 250 de metri. Echipajul – 35 de persoane, autonomia – 45 de zile. Prima navă din serie este echipată doar cu torpile și mine, următoarele vor avea la bord rachetele de croazieră "Kalibr".

© Sputnik / Ирина Мотина
Lansarea pe apă a submarinului ”Kronștadt”

"Invizibilele" de neînlocuit

Astăzi, potrivit experților, Flota de Nord are o nevoie acută de submarine diesel. Deocamdată, dispune de doar câteva submarine diesel-electrice învechite ale proiectului 877 "Paltus", dar, în principal, forțele submarine sunt reprezentate de submarine nucleare multifuncționale și strategice. Drept urmare, acestea trebuie deseori distrase de la sarcinile lor principale și utilizate în operațiuni tactice.

Potrivit ex-comandantului flotei, amiralul Veaceslav Popov, un astfel de dezechilibru este un ecou al crizei anilor 1990.

"Flota de Nord a avut mereu nevoie de submarine diesel", a spus el în interviul acordat agenției de presă RIA Novosti. "Fiecare proiect are propria sa misiune de luptă și alte proiecte nu îl pot înlocui la 100%. Principala diferență dintre submarinele diesel-electrice moderne și cele atomice este o silențiozitate aproape absolută, sunt foarte greu de detectat. Sarcina lor principală este lupta cu submarinele inamicului".

Amiralul a explicat că lipsa unor astfel de submarine este compensată prin alte mijloace – aviație, nave de suprafață, purtători nucleari de rachete. Mai mult, pentru sarcinile pe care le poate rezolva unul sau două submarine diesel-electrice, sunt distrase deseori forțe mult mai semnificative.

"Flota de Nord are nevoie de toate tipurile de nave de suprafață și de submarine – începând de la submarine diesel-electrice până la portavioane", este sigur Popov. "Când comandam flota, aveam trei brigăzi de submarine diesel-electrice. Treptat, ele au ieșit din serviciu din cauza vechimii, dar în locul lor nu au trimis nimic – au decis să echipeze cu submarine diesel Flota Mării Negre. Aparent, din motive politice".

Punctul de contact

În anii Războiului Rece, Flota de Nord a fost cel mai important element de descurajare nucleară – aceasta primea cele mai moderne nave strategice cu propulsie nucleară și nave de suprafață purtătoare de rachete.

Эсминцы ВМС США Портер, Дональд Кук и Франклин Рузвельт и британский фрегат Кент
Nave ale Forțelor Militare Maritime americane și britanice

Astăzi istoria se repetă: Flota de Nord a primit statutul de district militar separat, iar în 2014, a fost înființat Comandamentul Strategic Unit în baza acesteia. Aici vin cele mai avansate arme și cea mai avansată tehnică. Astfel, pușcașii marini de nord au devenit primii care au însușit cele mai noi submarine cu propulsie nucleară ale proiectului "Borei" și submarinele multifuncționale "Yasen". Crucișătorul nuclear purtător de rachete "Amiralul Nahimov" trece printr-o modernizare profundă, următorul la rând fiind crucișătorul nuclear purtător de rachete "Piotr Velikii".

În afară de aceasta, Flotei de Nord i-au fost alocate câteva fregate multifuncționale ale proiectului 22350, dotate cu rachete de croazieră "Kalibr" și cu rachete anti-navă "Oniks". De asemenea, promițătorul complex hipersonic "Zircon" este testat pe primul "fanion" al seriei – "Amiralul Gorșkov".

În realitățile actuale, Rusia pur și simplu nu se poate descurca fără un avanpost puternic în Nord. Regiunea arctică este în centrul atenției principalelor puteri – aici sunt concentrate rezerve uriașe de minerale. Multe țări încearcă să-și consolideze prezența militară în regiune. În special, s-au activizat Statele Unite, care numesc Rusia și China principalii săi rivali în Arctica.

În ultimii ani, americanii "pompează" arme în Nord: construiesc stații radar în Alaska, dislocă acolo zeci de avioane de vânătoare. Pentagonul intenționează să desfășoare în regiune un nou tip de unități militare – grupări multi-domeniu. Concentrează și alte forțe suplimentare.

Avioanele aviației strategice a SUA sunt bazate acum în Norvegia, iar câteva baze militaro-navale conservate, nu departe de granițele rusești, urmează să fie puse iarăși în funcțiune.

677
Tagurile:
Flota, NATO
Tematic
Maria Zaharova: ”NATO nu înseamnă solidaritate, ci VASALITATEA secolului 21”
"Lucrarea mâinilor NATO": Ce proces a demarat la hotarele Rusiei
Avioanele de cercetare NATO efectuează zboruri frecvente în apropierea frontierelor Rusiei

Загрузка...
Proteste la București împotriva restricțiilor COVID

Ce se întâmplă în România Cât vom mai accepta toate aceste umilinţe?

372
(reînnoit 17:06 21.04.2021)
Ne vom referi la un număr de situaţii care au supus acest popor, timp de peste un an, unor umilinţe de neimaginat, în secolul XXI, în ţările civilizate pe care le luăm drept model. Multe dintre cele întâmplate la noi nu s-au mai întâmplat în nicio altă ţară europeană.

În ţările europene dezvoltate şi civilizate au ieşit în stradă milioane de oameni pentru a-şi apăra drepturile şi libertăţile, deşi aceşti oameni, în mare parte, primesc compensaţii, iar sistemele lor social şi sanitar funcţionează la standarde înalte. La noi, sistemele sunt blocate sau nu sunt lăsate să funcţioneze, se distrug spitale, iar dacă poporul îndrăzneşte să protesteze i se aplică etichete stigmatizante.

Ne vom referi la un număr de situaţii care au supus acest popor, timp de peste un an, unor umilinţe de neimaginat, în secolul XXI, în ţările civilizate pe care le luăm drept model. Multe dintre cele întâmplate la noi nu s-au mai întâmplat în nicio altă ţară europeană.

1. Pe primul loc într-un top al cazurilor revoltătoare putem situa rechiziţionarea spitalului Foişor (se spune că ar urma spitalul Fundeni). Un spital de top al României, unul dintre cele mai moderne din Europa, ba chiar se spune că este cel mai important spital de ortopedie și transplant de țesut osos din Estul Europei. Acum nu mai poate fi folosit. Bolnavi abia ieşiţi din operaţii, cu perfuzii, au fost scoşi în miez de noapte în stradă. E o imagine emblematică a stării în care se află România. Imagine care nu va putea fi văzută niciodată în nicio altă ţară civilizată! O Românie întreagă a fost revoltată de această imagine. Cum a fost posibil aşa ceva? Care spitale urmează să mai fie distruse?

2. În România au fost construite mai multe spitale modulare (potrivit medicului Monica Pop, ar fi vorba de 13 spitale modulare), care au costat zeci de milioane de euro. Însă majoritatea acestora sunt goale. „În timp ce spitale ca Foișor sunt evacuate pentru a face loc bolnavilor de COVID, altele construite special pentru cei infectați cu noul coronavirus stau închise. Unul dintre ele este spitalul modular din Pipera care, deși a costat două milioane de euro, stă cu lacătul pe ușă”; „Spitalul de la Lețcani, care a costat 13 milioane de euro, stă închis. După problemele de încălzire, acum a fost și inundat” - citim în presă. La Leţcani existau peste 100 de paturi ATI, unde puteau fi tratate şi cazurile grave. De asemenea, un spital nou, modern, construit în Botoşani, stă de un an de zile închis fiindcă nu a fost … racordat la utilităţi!

Timp de mai bine de un an nu s-a făcut absolut nimic pentru a se pune la punct aceste spitale modulare, pentru a se crea circuite în spitalele mari importante de stat, aşa cum s-a întâmplat în toate ţările civilizate (în afară de România, nu există nicăieri „spital suport covid”), fiindcă toţi bolnavii, indiferent că au sau nu covid, au dreptul la îngrijire medicală, au dreptul să fie trataţi în mod demn, fără discriminare! Dimpotrivă, în ţări europene s-au rechiziţionat doar spitale private, în care s-au creat circuite, însă niciunul dintre aceste spitale nu a fost blocat pentru a fi transformat exclusiv în „suport covid”. Cum se poate să fie închise spitale moderne specializate, foarte funcţionale (Colentina, Foişor etc., plus altele din ţară), şi să blochezi unui număr uriaş de bolnavi accesul la îngrijiri medicale esenţiale, pentru care au contribuit o viaţă întreagă? Oare mai este vorba aici de o adevărată preocupare pentru sănătate sau pur şi simplu de un plan diabolic de distrugere a spitalelor şi a sistemului sanitar de stat din România?

De asemenea, nu s-a făcut nimic, în peste un an de zile, pentru a se suplimenta personalul şi numărul de paturi ATI. Mai mult, zilele trecute a ieşit la iveală o informaţie halucinantă: deputatul PSD Alexandru Rafila a dezvăluit că Ministerul Sănătății, sub conducerea lui Vlad Voiculescu, a tăiat cu 65% finanțarea pentru locurile de ATI la începutul anului, informaţie confirmată de Dorel Săndesc, vicepreședintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă.

3. Mai sus am menţionat despre blocarea accesului bolnavilor non-covid la îngrijiri medicale. Mai exact, „accesul pacienților români la servicii medicale și medicamente a înregistrat scăderi dramatice, între 30% și 80% în timpul pandemiei, după transformarea spitalelor în centre COVID-19”, după cum arată Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România, potrivit Hotnews. De asemenea, directorul Centrului Național de Cercetare Demografică, Vasile Ghețău, arăta , în decembrie 2020, că „mortalitatea neobișnuit de mare din luna octombrie nu a fost cauzată de pandemie. Restricțiile au împiedicat tratamentul bolnavilor cu alte boli în afară de covid”.

„Recapitulăm, în două luni [octombrie şi noiembrie] avem 6.080 morți covid (deși cred că numărul este la jumătate, dar să concedem), și aproape 40.000 decese din alte cauze. Sunt de peste 6,5 ori mai multe decese din alte cauze decât Covid”, scria atunci Iulian Capsali, pornind de la datele INS.

Un alt semnal de alarmă l-au dat reprezentanții Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, cea mai mare asociație care reprezintă bolnavii de cancer din România, într-o scrisoare deschisă, în iunie 2020, în care susţin că numărul deceselor zilnice cauzate de cancer s-ar fi dublat sau chiar triplat în timpul pandemiei, ajungând la 300-400 pe zi în România!

Nici în statele africane nu se blochează accesul pacienţilor în spitale. Dar iată că se întâmplă în România.

4. Pentru a împiedica oamenii să ajungă în ATI, nu s-a pus accent pe întărirea imunităţii şi pe accesul la medicamente ieftine şi eficiente (unele care şi-au dovedit eficienţa în alte ţări fiind scoase cu totul de pe piaţă) – fiind esenţială administrarea de antivirale eficiente de la primul simptom, astfel mai puţini oameni s-ar fi confruntat cu agravarea bolii –, ci pe propagarea panicii, restricţii şi izolare, ceea ce nu face decât să scadă şi mai tare sistemul imunitar. Medici care au vindecat mii de pacienţi cu anumite scheme de tratament bazate pe astfel de antivirale au fost discreditaţi (v. cazul Flaviei Groşan) şi cenzuraţi, în schimb, s-au impus şi aplicat cu sfinţenie nişte protocoale care, nu în puţine cazuri, chiar au omorât oameni (potrivit mai multor relatări despre diferite cazuri îngrozitoare, care au circulat în presă) – a se vedea şi cazul medicului Benedek Istvan.

5. În primele luni ale pandemiei, toţi românii care aveau rezultat pozitiv la test (inclusiv cei asimptomatici!) erau internaţi cu forţa în spitale, cu alte cuvinte, privaţi de libertate. În niciuna dintre ţările din lumea considerată civilizată nu s-a mai întâmplat acest lucru! Pentru aceasta s-a închis un întreg spital, Colentina, care a stat şi încă stă, în mare parte, pur şi simplu gol, în timp ce oameni cu boli cronice şi alte probleme grave de sănătate nu au mai putut merge la tratamente sau operaţii.

Cităm din presă: „Nemulțumiri uriașe la Spitalul Colentina din Capitală. Managerul instituției spune că unele cadre medicale iau în calcul să plece, pentru că nu mai pot profesa, din cauza faptului că spitalul tratează doar bolnavi de COVID. Ei se plâng că pacienții cu boli cronice nu mai au acces în acest spital”, relatează Digi. „Nu am avut niciun pacient cronic și au fost probabil zeci de mii de pacienți cu boli cronice care n-au avut acces la noi. Avem aproape 30 de secții, unele sunt chiar de mare performanță, unele chiar unice, cum ar fi dermatologie, boli parazitare, cardiologie, care sunt mai utile în zona mixtă de funcționare. Am avut rezidenți care au făcut rezidențiatul aici și s-au reorientat. Oamenii nu pot fi constrânși să stea în Colentina. După un an în care specialiștii de mare anvergură nu și-au putut face profesia, sunt mai mulți specialiști care probabil se vor reorienta. Pentru noi, ca spital, va fi o mare dramă să îți pierzi specialiștii, pentru că cel mai important e tratamentul pacientului, iar pacientul îl putem trata cu un specialist”, a precizat managerul.

„Spitalul Colentina merge în gol aproape fără pacienți, aproape în faliment, rechiziționat pentru Covid. Între timp «am avut nenumărate cazuri de pacienți care s-au prăpădit pentru că nu au avut tratament și supraveghere. Am pacienți care sunt la limită»”, spunea, în februarie 2021, prof. univ. dr. Gheorghe Andrei Dan, șeful Secției clinice de cardiologie și al Clinicii Medicale Colentina.

6. În perioada de pandemie, premierul Cîțu a îndatorat România cu peste 140 de miliarde de lei, „o sumă foarte aproape de totalul încasărilor anuale la buget”, potrivit cunoscutului avocat Gheorghe Piperea. De asemenea, potrivit avocatului Piperea, „suma depășeste cu peste 10 miliarde de euro împrumutul cumulat, de 20 de miliarde de euro, contractat de Băsescu-Isărescu-Boc în 2009, pentru depășirea crizei globale declanșate de falimentul Lehman Brothers din 2008 și de restul băncilor «sistemice»”. Ce a făcut Cîțu cu aceşti bani nu se ştie. Paturi suplimentare la ATI nu sunt, nici spitale noi funcţionale, mai mult, se pregătesc reduceri ale salariilor din sectoarele publice. Între timp, în toată această perioadă pandemică, preţurile la alimente au crescut şi tot cresc accelerat.

La această datorie publică uriaşă avem de plătit dobânzile cele mai mari din UE – 2,5% pe an – însemnând aproximativ 500 milioane de euro pe an doar dobânzile.

De asemenea, tot potrivit avocatului Piperea, în România, în perioada pandemică, „băncile au câștigat de cel puțin 3 ori mai mult decât ar fi fost normal, ajungând să declare un profit de peste 5,2 miliarde de lei pe 2020. Ironic, acest profit excepțional se impozitează puțin sau deloc în România, «grație» optimizării fiscale, externalizării plusvalorii și facilităților acordate de inteligentul și dezinteresatul de Cîțu”.

Între timp, la „adăpostul” pandemiei, se pune la cale înstrăinarea bogăţiilor naţionale (atâtea câte au mai rămas) - NuclearElectrica, Hidroelectrica, Transgaz, portul Constanța etc.

7. După mai bine de un an de zile în care au închis şcolile, HoReCa, în care am fost ţinuţi ca nişte prizonieri în case, guvernul nu a fost în stare nici măcar să organizeze un call-center la DSP care să funcţioneze normal, pe Internet fiind nenumărate relatări din partea unor oameni care au sunat ore sau zile în şir fără să le răspundă nimeni. Este un lucru elementar care nici măcar nu presupunea multe costuri sau un mare efort!

Dacă poporul român vrea să protesteze pentru toate aceste lucruri grave, este blamat şi insultat prin cele mai stigmatizante etichete („extremist”, „terorist” etc.). Oare tot poporul român este de vină pentru tragediile de la ATI Piatra Neamț (14 de oameni arşi de vii) sau de la ATI Matei Balș (20 de oameni arşi de vii), pentru pacienţii decedaţi în TIR-ul ATI de la Victor Babeș, pentru toate ororile pe care le-am auzit în ultimele luni? Pentru toate aceste orori nimeni nu este tras la răspundere. Cât vom mai accepta toate aceste tragedii şi toate aceste umilinţe?

372
Tagurile:
România

Загрузка...
Klaus Iohannis

Iohannis - anunț: când scăpăm de carantina de noapte

0
Președintele României a declarat că dorința sa este să se renunțe cât mai curând la starea de alertă, dar că, în ceea ce privește carantina pe timp de noapte, impusă încă din luna noiembrie a lui 2020, nu poate da un pronostic.

BUCUREȘTI, 23 apr – Sputnik. Președintele României, Klaus Iohannis, a ieșit, astăzi, 23 aprilie 2021 și a făcut câteva declarații de presă de interes major pentru toți românii.

Șeful statului a atins două subiecte sensibile la care toți românii doresc să afle un răspuns ferm cât mai curând. Este vorba despre problema stării de alertă și despre carantina pe timp de noapte.

Klaus Iohannis a explicat, cu referire la renunțarea la starea de alertă și la carantina pe timp de noapte că lucrurile nu se vor întâmpla de azi pe mâine și că, pe măsură ce pandemia se reduce, gradual se vor relaxa măsurile care au fost necesare pentru a controla răspândirea acestui virus.

”Comitetul Naţional evaluează permanent, împreună cu INSP fac propuneri şi veţi vedea că uşor, uşor se atenuează câte o măsură, până când în final ieşim din pandemie şi ne reluăm viaţa normală”, a precizat Klaus Iohannis.

Referitor la renunțarea la starea de alertă, Klaus Iohannis a declarat că, în măsura în care se reduce pandemia şi se reduce numărul de îmbolnăviri, la un moment dat, la o analiză serioasă, se va renunţa la prelungirea stării de alertă.

”Eu personal îmi doresc cât mai repede să ajungem în această etapă”, a punctat Iohannis.
0
Tagurile:
carantină, Klaus Iohannis

Загрузка...