Parlamentul României

BUGET: Parlamentarii ipocriți NU renunță la banii lor, dar MINT copiii și pensionarii!

331
(reînnoit 15:10 25.02.2021)
După fanfaronada tăierii ”pensiilor speciale”, partidele NU dau bani copiilor și pensionarilor pentru că își păstrează adevăratele privilegii NESIMȚITE, sume uriașe! Propun amendamente ipocrite, știind că NU vor fi votate, dar NU renunță la banii lor!

După cum se știe, Guvernul nu a pus în aplicare legea privind majorarea pensiilor – și în același mod a procedat și cu alocațiile copiilor. Motivul – NU sunt bani!

De asemene, PSD se joacă de-a opoziția grijulie și a introdus un amendament pentru creșterea alocațiilor, pe care știe clar că Puterea îl va respinge  - deci e doar un demers ipocrit!

Întrebarea este… erau bani? Răspunsul este DA, dar parlamentarii și partidele preferă să îi ia ei, decât să îi dea copiilor și pensionarilor! Pentru aceștia NU au decât… discursuri ipocrite!

Pe scurt – parlamentarii încasează sume mari, prin indemnizații, forfetare și alte deconturi; circa 50.000 de lei sunt banii dați de stat lunar unui parlamentar! Adică peste 5 milioane de euro lunar – sau circa 65 milioane de euro anual la nivelul parlamentului! Asta pentru că parlamentarii și-au mărit de peste 2 ori sumele primite, deși activitatea în parlament a fot mult redusă față de perioade anterioare.

În al doilea rând, partidele parlamentare NU renunță la subvențiile uriașe primite de la stat, un fapt greu de acceptat – care introduce discriminări față de partidele neparlamentare sau de independenți. Și aici sumele sunt uriașe – circa 180 de milioane pentru PSD în 4 ani, iar pentru celelalte partide mai puțin, funcție de numărul de parlamentari.  Deci, în 4 ani, sute de milioane de euro se duc către partide!

În total, pe o legislatură sumele sunt colosale, iar parlamentarii NU sunt dispuși să le reducă – sau să renunțe la ele! Tăierea subvențiilor și înjumătățirea veniturilor parlamentarilor – deci aducerea la nivelul perioadei intrării în UE (cel mai dificil mandat, ca activitate legislativă) ar însemna o economie de circa 200 milioane de euro pe an!

Bani la care ipocriții din toate partidele NU renunță!

De fapt, prin circul cu ”pensiile parlamentarilor”, care nu înseamnă nici 10 milioane  de euro pe an, actualii parlamentari au încercat să-și asigure aceste venituri uriașe!

Când ei spun ”Am renunțat la pensiile noastre” mint de sting – pentru că NU au renunțat la nimic, fiindcă NU le încasau, fiind în funcție! Au renunțat… la banii altora! NU la banii lor!

Așa că dacă vreți bani pentru copii – iată, PSD, de unde îi iei! Dar ești gata să renunți la proprii tăi bani?

Nu vrea USR să dea bani pentru biserica de la Athos? Păi sigur, pentru că NU vrea să renunțe la proprii bani! Fiind tineri, le-a fost ușor să propună renunțarea la ”pensii” – dar Nu renunță neam la banii pe care îi încasează acum!

La fel PNL – ipocriții taie de peste tot, insultă bugetarii, polițiștii, foștii parlamentari – dar cum să taie din veniturile lor grase sau din subvenția nesimțită?!

Așa că, hai, parlamentari, sunteți de bună credință? Tăiați-vă veniturile voastre nesimțite – FOARTE nesimțite! – nu pe ale altora!

Sunt convins că presa și influencerii își vor face datoria și vor demasca această situație – și această ipocrizie a parlamentarilor actualei legislaturi – din toate partidele, beneficiare ale unor sume de la Buget cu ADEVĂRAT NESIMȚITE!

331
Tagurile:
parlamentari, Buget
Tematic
Rezultate exit poll CURS Avangarde: Parlamentul României - cine intră
Ultima oră: ”Parlamentul României își suspendă activitatea” – aspecte neclare ale deciziei
Coronavirusul lovește în Parlamentul României: un senator este infectat!

De ce Biden are nevoie de expulzarea rușilor din Cehia?

235
(reînnoit 18:05 20.04.2021)
Ce este "solidaritatea atlantică" în acțiune? Nu, nu este al cincilea articol al tratatului privind constituirea NATO – cel despre apărarea colectivă în cazul unui atac asupra unuia dintre aliați.

Editorial realizat de Piotr Akopov

 Acum, solidaritatea se manifestă prin faptul că ambele părți ale Atlanticului trebuie să aibă relații la fel de proaste cu Rusia – și dacă relațiile ruso-americane se înrăutățesc, atunci Europa nu are dreptul să rămână în urmă. Și nu contează ce crede Berlinul sau Parisul – trebuie de creat o atmosferă de anxietate sporită, în care europenii nici măcar să nu reușească să reflecteze la ceea ce se întâmplă.

© REUTERS / Leah Millis

De îndată ce Statele Unite au introdus noi sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv expulzarea diplomaților noștri, Polonia s-a grăbit să declare trei angajați ai ambasadei ruse persoane non grate. Dar asta a fost doar o încălzire înainte de salva principală – decizia Republicii Cehe de a expulza 18 de diplomați ruși și de a-i acuza pe bine cunoscuții, grație cazului Skripal, Boșarov și Petrov de explozia de la depozitele militare din 2014. "Acesta a fost cel mai mare atac asupra teritoriului nostru din 1968", declară parlamentul ceh, iar guvernul cere restul țărilor UE să condamne "diversiunile rusești" sau chiar să adopte alte sancțiuni noi.

Și toate acestea pe fondul continuării, deja de câteva săptămâni, a promovării și exagerării a două subiecte principale pentru Occident în direcția rusă: teama în fața "probabilei invazii a Rusiei în Ucraina" și "uciderii lente a lui Alexei Navalnîi în închisoare". Joanne Rowling și Benedict Cumberbatch îi cer lui Putin să-i acorde lui Navalnîi asistență medicală (ca și cum cineva refuză să i-o acorde), iar Emmanuel Macron propune desemnarea unor "linii roșii" pentru Rusia, pe care aceasta din urmă nu ar trebui să le traverseze (se înțelege, desigur, în primul rând, Ucraina), insistând totuși asupra necesității unui dialog onest.

Nu toată lumea ar putea rezista unei astfel de presiuni – prin urmare, nu este surprinzător faptul că fostul președinte al Estoniei, Ilves, s-a speriat destul de serios și a propus introducerea interdicției pentru orice călătorie din Rusia către Europa, adică să înghețe toate vizele pentru a-i proteja pe europeni de agresiunea "statului-outsider", după cum s-a exprimat Ilves. Dar cum altfel? Doar "securitatea Europei este în joc. Ajunge".

Într-adevăr, ajunge să vă mai prostiți, doar totul este atât de simplu – trebuie să coborâți "cortina de fier", să vă închideți de Rusia și, în același timp, să acceptați Ucraina în NATO. Zilele trecute, ambasadorul ucrainean din Germania a cerut germanilor să asigure ("cât mai curând posibil și necondiționat") intrarea Ucrainei în componența alianței militare, pentru că "anume RFG (Republica Federală Germania) este cea care poartă responsabilitatea istorică pentru crimele fasciștilor împotriva poporul ucrainean". Nu da – atunci voi ne ucideați, iar acum trebuie să ne protejați. De cine? De aceiași ruși cu care ați luptat atunci. Ce este neclar aici? Luați pământurile rusești până când vi se dau.

Toată casa aceasta de nebuni, desigur, nu este în favoarea Europei – ea și așa se află într-un moment dificil (iar pandemia doar agravează problemele neglijate), iar ei i se impune o agravare cu Rusia. Este clar de ce au nevoie atlantiștii – în viitoarea târguială a lui Biden cu Putin (așa cum vede Washingtonul), președintele american ar putea să adopte cea mai puternică poziție posibilă, să acționeze ca un lider incontestabil al lumii occidentale. Fiindcă va ieși prost dacă, în spatele lui Biden, în Europa se va întâmpla cine știe ce, Putin doar și așa este un maestru al jocului de divizare a Occidentului unic (așa cum au reușit să-i convingă pe toți atlantiștii înșiși), așa că nu este nevoie să i se ofere un prilej să se îndoiască public de faptul că Biden este adevăratul lider al întregului bloc atlantic.

Cu toate acestea, realitatea nu favorizează astfel de planuri – nu există nicio unitate nici între UE și Statele Unite, nici în Europa însăși, unde cu consensul se stă prost. Și nu numai în Europa, ci și în țările cheie ale UE cresc contradicțiile intra-elită. Partidul de guvernământ din RFG nu poate nicidecum decide cine va deveni succesorul lui Merkel la postul de cancelar. În Franța, în interiorul establishment-ului crește nervozitatea din cauza șanselor destul de reale că, peste un an, nesistematica Marine Le Pen va deveni președintă. Care Ucraina, care Navalnîi, care "linii roșii"?

Nu este vorba nici măcar de ne dorința majorității elitelor europene (nemaivorbind de populație) de a continua pe calea degradării relațiilor cu Rusia – vorbim despre problemele din interiorul țărilor lor, despre problemele din UE, care trebuie rezolvate aici și acum, fără a se distrage pe seama conflictelor agravate artificial. Dar este imposibil să nu se distragă – mai ales că există mai multe subiecte în rotație simultan: Ucraina, Navalnîi, "ucigașii ruși din GRU (Direcția Principală de Informații) în Europa" (la început, nu a fost ucisă până la capăt familia Skripal, acum iată, din greșeală, adică, înainte de timp, au aruncat în aer depozitul ceh) – toate acestea ar trebui să fie foarte înfricoșătoare pentru locuitorul european și să provoace o reacție naturală (de sancțiuni) din partea politicienilor.

Dar ceva îmi spune că toate eforturile actuale nu vor duce nicăieri, iar "explozia de la depozitul din Vrbětice" nu va putea fi promovată până la nivelul "otrăvirii din Salisbury". Nici prin efectul propagandistic, nici prin consecințele pentru relațiile ruso-europene – atunci Europa era încă mai puternic atașată de anglo-saxoni (salut, Brexit), dar și frica față de Trump (dar dacă într-adevăr va conspira cu Putin împotriva UE?) și-a jucat rolul.

Acum este aproape imposibil ca Europa să joace pentru agravarea relațiilor cu Rusia, dar și presiunea forțelor pro-atlantice și rusofobe din elita europeană se întâlnește cu o rezistență nu din partea elitei rusofobe, ci din partea elitei eurocentrice, care nu vrea să piardă controlul real asupra situației din propriile țări, fugind după controlul fantomatic asupra Ucrainei.

"Liniile roșii" acum trec nu prin estul Europei, cu atât mai mult prin partea ei rusească (dar și atlantiștii nu vor fi capabili să le fixeze acolo), ci prin interiorul Europei occidentale.

Iar traversarea lor – atât în ceea ce privește propriile popoare, cât și în ceea ce privește suveranitatea națională – este periculoasă pentru înseși elitele europene.

235
Tagurile:
Joe Biden

Загрузка...

De ce Rusia își concentrează navele din mai multe flote la Marea Neagră

341
(reînnoit 17:09 20.04.2021)
Transferul unic de rachete, artilerie și nave de desant ale Flotilei Caspice, Flotelor Baltice și de Nord la Marea Neagră este o demonstrație a disponibilității Rusiei de a contracara cu promptitudine orice amenințare în direcția strategică Sud-Vest.

Dacă comparăm Marea Neagră cu o tablă de șah, atunci Federația Rusă are mai multe "piese" și acestea sunt vizibil mai eficiente în jocul militar-strategic propus de Occident.

În dimineața zilei de 17 aprilie, grupul format din 15 nave ale Flotilei Caspice a trecut pe sub Podul Crimeii de-a lungul strâmtorii Kerci și s-a îndreptat spre zona desemnată în Marea Neagră. Detașamentul a efectuat o tranziție inter-flotă, a traversat cele 13 ecluze ale Canalului Volga-Don și a intrat sub controlul operativ al Flotei Mării Negre.

În aceeași zi, două nave mari de desant ale Flotei de Nord – "Aleksandr Otrakovski" și "Kondopoga" – au intrat în Marea Neagră din strâmtoarea Bosfor, iar mai târziu – două nave similare ale Flotei Baltice: "Kaliningrad" și "Korolev". Ținând cont de cele șapte nave mari de desant aflate în componența Flotei Mării Negre, gruparea rusă de nave mari de desant în Marea Neagră a ajuns la 11 unități și este capabilă să ia la bord aproximativ trei mii de pușcași marini cu arme standard și vehicule blindate (mai mult de 100 de tancuri). Dar nu trebuie ignorate nici ambarcațiunile de desant.

Forțele Flotilei Caspice, Flotei Baltice și Flotei de Nord, în cooperare cu Flota Mării Negre, participă la manevre de amploare, organizate cu luarea în calcul a situației dificile din zona de responsabilitate. Și, cu ajutorul rachetelor de croazieră "Kalibr", sunt capabile să realizeze "scenariul libian" sau "furtuna în deșert" pe o rază de 2000 km, adică să distrugă agresorul pe teritoriul oricăreia dintre țările europene. Sunt implicate totodată subdiviziunile infanteriei marine și trupele de coastă ale Flotei Mării Negre și ale Flotilei Caspice. De asemenea, la granițele sud-vestice ale Rusiei au fost transferate două armate și trei divizii ale Forțelor aeropurtate, aviația de atac a districtului militar de Sud. Gruparea Crimeea a trupelor și forțelor pe uscat, pe mare și în aer exersează "întâmpinarea fierbinte" a forțelor de desant marin și aerian ale unui potențial inamic.

Răspunsul la presiunea Occidentului

În Europa de Est, se desfășoară exercițiile Armatei SUA Defender Europe 21, cu participarea a 30 de mii de militari din 26 de țări și o fază activă programată în regiunea Mării Negre pentru luna mai. Până atunci, vor sosi navele de război britanice – un distrugător și o fregată antisubmarin, înarmate cu rachetele antinavă americane "Harpoon" și cu sisteme de rachete Sea Wolf, care au o rază de acțiune de până la 80 km pentru țintele aerodinamice. Se știe că navele Marinei britanice din acvatoriul Mării Negre vor fi susținute de avioanele de luptă multirol F-35 de la bordul portavionului "Regina Elisabeta" din Marea Mediterană.

Pe fondul unei escaladări grave în Donbass, secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Nikolai Patrușev, a declarat anterior că Statele Unite și aliații săi împing Ucrainaspre provocări și la adresa Crimeii.

Forțele armate ale Federației Ruse le "taie" preventiv potențialilor "apărători ai Europei" toate căile de acces spre coasta Crimeii și strâmtoarea Kerci (podul Kerci). În legătură cu manevrele militare planificate, Rusia va închide în perioada 21 aprilie – 31 octombrie 2021 mai multe zone ale Mării Negre pentru Forțele Marine străine. Este vorba despre trei zone navigabile: în largul coastei de sud a Crimeii (de la Sevastopol până la Hurzuf), în largul coastei peninsulei Kerci și o mică zonă de mare în apropierea vârfului de vest al Crimeii. Atragem atenția la faptul că toate restricțiile se aplică în interiorul apelor teritoriale ale Federației Ruse, respectă strict normele internaționale și nu creează obstacole navigației civile în strâmtoarea Kerci.

La exercițiile standard ale Forțelor armate ale Ucrainei și NATO, cu exersarea desantării "într-o regiune de criză", Rusia răspunde prin crearea, în largul coastei Crimeii, a unui puternic grup de atac naval cu rachete de croazieră de înaltă precizie, prin formarea unei "armade aeriene" a Flotei Mării Negre și a districtului militar de Sud și prin demonstrarea foarte convingătoare a capacităților sale de a debarca pe o coastă neechipată.

Anterior, deasupra acvatoriului Mării Negre au început exercițiile comune la scară largă ale aviației districtului militar de Sud și ale Aviației navale a Flotei Mării Negre – bombardierele frontale Su-24M și Su-34, avioanele de vânătoare multifuncționale Su-27SM și Su-30SM exersează lansarea de rachete și bombardamentul țintelor marine la altitudini extrem de mici, precum și rezolvă sarcini de acoperire și escortare a navelor Flotei Mării Negre.

În condițiile dominării rigide a Forțelor armate ale Rusiei, "apărătorii Europei" sunt extrem de limitați în manevre ale forțelor și mijloacelor în Marea Neagră. Planurile Defender Europe 21 vor trebui cu siguranță ajustate, în timp ce autoritatea "partenerilor seniori" din NATO va avea de suferit. De aici și declarațiile alarmante ale Pentagonului cu privire la  sfârșitul "libertății de navigație". Evident, în octombrie situația regională va reveni la normal.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu poziția redacției.

341
Tagurile:
Rusia, Marea Neagră
Tematic
Submarine, radare, exerciţii de război: NATO militează Norvegia - „amenințarea rusească”
Trei submarine nucleare rusești au efectuat o manevră unică în Arctica - VIDEO
Noile submarine rusești sunt „o mare problemă” pentru SUA, precizează Pentagonul

Загрузка...
Feodor Lukianov

Lukianov: Moldova devine tot mai puțin interesantă pentru Rusia și Occident

0
În condițiile înrăutățirii relațiilor dintre Rusia și Occident, Moldova nu ar trebui să dea preferință niciunei părți, concentrându-se pe dezvoltarea internă, consideră redactorul-șef al revistei “Rusia în politica globală” Fiodor Lukianov.

Implicarea în jocurile geopolitice străine niciodată nu a fost spre binele cuiva. Nici în Moldova nu trebuie să se mizeze pe acest lucru, a declarat cunoscutul politolog rus, redactor-șef al revistei “Rusia în politica globală” Fiodor Lukianov.

“State precum Moldova au ajuns divizate din punct de vedere al opiniei publice, al acțiunilor interne ale diverselor forțe politice, iar acum, din câte îmi dau seama, ajung într-o situație dificilă”, declară Lukianov într-un interviu oferit Sputnik Moldova. – Pentru că pe marea arenă internațională s-a declanșat un război rece de proporții 2.0, care după formă se deosebește de cel din a doua jumătate a secolului XX, însă în conținut este același. Acest lucru presupune că statele care se află la o răscruce de drumuri, iar Moldova se află printre ele, pierd foarte mult din spațiul de manevră”.

Lukianov consideră că pasiunile care se aprind în relațiile dintre Rusia și comunitatea occidentală se vor replica într-o versiune miniaturală în politica internă a țărilor care se află într-o situație similară cu cea a Moldovei. Tot aici el concluzionează: aceste procese nu vor avea un final fericit.

“Cum trebuie să se comporte Moldova în această situație? Cred că republica nu trebuie să penduleze dintr-o parte în alta, ci să încerce să-și traseze o direcție de protejare a propriilor interese. Chiar dacă acestea nu vor coincide întru totul cu prioritățile rusești, oricum vor fi luate în considerație de Federația Rusă cu tot respectul”, se arată convins politologul.

Altceva este, presupune Lukianov, că și Moldova, și multe alte state din spațiul fostei URSS nu sunt capabile să-și formuleze clar propriile interese. Prin urmare, se transformă într-o arena a realizării unor interese străine. Anume acest lucru, în opinia redactorului-șef al revistei “Rusia în politica globală”, provoacă cele mai multe îngrijorări – “am temeri că tulburările interne din Moldova vor fi agravate de contextul conflictual extern”.

Valentina Matvienko
© Photo : предоставлено пресс-службой Совета Федерации

În același timp, Lukianov consideră pentru multe țări conceptul de opțiune devine vag.

Pe de o parte, relațiile dintre Rusia și Occident se tensionează, iar pe de altă parte, din câte îmi dau seama, Rusia, statele europene și SUA se concentrează tot mai mult pe propriile probleme interne, în special, în condițiile extraordinare ale pandemiei.

Prin urmare, interesul sau entuziasmul față de luptele geopolitice și încercările de a atrage de partea lor statele care se află în fața unor opțiuni se diminuează la toți. Moldova devine tot mai puțin interesantă pentru Rusia și Occident”, susține expertul rus.

Acest lucru doar subliniază necesitatea statelor din fosta URSS să atragă atenția la propria dezvoltare internă.

“Moldova, cred eu, trebuie să răspundă sie însăși la întrebarea: este viabilă în calitate de formațiune statală, are capacitatea de a asigura dezvoltarea propriei societăți? Nu să aleagă la infinit între Rusia și Occident în calitate de direcție de bază a politicii”, a conchis Lukianov.

Reamintim că pe 19 aprilie președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a rostit un discurs în cadrul sesiunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și în decurs de 40 de minute a răspuns la întrebările adresate de deputații APCE. La subiectul legat de relațiile cu Federația Rusă, șeful statului, de facto, a recunoscut că odată cu preluarea mandantului de președinte, relațiile s-au înrăutățit. Totodată, Sandu a declarat că cele două state au “o agendă serioasă” – comerțul, migranții, Transnistria, trupele de menținere a păcii. În afară de aceasta, președintele Sandu și-a exprimat speranța că se va reveni la regimul moldo-rus de comerț, care a existat până la semnarea de către Moldova a acordului de asociere cu Uniunea Europeană.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Occident, Moldova, Rusia

Загрузка...