Ангела Меркель

A costat prea mult: Europa a pierdut miliarde din cauza Rusiei

501
(reînnoit 06:20 16.02.2021)
Bruxelles-ul pregătește noi sancțiuni împotriva Moscovei, deși de-a lungul anilor de confruntare politică Uniunea Europeană a pierdut mai mult din cauza restricțiilor reciproce decât Rusia.

CHIȘINĂU, 15 feb – Sputnik, Natalia Dembinskaya. Prejudiciul economic este estimat la zeci de miliarde de euro. Cum a suferit Europa și cine a suportat cele mai multe pierderi – în materialul Sputnik.

Pierderi admisibile

Sancțiunile, ca atare, nu sunt un obiectiv al Uniunii Europene, ci sunt doar un instrument eficient împotriva Rusiei, a declarat în cadrul unui briefing susținut la Bruxelles reprezentantul serviciului politicii externe al UE, Peter Stano. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a adăugat că după arestarea lui Alexei Navalnîi va urma o pedeapsă pentru încălcarea drepturilor omului.

Serghei Lavrov
© Sputnik / Le service de presse du ministère russe des Affaires étrangères

Uniunea Europeană a impus sancțiuni economice împotriva Rusiei în vara anului 2014 din cauza conflictului din Ucraina. Le-a extins ulterior. În martie 2015, liderii țărilor UE au legat aceste măsuri de punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk. Moscova a subliniat că Rusia nu este o parte a conflictului intern ucrainean și nu este un subiect al acordurilor de la Minsk, ci doar un mediator în procesul de soluționare. Și a adoptat represalii.

Un an mai târziu, a devenit clar că Europa pierde mai mult. Din martie 2014 până în martie 2015, Moscova a pierdut 55 de miliarde dolari, UE – 110 miliarde. Germania a fost afectată în mod deosebit, pierzând 700 de milioane de dolari pe lună din cauza restricțiilor bilaterale.

Parlamentul European a argumentat atunci că sancțiunile sectoriale "au fost dureroase și au exacerbat recesiunea economică (în Rusia – n. ed.), cauzată de prăbușirea prețurilor la petrol". Iar principalul lor impact pe termen scurt "a fost exprimat prin restricția accesului la creditul occidental, fluxul de investiții" și imposibilitatea de a reveni "la rate mai mari de creștere economică".

Cu toate acestea, în 2018, organul legislativ al UE a recunoscut că sancțiunile au un efect foarte limitat. "În ciuda încercărilor Occidentului de a izola Moscova, Rusia joacă un rol din ce în ce mai vizibil pe arena mondială. Contra-sancțiunile au ajutat agricultura țării", au constatat deputații.

Focul prietenesc

În 2019, rezultatele "sancțiunilor pe cinci ani" au fost analizate de economiștii Matthieu Crozet de la Universitatea Lingnan din Hong Kong și Julian Hinz de la Kiel Institute for the World Economy. Conform calculelor lor, Rusiei îi revine puțin peste jumătate din pierderile cauzate de sancțiunile occidentale – 2,2 miliarde de dolari pe lună. Celelalte 45%, care totalizează 1,8 de miliarde, sunt împărțite între inițiatorii restricțiilor. Aceste date sunt publicate în studiul "Focul prietenesc: impactul sancțiunilor împotriva Rusiei, precum și a represaliilor asupra comerțului".

Schema de calcul a lui Crozet și Hinz a fost descrisă de influenta revistă științifică Economic Policy. Drept bază a servit evaluarea modului în care comerțul internațional s-ar fi putut dezvolta fără restricții reciproce și în condiții de piață stabile.

Diferența dintre fluxurile comerciale potențiale pentru toate categoriile de bunuri cu ceea ce este de fapt a și arătat pierderile. S-a dovedit că dauna lunară totală a fost de 4 miliarde de dolari, Germania pierzând cel mai mult – 38%, 667 milioane dolari. Companiile franceze au fost, de asemenea, grav afectate. După cum s-a menționat în studiul realizat de Crozet și Hinz, exporturile redirecționate către alte țări oricum nu au compensat pierderile.

Recent, Ministerul Economiei și al Energiei al Germaniei a constatat că afacerile europene, începând cu 2014, au pierdut miliarde din cauza sancțiunilor împotriva Rusiei, iar activele și fondurile înghețate ale cetățenilor ruși și ale companiilor care au fost incluse în lista neagră se ridică uneori la câteva sute de euro.

În 2018, Germania a introdus în baza de date a sancțiunilor privind activele și fondurile înghețate aproximativ 485 de mii de euro, Irlanda – 24 de mii, Italia – 94 de mii, Olanda – 806 de euro. Numai Cipru iese în evidență – mai mult de trei milioane de euro.

În 2019, același indice a constituit în Germania – 337 mii euro, în Irlanda – 77 mii, în Italia – 148 mii, în Olanda – 819 euro. În 2020, în Germania – 341 mii euro, în Olanda – 761 euro.

În total, din 2014, Germania a înghețat aproximativ 1,8 milioane de euro. Iar cifra de afaceri comercială dintre Republica Federală Germania și Rusia în 2014 a fost de 67,7 miliarde de euro, în 2015 – 51,5 miliarde, în 2016 – 48 de miliarde.

Berlinul a subliniat în repetate rânduri că Germania suferă cel mai mult din cauza războiului sancțiunilor. Vara trecută, membrul Bundestag-ului, Markus Frohnmeier, a citat date, similare cu rezultatele lui Crozet și Hinz: 618 milioane de euro pe lună (7,4 miliarde pe an, 40% din toate pierderile ale UE).

Principalele victime

Economiștii de la Institutul de Cercetări Economice Internaționale din Viena (Wiener Institut fur Internationale Wirtschaftsvergleiche – WIIW) au studiat, de asemenea, în detaliu războiul sancțiunilor dintre Bruxelles și Moscova.

Conform estimărilor recente ale WIIW, reducerea exporturilor către Rusia a costat Germania 0,2% din PIB în anii 2014-2018, Austria – 0,5%. Potrivit economiștilor, cele mai afectate au fost Republica Cehă și Ungaria (fiecare a pierdut 0,6% din PIB) și Slovacia (minus 1% din PIB). Cu toate acestea, în termeni absoluți, Germania are din nou cele mai mari pierderi – 14 miliarde de euro doar în primii doi ani de sancțiuni.

În ceea ce privește sectoarele economiei, aici printre "lideri" se numără industria textilă, farmaceutica, echipamentele electrice, mecanice și de transport.

Autorii studiului observă, de asemenea, că produsele alimentare (Rusia a impus un embargo asupra importurilor de carne, lapte, pește, fructe și legume din UE din august 2014) "nu au jucat un rol important în exporturile europene" (cu excepția țărilor Baltice, Finlandei, Germaniei, Olandei și Poloniei).

"În Rusia a existat doar o creștere a inflației alimentare, dar substituirea simultană a importurilor a contribuit la revigorarea agriculturii, care a devenit unul dintre succesele evidente ale economiei", a recunoscut WIIW.

Ponderea exporturilor UE către Rusia a fost redusă la jumătate. Dar, în același timp, dependența de petrolul și gazul rusesc, în special având în vedere cererea tot mai mare de resurse energetice și finalizarea iminentă a gazoductului "Nord Stream – 2", a crescut.

501
Tagurile:
Rusia, Europa
Tematic
Lavrov: Rusia nu pleacă din Europa
Viktor Orban cere puteri sporite și importul de vaccinuri din Rusia
Rusia înregistrează primul test din lume pentru mutaţia britanică a Covid-19
Antonov An-124

An-124 "Ruslan": de ce Rusia vrea reînvie producția gigantului avia

551
Avionul militar de transport greu și pentru distanțe mari An-124 "Ruslan", care de mai bine de 30 de ani rămâne a fi cel mai mare și mai avansat dintre omologii săi seriali din lume.

Avionul militar de transport greu și pentru distanțe mari An-124 "Ruslan", care de mai bine de 30 de ani rămâne a fi cel mai mare și mai avansat dintre omologii săi seriali din lume, poate obține un aspect modernizat și o a doua viață în Rusia.

În data de 2 martie, în timpul unei întâlniri la întreprinderea "Aviastar-SP" din Ulianovsk, ministrului Apărării, Serghei Șoigu, i s-a propus să reînvie producția aeronavei "An-124 Ruslan". Până în 2004, fabrica de avioane din Ulianovsk a produs 36 din 56 de avioane de acest tip, iar în 2020 aici au fost reparate șase avioane An-124. Nivelul tehnologic al întreprinderii face posibilă restabilirea producției seriale a avioanelor "Ruslan" în cel mai scurt timp posibil.

Propunerea producătorilor de avioane din Ulianovsk nu este una ușoară, deoarece mai devreme o astfel de inițiativă a venit mulți ani la rând din partea Ministerului Apărării al Federației Ruse. Dar ceva încurcă acestui proiect în mod constant. Astfel, decizia din 2006 de a relua producția serială a avioanelor "Ruslan" în Ulianovsk, în cooperare cu întreprinderile din Ucraina, a fost anulată, întrucât, timp de 8 ani, partea ucraineană așa și nu a instalat motoarele. Ministerul Industriei și al Comerțului al Federației Ruse a crezut că nu exista o nevoie urgentă de producție a avioanelor An-124, deoarece repararea flotei existente de aeronave "Ruslan" permitea exploatarea acestora până la sfârșitul anilor 2040 (durata de viață este 50000 de ore, 10000 de zboruri sau 45 de ani). Pe de altă parte, aceeași instituție acceptă producerea unei aeronave de transport super-grele rusești similară cu An-124 după 2020. Poate că anume acum se deschid noi perspective pentru avioanele "Ruslan" și pentru aviația militară de transport rusească.

Evenimentele alarmante din ultimii ani din Siria, Nagorno-Karabah și din alte puncte fierbinți ale planetei au demonstrat importanța componentei grele a aviației milatre de transport pentru transferul operav de trupe, arme și mijloace materiale. Permiteți-mi să vă reamintesc că avionul militar de transport de bază "Ruslan" este capabil să transporte 120 tone la o distanță de 4800 km, cu o viteză de 850 km/h (cu o sarcină de 80 de tone, raza maximă de acțiune crește la 7500 km). Omologul american Lockheed C-5 Galaxy este semnificativ inferior în ceea ce privește capacitatea de încărcare. Cu toate acestea, în cadrul Ministerului Apărării al Federației Ruse operează doar aproximativ zece An-124. Noile provocări și amenințări necesită o creștere cantitativă și calitativă a aviației militare de transport.

Pentru prima dată în istorie

Situația politico-militară dificilă persistă în Siria. Situația poate necesita întăriri mobile, de aceea rețeaua de aerodromuri operative ale Forțelor Aerospațiale Ruse se extinde pe solul sirian. Potrivit publicației americane The Drive, lungimea pistei din Hmeimim a fost mărită până la 3,2 km, ceea ce face posibilă primirea avioanelor militare de transport grele și "încărcate" An-124 "Ruslan".

Anterior, aviația militară de transport (inclusiv aeronavele An-124) a transferat prompt din Rusia în Armenia 1960 de militari din contingentul de menținere a păcii din Nagorno-Karabah – cu arme și echipamente standard (90 de transportori blindați, 380 de unități de automobile și echipamente speciale). Astfel de operațiuni ale aviației militare de transport trebuie exercitate în avans, este nevoie de aeronave de rezervă, echipaje, rute și aerodromuri.

În regiunea Breansk, la jumătatea lunii ianuarie, pentru prima dată în istoria Rusiei, au avut loc zboruri comune de instruire ale echipajelor regimentelor de aviație Seșinski și Tver, cu participarea simultană a șase avioane strategice de transport militar An-124-100 "Ruslan". Scopul zborurilor – îmbunătățirea abilităților echipajelor în transferul simultan al personalului unităților militare cu arme standard și echipament militar pe distanțe lungi. Potrivit Ministerului Apărării al Federației Ruse, șase aeronave "Ruslan" pot lua la bord mai mult de 3000 de militari sau până la 48 de vehicule blindate.

Într-o situație de conflict militar neașteptată, trupele, dislocate pe tot teritoriul Federației Ruse, trebuie să acționeze ca un singur organism, să reacționeze prompt la orice schimbare a situației. În acest scop, ar putea fi necesare zeci și sute de avioane ale aviației militare de transport, respectiv, în viitorul apropiat, lucrările la fabrica de avioane din Ulianovsk vor crește cu siguranță.

A doua venire

Avionul An-124-100 "Ruslan" este capabil să ridice în aer peste 120 de tone de marfă (880 de militari echipați sau patru elicoptere Mi-8 sau o rachetă de 18 metri sau 18 de automobile). Pe lângă Ministerul Apărării, alte 20 de astfel de aeronave sunt operate în diferite structuri din Rusia (Compania aeriană de stat "224 FU", compania "Volga – Dnepr"). Pentru comparație, compania ucraineană "Antonov Airlines" are doar 7 astfel de aeronave.

Desigur, numărul vehiculelor grele de tip An-124 în Rusia va crește. Probabil, modernizarea digitală, noile motoare rusești NK-32 sau PD-14, schimbările semnificative ale avionicii și construcția șasiului vor duce la producerea unui avion greu de transport militar sub un nume diferit. De exemplu, NATO numesc de mult timp avioanele An-124 "Condor". Nu există obstacole de netrecut pentru reînvierea producției de avioane militare de transport grele la fabrica din Ulianovsk.

La întreprinderea de stat ucraineană ANTONOV, o astfel de producție este considerată imposibilă fără participarea ucraineană, dar mai devreme Ministerul Industriei și al Comerțului al Federației Ruse a spus că ANTONOV, în calitate de deținător al certificatului pentru aeronava An-124, nu își îndeplinește obligațiile de a menține navigabilitatea aeronavelor din Rusia, respectiv, implicarea industriei rusești este inevitabilă. Nu este primul an în care întreprinderea din Ulianovsk "Aviastar-SP" efectuează întreținerea și modernizarea avioanelor "Ruslan" An-124-100 (versiunea aviației militare de transport) și An-124-100-150 (sarcina maximă – 150 tone) . Încercările de a "privatiza" ideile sovietice de proiectare sunt inutile, iar tezele moderne ale Kievului privind "originea ucraineană" a avioanelor An-124 nu rezistă criticii.

Aeronava An-124 a fost creată în Uniunea Sovietică, în cooperare cu întreprinderile de aviație din Voronej, Ulianovsk, Kiev. A fost adoptat de Armata sovietică în 1991. Inițial, acesta a fost destinat pentru a arunca în aer lansatoarele mobile ale rachetelor balistice intercontinentale, de care Ucraina independentă nu dispune. În Ulianovsk, au fost produse 36 din 56 de avioane "Ruslan" și nu este o întâmplare faptul că An-124 lipsește astăzi din lista celor patru produse ale companiei ucrainene ANTONOV. Starea industriei aeronautice ucrainene permite doar visarea la producția de giganți înaripați. Degradarea tehnologică este un "partener" de încredere al tuturor țărilor din spațiul post-sovietic, care rup unilateral legăturile tradiționale cu Rusia. Apropo, faimosul proiectant sovietic de avioane Oleg Antonov – originar din gubernia Moscova, a studiat la Saratov și Leningrad și și-a început activitatea de proiectare la Moscova. Din 1946, a condus Institutul Siberian de Cercetare în Aviație, care a fost transferat la Kiev în 1952.

551
Tagurile:
An-124 Ruslan, Avion
Tematic
Avion de luptă rusesc, unul dintre cele mai frumoase din lume – site american
Primul avion cu motor electric supraconductor, testat în Rusia - VIDEO
Rusia și Emiratele Arabe Unite vor dezvolta împreună un avion de pasageri hipersonic

Загрузка...
Cаммит ЕС в Брюсселе

S-au maturizat oare europenii pentru independență?

360
(reînnoit 08:20 05.03.2021)
Rusia discută din nou posibilitatea de a părăsi Consiliul Europei (CoE), la care a aderat exact acum un sfert de secol. În mod formal, această organizație nu este asociată cu Uniunea Europeană – CoE include 47 de state, cu 20 mai multe decât UE.

Editorial realizat de Piotr Akopov

Dar, printre ele, țările care nu aparțin orbitei Occidentului, sunt, în general, doar două – Rusia și Turcia. Fără Rusia, Consiliul Europei își va pierde, de fapt, semnificația – dar chiar și acum, când el se transformă din ce în ce mai mult într-un instrument de presiune a Occidentului asupra Rusiei, interesul nostru față de acesta scade catastrofal.

De ce avem nevoie de o organizație internațională care acționează ca una supranațională, încercând nu numai să ne limiteze suveranitatea, ci și să ne impună, să ne dicteze regulile altora? Ca o platformă pentru construirea de relații, a unui dialog cu Europa? Ei bine, deci este necesar și posibil să vorbim cu ea pe picior de egalitate în alte formate – dacă cel presupus comun se transformă în mod deschis ostil.

Dar, pentru a construi relații ruso-europene, trebuie să înțelegem spre ce se îndreaptă Europa: spre o integrare din ce în ce mai mare într-un singur super-stat – sau va reveni în curând timpul statelor naționale? Avem nevoie de noi formate ruso-europene – sau ar fi mai corect din punct de vedere strategic să ne concentrăm pe relațiile bilaterale cu fiecare țară europeană?

Starea de spirit a elitelor europene este clară – până când majoritatea pariază pe aprofundarea integrării europene. Disputele se referă în principal la cât de suverană ar trebui să fie o Europă unită: să rămână o parte a Occidentului unic, un partener minor nici măcar al Statelor Unite, ci în cadrul proiectului supranațional atlantic sau să își asume întreaga responsabilitate pentru propriul destin? Nu există unitate – ca să nu mai vorbim de faptul că unele elite se opun, în general, căii actuale a UE (care va duce inevitabil la dispariția statelor naționale), insistând că o Europă puternică poate consta doar din state suverane puternice. În timp, disputele se vor intensifica – cu atât mai mult dacă relațiile cu Rusia (care sunt de fapt principalul indicator al independenței europene) vor continua să degradeze sub influența structurilor supranaționale, paneuropene, consolidând astfel revendicările naționaliștilor față de globaliști.

Europenii trebuie să elucideze, mai întâi de toate, modul în care înțeleg o Europă unită, viitorul acesteia – dar sunt capabili de asta? Au o claritate, în general, a ceea ce construiesc – nu partea globală a elitei, care cere în mod direct abandonarea naționalului în favoarea europeanului (de ce nu universalului?), ci europenii obișnuiți? Sondajul de opinie publicat marți oferă răspunsul la această întrebare.

Europenii (compania Ipsos au realizat un sondaj al locuitorilor din opt țări, în care trăiesc trei sferturi din populația totală a UE; sondajul a fost comandat de Fundația franceză Jean Jaurès și Fundația germană Friedrich Ebert) au fost întrebați doar despre suveranitate, dar acest lucru este suficient pentru a înțelege diferența de dispoziție.

Mai pe scurt, datele sondajului confirmă faptul că actuala UE este benefică pentru germani și asta le convine. Prin urmare, germanii sunt fericiți, dar francezii și italienii nu. 57 la sută dintre germani cred că UE este suverană, în timp ce 64 la sută dintre francezi nu sunt de acord cu ei. Nemaivorbind de faptul că înțelegerea suveranității de către cele două popoare este semnificativ diferită: pentru germani ea înseamnă "independență", în timp ce pentru francezi "putere regală" și "putere". Nu este surprinzător faptul că majoritatea francezilor consideră că termenul "suveranitate" în sine este învechit, dar, în același timp, anume ei (la fel ca italienii, ale căror poziții sunt în general apropiate de pozițiile francezilor), cred că cuvintele "suveranitate" și "Europa" nu trebuie să fie folosite împreună. Adică nu înțeleg ce înseamnă "suveranitate europeană". Anume despre acest concept a și fost sondajul: 41 la sută dintre francezi văd ceva bun în el împotriva a 63 la sută dintre germani.

Se pare că majoritatea germanilor se asociază cu Europa și transferă conceptul de suveranitate de la nivel național la cel european, iar pentru majoritatea francezilor, italienilor (și spaniolilor), suveran înseamnă încă național. Nu este surprinzător faptul că ei sunt nemulțumiți de actuala Uniune Europeană și o consideră insuficient de suverană, pentru că nu numai că nu are cu adevărat independență geopolitică, ci este și un proiect german.

În același timp, nemții înșiși, în mod surprinzător (dacă luăm în considerare datele altor sondaje, de exemplu, despre atitudinea față de America), consideră că Uniunea Europeană este independentă, de fapt, închizând ochii la suveranitatea sa limitată în politica externă. Se pare că, pentru cea mai mare parte a societății germane, integrarea europeană înlocuiește lupta pentru suveranitatea națională. Adică, germanii au decis să scape de americani (și această dorință este fixată în toate sondajele) nu doar la nivelul Republicii Federale Germania, ci deodată la nivelul întregii lor Uniuni Europene.

Este amuzant faptul că cetățenii țărilor est-europene (la sondaj au participat polonezi, români și lituanieni) au devenit în acest sens mai "germani" decât germanii înșiși – printre ei, cei mai mulți au fost cei care consideră actuala UE suverană: 65 , 63 și, respectiv, 56%. Ce contrast cu 36% în Franța!

Atâta timp cât germanii au reușit să mențină Europa în jurul lor – Brexitul va fi convenabil în planurile germane de integrare europeană. Deși este clar că anglo-saxonii vor ține mâna pe pulsul Europei și vor face totul pentru a se asigura că o Europă unită nu numai că rămâne o parte loială a Vestului atlantic, ci și restrânge consolidarea germană cu sprijinul tuturor țărilor nemulțumite de Berlin. Iar germanii vor miza atât pe desolidarizarea euro-scepticilor și a guvernelor naționale, cât și pe sprijinul ideii de integrare europeană în continuare între europeni. Într-adevăr, răspunzând la întrebarea dacă este necesar să se consolideze suveranitatea europeană, 73% dintre cei chestionați au spus "da" – chiar și francezii și italienii au fost de acord cu germanii în acest sens. Da, au viziuni diferite despre o Europă unică, în special structura sa internă și echilibrul de putere dintre UE și guvernele naționale, dar în orice caz vor să o vadă independentă în afacerile internaționale. Ce înseamnă acest lucru pentru Rusia?

Faptul că principala luptă pentru Europa se desfășoară în interiorul său – în interiorul Occidentului până când unit. Care dintre cele trei opțiuni pentru viitorul Europei – o UE din ce în ce mai centralizată ca parte a Occidentului, o Uniune Europeană suverană sau semi-căderea (slăbirea integrării) UE – se va împlini în viitorul apropiat, depinde în primul rând de europenii înșiși (mai exact, de lupta între elite).

Rusia beneficiază de toate opțiunile, cu excepția primei, și ea este singura pentru a cărei implementare este necesară menținerea celor mai conflictuale relații ruso-europene. Nici rușii și nici europenii nu au nevoie de ea – dar noi nici nu căutăm să forțăm și să rupem, și nici o a treia forță nu ne poate influența poziția. Dar europenii vor trebui să se decidă – nu cu Rusia, ci cu înțelegerea lor și, cel mai important, cu dorința de a obține suveranitatea.

360
Tagurile:
europeni
Tematic
Kremlinul, despre noile sancțiuni UE și SUA împotriva Rusiei
UE și SUA au impus noi sancțiuni împotriva Rusiei
Cehia va utiliza Sputnik V fără aprobarea UE? „Nu mai e geopolitică, e vorba de sănătate”

Загрузка...
Marine Le Pen

Marine Le Pen la un pas de Macron în sondaje

0
Un sondaj de opinie publicat astăzi în Franța arată că Marine Le Pen a redus din decalajul care o separa de Emmanuel Macron

BRUXELLES, 8 mar – Sputnik. Un sondaj de opinie realizat de Harris Interactive și publicat de cotidianul L'Opinion arată că diferența dintre Emmanuel Macron și Marine Le Pen este în scădere, cei doi fiind considerați finaliștii alegerilor prezidențiale din Franța anului 2022.

Astfel, potrivit sondajului, chiar dacă cifrele momentului arată că președintele Franței Emmanuel Macron ar câștiga alegerile prezidențiale din 2022 în fața candidatei naționaliste Marine Le Pen, distanța dintre cei doi ar fi mai mică decât la scrutinul din 2017.

Interesant este că Macron și Le Pen continuă să fie favoriții pentru marea finală, amândoi fiind creditați cu 25% în primul tur al scrutinului care este programat pentru aprilie 2022 și aflându-se la mare distanță de ceilalți candidați.

În schimb, în turul decisive, actualul președinte francez ar câștiga bătălia cu 53% față de 47% cât ar obține Le Pen, așadar la o distanță de doar 6 procente, o distanță care poate fi modificată în următoarea perioadă.

La ultimele alegeri prezidențiale, Macron a obținut o victorie categorică cu 66%, dar în 2022 lucrurile par să fie mai complicate, iar următoarele 14 luni de până la scrutin pot produce multe surprize.

Situația critică din Franța, unde protestele și dezordinea publică sunt la ordinea zilei, ar putea să îl detroneze pe Macron și să îi ofere o șansă candidatei Adunării Naționale (fostul Front Național) Marine Le Pen.

0
Tagurile:
Emmanuel Macron, Franța, Sondaj, Marine Le Pen
Tematic
Marine Le Pen: „realegerea lui Trump, benefică pentru Franța”
Marine Le Pen ar redeschide micile afaceri şi lăcașurile de cult
Șoșoacă – ”Marine Le Pen de România” – lovitură în prima zi
Marine Le Pen solicită colaborarea cu Rusia în privinţa vaccinului ”Sputnik V”
Progresiștii dau alarma, modelul Șoșoacă lovește Franța: ”Le Pen îl va bate pe Macron”

Загрузка...