Trupele ruse de menținere a păcii în Nagorno-Karabah

Care sunt perspectivele monitorizării ruso-turce în Karabah

83
(reînnoit 18:02 02.02.2021)
Sâmbătă, Centrul ruso-turc de monitorizare a armistițiului din Karabah și-a început activitatea în districtul Agdam al Azerbaidjanului, în conformitate cu memorandumul semnat de miniștrii apărării ai Rusiei și Turciei la 11 noiembrie 2020.

Situația din Caucazul de Sud este caracterizată de o persistență a tensiunii militaro-politice, de o dorință contradictorie de stabilitate bazată pe militarizare, de rearmarea armatelor naționale și de atragerea forțelor militare externe. Centrul comun de monitorizare al Rusiei și Turciei din districtul Agdam al Azerbaidjanului a fost creat pentru a consolida stabilitatea regională, dar, totuși, o lume construită pe compromisuri este fragilă.

Sâmbătă, Centrul ruso-turc de monitorizare a armistițiului din Karabah și-a început activitatea în districtul Agdam al Azerbaidjanului, în conformitate cu memorandumul semnat de miniștrii apărării ai Rusiei și Turciei la 11 noiembrie 2020. Președinții Azerbaidjanului și Federației Ruse, Ilham Aliyev și Vladimir Putin, într-o conversație telefonică din 30 ianuarie, și-au exprimat încrederea că centrul «va servi la asigurarea păcii și securității pe termen lung în regiune». Liderul turc, Recep Tayyip Erdoğan, a declarat anterior că țara sa va aduce contribuția necesară pentru a menține stabilitatea în Nagorno-Karabah. Pe data de 29 ianuarie, miniștrii apărării ai Azerbaidjanului și Turciei, Zakir Hasanov și Hulusi Akar, au evaluat optimist perspectivele interacțiunii în cadrul conceptului «o națiune – două state».

Comentând prezența Turciei în Caucazul de Sud, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a remarcat: «Turcia este vecina noastră și un partener foarte important. Și o țară foarte apropiată pentru Azerbaidjan. Acest factor nu poate fi ignorat». Și totuși, Centrul comun rus-turc de control asupra situației din Nagorno-Karabah este un element de stabilizare generală și nu o politică pe termen lung în regiune. Moscova sugerează că partenerii turci nu sunt acolo pentru totdeauna?

Oricum ar fi, sediul Centrului comun este format pe bază de egalitate, având un număr egal de reprezentanți din fiecare parte. Potrivit datelor furnizate de Ankara, 39 de militari turci operează în prezent în cadrul Centrului. Specialiștii ruși se află sub comanda generalului maior Viktor Fedorenko, specialiștii turci – sub comanda generalului maior Abdulla Gatyrchy. Centrul colectează, verifică și sintetizează informații privind respectarea regimului de încetare a focului și încălcarea acordurilor. Controlul se efectuează cu ajutorul dronelor și cu alte mijloace tehnice.

Dislocație dificilă

Potrivit presei, inițial, au fost discutate opțiunile de localizare a centrului în Ganja sau Barda, dar partea turcă nu a fost mulțumită de depărtarea geografică a acestor puncte față de zona operațiunii ruse de menținere a păcii. Reprezentanții Federației Ruse s-au opus amplasării unui centru comun pe teritoriul autuproclamatei Republici Nagorno-Karabah, unde nu este prevăzută prezența trupelor turce de menținere a păcii. Ca urmare a discuțiilor, alegerea a căzut asupra satului Mərzili din districtul Agdam al Azerbaidjanului.

Punctul de dislocație se află la 8 kilometri de la linia de contact a părților și la aproximativ 30 de kilometri pe linie dreaptă – 41 de kilometri pe drum – de la capitala autoproclamatei Republici Nagorno-Karabah – Stepanakert. Satul Mərzili, de la mijlocul anilor 1990 până în toamna anului trecut, a fost controlat de autoritățile Republicii Nagorno-Karabah. În conformitate cu un acord de încetare a focului tripartit, teritoriile districtului Agdam și a altor patru districte au fost transferate Azerbaidjanului.

Încăperile auxiliare și de lucru ale Centrului ruso-turc sunt construite pe o zonă deschisă, conform unui principiu modular, și sunt dotate cu tot ceea ce este necesar pentru serviciu și odihnă. Teritoriul obiectului (aproximativ patru hectare) este protejat de armata azeră. Din punctul de dislocație a mijloacelor tehnice de observare și recunoaștere, tot ceea ce se întâmplă pe teritoriul Karabahului, în zona operațiunii rusești de menținere a păcii, este transparent. Prin acordul părților, experții militari turci din Centrul comun nu patrulează. Cred că această acțiune comună, provocatoare pentru populația armeană, ar fi chiar mai puțin eficientă decât recunoașterea aeriană și radio-tehnică continuă din satul Mərzili.

La ceremonia de deschidere a obiectului, ministrul apărării al Azerbaidjanului, Zakir Hasanov, și-a exprimat încrederea că vor fi stabilite relații bune între militarii ruși și turci. Viceministrul apărării al Federației Ruse, Alexandr Fomin, le-a urat succes militarilor. Timpul va arăta cât de eficientă și constructivă va fi abordarea multidirecțională azeră și interacțiunea forțată ruso-turcă în direcția Karabahului. Până când, este dificil să vorbim despre principiile distribuției responsabilităților și competențele specialiștilor centrului comun. Algoritmii de compromisuri reciproce, elaborați într-o situație de luptă în nordul Siriei, s-ar putea să nu aducă rezultatele așteptate în Caucazul de Sud.

Sistemul de control
Sisteme de rachete antiaeriene Osa
© Sputnik / Виталий Аньков

Locul de dislocație și sarcinile Centrului ruso-turc dublează, în esență, grupul rus de menținere a păcii, care dispune de toate mijloacele tehnice de control necesare în regiune (inclusiv drone) și o rețea de 27 de posturi de observare. Deschiderea centrului înseamnă creșterea prezenței militare a Turciei în Azerbaidjan.

La 30 ianuarie, ministrul apărării al Azerbaidjanului, Zakir Hasanov, a discutat despre dezvoltarea cu succes și consolidarea cooperării militare cu Turcia la o întâlnire cu viceministrul apărării al Republicii Turcia, Yunus Emre Karaosmanoğlu. În același timp, părțile au remarcat necesitatea de a spori eforturile în domeniul cooperării tehnico-militare și de a desfășura exerciții comune. Se presupune că acestea din urmă servesc la menținerea păcii, securității și stabilității în regiune. Participarea constantă a unităților turcești la exercițiile din Azerbaidjan alarmează vecinii, deoarece Turcia este membru NATO. Și, deși în aceeași zi, Zakir Hasanov a subliniat diplomatic dezvoltarea dinamică a relațiilor dintre Baku și Moscova în toate sferele, inclusiv în domeniul cooperării militare și tehnico-militare, au rămas urme alarmante.

Viceministrul apărării al Turciei, Yunus Emre Karaosmoğlu, la ceremonia de deschidere a Centrului comun a specificat sarcinile sale: «Controlul asupra regimului de încetare a focului, înregistrarea cazurilor de încălcare a încetării focului, luarea de măsuri pentru prevenirea încălcărilor». Dar nu permite oare liderul militar turc utilizarea dronelor Bayraktar TB2 asupra țintelor suspecte din Karabah?  De exemplu, în Siria, partenerii turci în astfel de cazuri nu informează întotdeauna partea rusă despre acțiunile sau intențiile lor.

Centrul ruso-turc din districtul Agdam se poate dovedi a fi un instrument eficient al unei «puteri blânde» și o garanție suplimentară a stabilității regionale. Sau ar putea deveni o bază pentru prezență militară permanentă a trupelor turcești în Azerbaidjan, pentru dezvoltarea turbulențelor și extinderea în continuare a NATO. Este necesar să se evalueze în mod sobru pacea, sarcinile și obiectivele Turciei în Caucazul de Sud.

83
Tagurile:
Karabah
Tematic
Ce armă a ajutat Azerbaidjanul în conflictul din Karabah
Putin și Merkel au discutat despre situația din Karabah
Cum îi tratează pe pacienții din Karabah medicii militari ruși
Воины миротворческих сил по урегулированию вооруженного конфликта в Приднестровье

Pe cine încurcă trupele ruse de menținere a păcii din Transnistria?

893
(reînnoit 15:23 02.03.2021)
Manevrele Marinei Alianței Atlanticului de Nord în Marea Neagră coincid în timp cu discuția obișnuită la nivelul guvernului Republicii Moldova privind retragerea trupelor ruse de menținere a păcii din Transnistria.

Moldova se îndreaptă spre blocul NATO, care aspiră la o expansiune distructivă spre est, ignorând interesele de securitate națională ale Federației Ruse. Când noile manevre ale Marinei Alianței Atlanticului de Nord în Marea Neagră coincid în timp cu discuția obișnuită la nivelul guvernului Republicii Moldova privind retragerea trupelor ruse de menținere a păcii din Transnistria și planurile de creare a axei militare Chișinău – Kiev – Tbilisi, acestea arată ca niște verigi dintr-un lanț de evenimente.

Manevrele NATO Poseidon-21 au început în Marea Neagră pe 27 februarie și vor continua până pe 6 martie. Cu două zile mai devreme, secretarul de stat al Ministerului de Externe al Republicii Moldova, Gheorghe Leucă, a ridicat din nou problema «retragerii trupelor rusești de pe malurile Nistrului și distrugerea completă a munițiilor de acolo». La începutul lunii februarie, la inițiativa Statelor Unite, în regiunea Mării Negre, a început o discuție cu privire la perspectivele blocului militar antirusesc Georgia – Moldova – Ucraina.

Alianța Atlanticului de Nord continuă să își intensifice activitatea militară în Marea Neagră, în aproprierea granițelor Federației Ruse.  Exercițiile Poseidon-21, cu participarea Marinelor din România, Grecia, Turcia, Spania, Franța și Statele Unite, au început pe 27 februarie în portul românesc Constanța – la 390 km de orașul rus Sevastopol. În total, sunt implicate 13 nave, 9 avioane (francezele Rafale, spaniolele Eurofighter Typhoon) și peste 700 de militari, inclusiv scafandri ai flotei americane.

Forțele și mijloacele Alianței practică respingerea atacurilor aviației, navelor de suprafață și submarinelor inamicului, detectarea și neutralizarea minelor maritime, precum și efectuarea recunoașterii hidrografice. Dragoarele maritime NATO din grupul permanent de deminare SNMCMG2 (nava-amiral – nava turcească de instruire Sokullu Mehmet Pasa) vor vizita portul ucrainean Odesa pentru a «obține înțelegere reciprocă, interoperabilitate și încredere cu aliații și partenerii». Forțele și mijloacele flotei Mării Negre a Rusiei au început să monitorizeze acțiunile «partenerilor».

În șenalul NATO

Scenariul exercițiilor Alianței Poseidon-21 presupune o luptă acerbă cu avioanele de atac, cu submarinele și dronele de luptă rusești în acvatoriul Mării Negre. Moldova, care nu are aviație de luptă și ambarcațiuni pe mare, pare să nu aibă nimic de-a face cu acesta. Cu toate acestea, din 2014, republica dezvoltă «compatibilitatea de parteneriat» cu NATO și pe o platformă comună pentru 23 de «parteneri selectați» participă activ la operațiunile Alianței. Având resurse și posibilități militare limitate, Chișinăul oficial, reprezentat de echipa președintelui Maia Sandu, încearcă să dea dovadă, măcar cumva, de solidaritate cu partenerii americani și europeni. De aici și continuarea unei serii de declarații privind necesitatea retragerii trupelor ruse de menținere a păcii din Transnistria în ajunul exercițiilor Poseidon-21.

După președintele țării, Maia Sandu, și șeful MAEIE, Gheorghe Leucă, a vorbit despre retragerea contingentului rus de menținere a păcii. Secretarul de stat a declarat că Moldova «este foarte îngrijorată de prezența a 20 de mii de tone de muniții pe teritoriul necontrolat de autoritățile oficiale ale țării» și a subliniat necesitatea «soluționării problemei prin reluarea procesului de retragere a trupelor ruse și distrugerea munițiilor».

NATO
© Sputnik / Aleksey Vitvitskiy

Lichidarea a zeci de mii de tone de muniții, netransportabile din cauza depozitării pe termen lung, în apropierea satului Cobasna necesită construirea unei întreprinderi specializate la fața locului, adică timp și investiții semnificative. Costul proiectului este de aproximativ 3 miliarde de dolari, iar mai devreme, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a vorbit despre asistență în această chestiune. Nu există alți investitori la orizont.

Pe de altă parte, încă în 1992, Rusia a propus să trimită un contingent de menținere a păcii al ONU în Transnistria, dar Occidentul a decis că este prea scump. Așadar, atunci trupele ruse au primit statutul internațional de pacificatoare, iar în Transnistria au încetat să mai împușce. Atragem atenția la faptul că în istoria contemporană a omenirii, aceasta este singura experiență de succes în instaurarea păcii. Astăzi, forțele comune de menținere a păcii (402 de militari ruși, 492 de militari transnistreni, 355 de militari moldoveni și 10 observatori militari din Ucraina) asigură securitatea la 15 posturi fixe și puncte de control și trecere. Numai acestea nu permit politicienilor iresponsabili din Republica Moldova să transforme o regiune relativ prosperă, pașnică într-o regiune beligerantă, precum Afganistan, Libia, Siria sau Donbas.

Unirea sabiei și a plugului

Ideea americană de a forma o triplă alianță militară antiruseasă Georgia – Moldova – Ucraina pare serioasă, dar fără speranță. Implementarea oricărui proiect global depinde în mod natural de resurse și bani. Dacă economiile europene prospere sunt reticente în a investi în NATO și, până de curând, Statele Unite plăteau 22% din cheltuielile Alianței, adică peste 260 de milioane de dolari pe an, ne putem imagina cu ușurință puterea reală a noii alianțe. Partenerii mai mici sunt capabili să susțină proiectul militar-politic iluzoriu al Washingtonului, în principal, numai la nivel verbal.

De exemplu, Moldova cooperează cu Alianța de mai bine de 20 de ani în cadrul unui plan de parteneriat individual. În 2017, a fost deschis un birou de legătură NATO la Chișinău. Principalele direcții de cooperare sunt: ​​creșterea interoperabilității Forțelor armate moldovenești cu trupele Alianței, dezvoltarea documentelor strategice pentru reformare, planificarea militară și formarea bugetului de apărare al Moldovei. SUA și NATO și-au exprimat intenția de a consolida capacitatea de apărare a Republicii Moldova în cadrul planului de acțiune comun Building Integrity Programme. Cu toate acestea, astăzi, în clasamentul global al puterii militare Global Firepower, țara cu o armată de cinci mii de oameni și un buget de apărare de 25 de milioane de dolari ocupă un loc modest – 107. Și este foarte dificil să ne imaginăm creșterea interoperabilității Moldovei cu NATO – în republică nu există niciun tanc, niciun avion de luptă (bugetul nici nu implică apariția lor). În plus, constituția Republicii Moldova definește statutul neutru al republicii, iar majoritatea cetățenilor moldoveni se opun aderării țării la Alianță.

Moldova se află la o răscruce geopolitică. Activitatea militară a Alianței Atlanticului de Nord în regiunea Mării Negre contribuie la o creștere reală a tensiunii militaro-politice, creează riscuri de incidente periculoase pe mare și în aer, adică reduce obiectiv securitatea țărilor din regiunea Mării Negre. Chiar și complicitatea minimă (verbală) a Chișinăului în acest proces nu onorează vorbitorii miopi.

Opinia autorului poate să nu coincidă cu poziția redacției

893
Tagurile:
Transnistria

Загрузка...
Vaccinare

„Noua normalitate” şi standardele duble

546
Prea orbiţi de panica ce ni se induce constant prin toate canalele media principale, riscăm să nu mai vedem contradicţiile care marchează această preocupare excesivă pentru siguranţă şi sănătate şi nici dublele standarde care se aplică de apostolii „noii normalităţi”.

În „noua normalitate” în care se doreşte să trăim de-acum încolo se invocă deseori principiul precauţiei pentru a se justifica lockdown-urile prelungite, purtarea permanentă a măştilor (mai nou, a două măşti odată), izolarea şi reducerea sau evitarea contactelor sociale (chiar şi după primirea vaccinului!) etc. Totul de dragul protejării sănătăţii, principala obsesie a omenirii în aceste vremuri. Însă, prea orbiţi de panica ce ni se induce constant prin toate canalele media principale, riscăm să nu mai vedem contradicţiile care marchează această preocupare excesivă pentru siguranţă şi sănătate şi nici dublele standarde care se aplică de către apostolii „noii normalităţi”.

Cea mai evidentă contradicţie în ceea ce priveşte invocarea principiului precauţiei este graba introducerii unui vaccin experimental, despre care nu se știe ce efecte va avea în timp, fiind netestat în privinţa efectelor secundare la distanţă – şi care, potrivit prospectului vaccinului Comirnaty (Pfizer/ BioNTech), „este posibil să nu le ofere protecție tuturor persoanelor vaccinate”, deci să nu oprească transmiterea comunitară –, dar blocarea unui medicament studiat şi utilizat de peste 25 de ani la sute de mii de pacienţi umani şi a cărui eficienţă împotriva Covid-19 a fost dovedită de mai multe studii încheiate până în prezent. Este vorba de Ivermectină, care, potrivit medicului Adina Alberts, este „considerată substanţa salvatoare de vieţi”, pentru care cercetătorii care au descoperit-o au fost laureați cu Premiul Nobel în 2015. Potrivit acesteia, „din punctul de vedere al siguranței administrării, adică al reacțiilor adverse, acest medicament este mult mai bine studiat decât vaccinurile ARN anticovid actuale”, este o substanţă practic „lipsită de reacţii adverse”, iar studiile arată că „inactivează virusul în 48 de ore”.

Nu mai vorbim despre faptul că e un medicament foarte ieftin. Având în vedere rezultatele îmbucurătoare ale studiilor de până în prezent privind eficienţa acestui medicament, ne gândim câte vieţi ar fi putut fi salvate dacă cei care au putere de decizie ar fi fost cu adevărat preocupaţi de protejarea sănătăţii! Nu mai vorbim de tratamentele scumpe cumpărate în grabă, precum remdesivirul, a cărui administrare nu mai este recomandată de OMS. Alte medicamente ieftine şi eficiente, precum hidroxiclorochina sau Agripavi (medicament naturist chinezesc dovedit a fi foarte eficient) nu se mai găsesc deloc pe piaţă!

Întrebat de un reporter NBC dacă cei care primesc vaccinul împotriva Covid-19 pot transmite în continuare virusul, CEO-ului gigantului farmaceutic Pfizer, Albert Bourla, a răspuns că „este un lucru care trebuie analizat. Nu suntem încă siguri din ceea ce știm până acum”.

De asemenea, în prospectul vaccinului AstraZeneca apar afirmaţii precum: „Frecvența posibilelor reacții alergice severe este necunoscută” („nu poate fi estimată din datele disponibile”), „Nu s-au efectuat studii de genotoxicitate [capacitatea de a cauza daune materialului genetic] sau de carcinogenitate [capacitatea de a induce cancer]”, „Durata protecției oferite de vaccin este necunoscută și este încă în curs de a fi determinată prin studii clinice aflate în desfășurare”, „sunt așteptate date suplimentare referitoare la acest medicament”.

Recent, mai multe spitale din Germania au decis să întrerupă vaccinarea personalului cu vaccinul AstraZeneca din cauză că prea mulţi angajaţi au suferit efecte secundare în urma administrării acestuia. De asemenea, guvernul din Suedia a oprit vaccinările, din cauza unei „creşteri surprinzătoare” a efectelor secundare în două clinici. Pe lângă reacţiile adverse, în întreaga lume s-au raportat decese care s-au produs imediat sau la scurt timp după administrarea vaccinului împotriva Covid-19, de exemplu, în Germania, sau Norvegia (vaccinul Pfizer).

Dacă, de un an de zile, preocuparea pentru sănătate constituie obsesia numărul 1 a omenirii, de ce nu se pune accent pe întărirea imunităţii, printr-o campanie susţinută de informare a populaţiei şi prin mai puţină panică propagată pe toate canalele media principale? De ce nu este permisă dezbaterea reală, iar cei care ridică probleme în mod argumentat şi aduc în atenţie şi alte soluţii sunt deseori cenzuraţi sau etichetaţi drept „adepţi ai teoriilor conspiraţiei” pentru a fi discreditaţi, chiar şi când este vorba de specialişti cu ani mulți de experiență și cu cercetări recunoscute? Într-un asemenea context dificil de pandemie, tocmai punându-se accent pe principiul precauţiei şi al protejării sănătăţii, posibilitatea dezbaterii și dialogului real este esenţială, cenzura şi blocarea nefăcând decât să amplifice suspiciunile şi chiar să favorizeze apariţia a tot soiul de teorii ale conspiraţiei bizare folosite însă ca „măciucă” şi pumn în gură pentru oricine deviază de la discursul unic acceptat.

Un alt dublu standard este aplicat şi în cazul introducerii lockdown-urilor. Nu există studii care să demonstreze că aceste măsuri dure, de blocare a economiei şi a întregii societăţi, ar fi eficiente, dimpotrivă, tot mai multe studii arată ineficienţa sau consecinţele devastatoare ale acestora. Organizaţii internaţionale precum ONU, UNICEF sau chiar OMS, ca şi numeroşi oameni de ştiinţă (a se vedea şi Science, The Lancet/fulltext, sau petiţia The Great Barrington Declaration) au avertizat că măsurile dure de carantină pot face mai mult rău decât virusul în sine.

Londra
© Sputnik / Джастин Гриффитс-Уилльямс

În Marea Britanie, după cum se arată într-un articol din The Telegraph, menţionat şi de Sputnik, intervenţiile chirurgicale la pacienţii non-Covid, dar care suferă de boli cronice sau de alte boli grave, au fost anulate, un preţ mult prea mare pe care l-au plătit pacienţii, se nota în publicaţia britanică. Astfel, în perioada primului lockdown, milioane de intervenții chirurgicale au fost anulate, iar numărul deceselor la domiciliu a trecut cu mult peste media din ultimii cinci ani, situaţie care se menţine de luni de zile. De asemenea, în timpul verii, un raport guvernamental a dezvăluit un scenariu sumbru cu 50.000 de decese legate de Covid-19 în primele șase luni ale pandemiei și cu cifra uluitoare de 200.000 de decese din cauza impactului avut de lockdown și a lipsei accesului la tratamente pentru alte boli.

De asemenea, măsurile dure de lockdown au efecte devastatoare asupra sănătăţii psihice, fapt asupra căruia au avertizat mai mulţi psihologi şi psihiatri din întreaga lume. Într-un interviu pentru Sputnik, un psihiatru din Franţa a atras atenţia că „dacă luăm măsuri prea drastice, nu vom muri de virus, ci de depresie și în urma sinuciderilor. […] Chiar dacă virusul trebuie eradicat, trebuie să ne menținem un minimum de bunăstare psihică, nu suntem obligați să rămânem izolați. A te deconecta de la viața socială este ceea ce te poate înnebuni”. În Franţa s-a semnalat o îmnulţire a situaţiilor de urgenţă psihiatrică. De asemenea, copiii, categoria cel mai puţin vulnerabilă la virus, sunt cel mai afectaţi de lockdown-uri şi de închiderea şcolilor sau de reducerea orelor cu prezenţă fizică în clasă. Astfel, potrivit unui studiu din Marea Britanie al organizaţiei guvernamentale de monitorizare a instituțiilor educaționale Ofsted, mai mulţi copii din această ţară au înregistrat un regres la competențele de bază ca urmare a închiderii școlilor și a restricțiilor de circulație: slăbirea capacităţii fizice, pierderea energiei pentru învăţare, afecţiuni psihice.

„Starea de stres în care menținem populația poate da naștere la mai multe probleme de sănătate sau să le agraveze decât covid. Sistemul imunitar este în mod special sensibil la frică (...) A-i împiedica pe oameni să acționeze, carantinându-i și spunându-le în mod repetat să aștepte, reprezintă o absență a acțiunii. Astfel că fricii i se adaugă cel mai rău lucru posibil, inhibarea acțiunii, ceea ce vă poate spune orice psiholog sau psihopatolog. Când cuiva îi este frică, acela poate accepta orice de la oricine”, spunea Dr. Pascal Sacre, medic belgian la terapie intensivă și reanimare.

Nu în ultimul rând, un alt lucru care trezeşte un semn puternic de întrebare este de ce, în contextul în care omenirea a fost blocată din cauza Covid-19, sunt respinse toate îngrijorările privind 5G? Într-un studiu realizat de un eminent academician, John William Frank, profesor de medicină bazată pe dovezi la Universitatea din Edinburgh și membru al Royal Society, studiu publicat în Journal of Epidemiology & Community Health, acesta arată că nu există suficiente dovezi că 5G este sigur și că singurul motiv pentru care lansarea este grăbită indiferent de îngrijorări sunt interesele financiare.

Profesorului Frank argumentează că tehnologia 5G ar trebui să fie complet oprită (cel puțin temporar) pe baza „principiului precauției”. „Îndoielile semnificative legate de siguranța unei noi expuneri umane potențial răspândite ar trebui să constituie un motiv întemeiat pentru impunerea unui moratoriu asupra acestei expuneri, în așteptarea unei investigații științifice adecvate cu privire la efectele adverse suspectate asupra sănătății”, scrie omul de ştiinţă. Studiul profesorului citează un corp cuprinzător de lucrări, al căror număr a crescut tot mai mult în ultima vreme, care arată că undele EMF ale acestei tehnologii sunt dăunătoare pentru sănătatea umană. De exemplu, în 2011, Agenția Internațională pentru Cercetarea în domeniul Cancerului a constatat că EMF-urile sunt „posibil cancerigene pentru oameni”. Concluzia studiului este că pur şi simplu nu ştim impactul pe care îl va avea asupra populaţiei în ansamblu, fiindcă testele adecvate în acest sens nu au fost încă efectuate.

Cu toate acestea, planul lansării 5G merge înainte, fără a fi efectuate investigaţii adecvate şi fără a se mai ţine cont de principiul precauţiei şi în ciuda faptului că preocuparea pentru siguranţă a devenit caracteristica principală a vremurilor covid. Oare nu ar trebui ca, potrivit propriilor standarde, guvernele lumii care au introdus lockdown-uri dure în numele sănătăţii publice, să oprească urgent lansarea 5G în așteptarea investigaţiilor privind potențialele efecte secundare?

Se pare însă că principiul precauţiei şi preocuparea pentru siguranţa sănătăţii pot fi invocate doar atunci când le convine „apostolilor” noii normalităţi. Fiindcă „noua normalitate” altfel nu ar fi posibilă... Chiar există o preocupare sinceră pentru sănătate, sau această preocupare e doar un pretext pentru instaurarea unui control totalitar de proporţii nemaiîntâlnite în istorie, în care cenzura, discriminarea, încălcarea de drepturi şi libertăţi (introducerea certificatelor sanitare, vaccinarea forţată, închiderea conturilor clienţilor care nu se supun etc.) vor deveni, de fapt, „noua normalitate”?

546
Tagurile:
restrictii, coronavirus, Double standards, normalitate
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...
Ruslan Baltaga

Medic moldovean, aflat la Londra: Ce spune despre tulpina britanică de COVID

0
Actualmente, medicul și profesorul universitar Ruslan Baltaga se află într-o vizită de lucru în Anglia. Specialistul a vorbit despre starea de spirit a britanicilor, dar și despre noua tulpină de coronavirus provenită din Marea Britanie.
Medic moldovean, aflat la Londra: Ce spune despre tulpina britanică de COVID

Noua tulpină a virusului SARS-CoV-2 apărută în Marea Britanie este mai virulentă și mai agresivă.

Această tulpină are capacitatea de a se răspândi mult mai rapid și declanșează forme mai severe ale bolii.

"Virusul s-a răspândit în toare regiunile din Marea Birtanie. S-a dovedit că este cu 70 procente mai contagios și cu 30 la sută crește probabilitatea dezvoltării unei forme mai grave", a menționat pentru Sputnik Moldova Ruslan Baltaga.

Potrivit medicului, în Marea Britanie populația s-a mobilizat și respectă cu strictețe recomandările specialiștilor. Dirijarea pandemiei și impunerea tuturor restricțiilor a fost efectuată în mare parte de epidemiologi, care au venit cu propuneri și au coordonat măsurile cu autoritățile.

"Marea Britanie a fost într-o situație catastrofală. Spitalele au fost supuse unei presiuni mari, iar măsurile continuă și acum. Treptat acestea vor fi scoase, iar despre o relaxare totală se estimează că ar putea avea loc în iunie-iulie curent, până când întreaga populație adultă va fi vaccinată", a sublinait medicul moldovean.

Marea Britanie a devenit prima ţară din lume care a aprobat folosirea vaccinului anti-COVID dezvoltat de Pfizer/BioNTech pe scară largă. Program național de vaccinare împotriva coronavirusului a demarat în luna decembrie.

Amintim că țara a intrat în lockdown naţional pentru a treia oară la începutul lunii ianuarie, închizând școlile, afacerile neesențiale și limitând circulația și călătoriile.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume
Tematic
Japonia cere Chinei să oprească testarea anală pentru Covid-19 pe cetățenii săi
COVID-19 se retrage: În țările CSI scade numărul de infectări
Prima zi de vaccinare împotriva COVID-19 în Moldova: Cine a fost primul

Загрузка...