Profesor și elevi la Blăjani

Domnule Cîmpeanu, ce aveți de gând cu învățământul?

556
(reînnoit 09:31 06.01.2021)
Ministrul Educației a făcut o serie de afirmații care vor avea efect dezavastator asupra sistemului pe care îl păstorește, iar sute de copii vor fi condamnați la analfabetism și izolare, în cazul în care vor fi aplicate.

Ministerul Educației trebuia să aibă în fruntea sa un cadru didactic provenit din sistemul preuniversitar. Monica Anisie nu este cel mai bun reper, dar, raportat la actualul șef al instituției, începe să devină, deși nu cred că și-ar fi dorit cineva acest lucru.

Sorin Cîmpeanu, noul ministru al Educației, pare că vrea cu tot dinadinsul să se vorbească despre el, așa că, atunci când face declarații publice, dovedește că nu cunoaște realitățile din sistemul preuniversitar.

Un exemplu în acest sens l-au constituit declarațiile despre abandonul școlar, despre care Sputnik a scris deja, iar alte exemple sunt afirmațiile făcute aseară, 5 ianuarie 2021, la un post de televiziune.

Ei bine, Cîmpeanu s-a arătat nemulțumit de învățământul simultan, pe care vrea să îl desființeze. O asemenea afirmație este nu doar de o gravitate colosală, pentru că zeci, sute de copii vor rămâne la mila Domnului, la fel ca și cadrele didactice de acolo, care fac o muncă extraordinară – nu e deloc ușor să lucrezi în același timp cu copii de clase diferite – ci este strigătoare la cer. Practic, celor mici și oropsiți li se va lua și ultima șansă de a urma cursurile unei școli! De ce?

În ce scop se lovește în acești amărâți? Cui folosește, mai ales că acei copii, dacă nu urmează o formă de învățământ nu vor mai beneficia de alocația de stat?

O altă măsură anunțată de Cîmpeanu este aceea ca directorii unităților de învățământ să fie aleși prin votul profesorilor titulari de la unitățile școlare respective. Evident că ministrul pare să îi desconsidere pe suplinitori – mă refer la cei calificați. Mai mult, va crea falii în rândul cadrelor didactice, și așa eterogene.

”Vă anunț că voi lupta cât pot de eficient ca alegerea unui director de școală să se facă pe baza deciziei votului profesorilor titulari din școala respectivă, care au normă întreagă. Cei care au normă fragmentată nu știu în care școală să voteze, e mai complicat. Dar cu siguranță cei care au normă în școală au un ascendent și au o influență unii asupra altora și cu siguranță vor ști cum să aleagă un manager. Ăsta este sistemul cel mai corect prin care un profesor într-o școală își alege liderul”, a declarat Cîmpeanu, potrivit edupedu.ro.

Concursul pentru directori este unica modalitate prin care un dascăl poate ajunge în fruntea unei școli, nu prin alegeri, nu prin influențarea unor dascăli de către alții – adică un fel de lobby, un fel de trafic de influență?!?

Domnule Cîmpeanu, aveți mare grijă cum gestionați problema învățământului preuniversitar! Sunt probleme mari, grave și victime vor fi copiii nevinovați. Vă asumați acest lucru?

556
Tagurile:
școli, Învățământ simultan, Învățământ, Sorin Cîmpeanu
Dragoș Dumitriu

De Ziua Culturii: ”Țara asta este bolnavă de elitele ei!”

197
”Noi nu facem cultură pentru mase, noi facem cultură pentru elite - un program sau un imens aparat de de-culturalizare în masă”

BUCUREȘTI, 15 ian – Sputnik. Am realizat mult timp emisiuni dedicate spiritualității, începând cu religii, mitologii, curente inițiatice și ocultism, dar m-am întors la artă. La muzică, la literatură, poezie și teatru, film, balet, pictură… pentru că mi se pare că indiferent de eforturile oamenilor, Dumnezeu se exprimă în primul rând prin harul dăruit creatorilor din artă.

Și parcă Dumnezeu vrea să demonstreze că învelișul nu contează – ci ființa interioară, duhul care rămâne peste secole și milenii în forma artei create. De multe ori învelișul unui geniu a fost dizgrațios – murdar, bețiv, violent, nebun, ticălos… cam așa erau, în viața de zi mulți dintre cei pe care îi numim azi genii și ne închinăm în fața creațiilor lor.

Dacă i-am fi cunoscut, probabil că nu i-am fi invitat în casă; acum, fiecare urmă a lor valorează miliarde!

Nu, nu făceau parte din ”elite”, nu au beneficiat de decorații, de favoruri – decât puțini dintre ei, iar și mai puțini au dus o viață în condiții decente, iar prea puțini una de lux.

În emisiunile mele, o mare problemă a fost invitatul din domeniul culturii. Cu puține excepții, oamenii de seamă se feresc să apară, să nu greșească, să nu cumva să primească întrebări pentru care nu sunt pregătiți! Sunt… elite! Trebuie să-i cocoloșești, să manifești admirație și supunere…   

Da, nu acesta a fost cazul unor intelectuali și creatori autentici – Eugen Simion, Dinu Săraru, Octavian Nemescu – sau chiar regretatul mare și  minunat excentric Corneliu Vadim Tudor. Sau teribilul Adrian Păunescu, cel care te fulgera și te iubea când îl puneai în încurcătură – ce titan, ce creator magnific! Sau delicatul Octavian Nemescu, un geniu de o modestie rară, o adevărată încântare a spiritului, cu muzica sa înțeleasă ca filozofie și punte peste timp și legătură directă cu divinitatea!

Da, despre asta e vorba… de Dumnezeu! Nu despre ”elite”. Care sunt false. 

De fapt, aici este și greșeală culturii române de azi – când vorbim de cultură, ne referim la  ”elitele”. Și cum să fie „elite”, dacă publicul nu le-ar considera ca atare! După standardele acestui public: opulență, atitudine distantă, corul țuțerilor…

Mi-am adus aminte de textul unui mare amic și excelent ziarist, care râdea de vorbele lui Pleșu, când s-a înscăunat ministru al Culturii, în decembrie 1989: ”Noi nu facem cultură pentru mase, noi facem cultură pentru elite!”.

”Vorbe care, în paranteză fie spus, au fost și șutul în cur dat lui taică-meu, cel care îi făcuse ușor huzurul la Tescani”, povestea amicul meu.

Ei bine, acum culegem ce a semănat ceata elitistă a lui Pițigoi, în frunte cu înfulecătorul de ecleruri și de ouă Benedict, spunea amicul. De fapt, amicul considera ”Cultura pentru elite” un program sau un ”imens aparat de de-culturalizare în masă”.

Și aici facem comparația cu ”fenomenul culturii de masă”, despre care s-a spus că se rezuma la ”Cântarea României”, ceea ce este absolut fals. Asta nu înseamnă că respectiva ”Cântare a României” nu a avut și ea un impact pozitiv asupra culturalizării și a ”procesului de acces la cultură al unei majorități a populației”, sublinia amicul.  

În același dublu demers, al culturalizării și accesului la cultură, Direcția Culturii de Masă din CCES (Ministerul Culturii) cuprindea toate bibliotecile din țară, cu excepția celei a Academiei, muzeele etnografice (gen ”Muzeul Satului”), Universitatea Populară, Institutul de Etnografie și Folclor, mișcarea artistică de amatori – care, cum sublinia amicul, era păstrătoarea tradițiilor, obiceiurilor și culturii populare - școli populare de artă, cinecluburi etc. etc.  

Citez din ceea ce remarca prietenul meu: tot acest ansamblu dedicat cetățeanului, masselor, a adus în sălile de spectacole profesioniste un public numeros, care începea să înțeleagă și să aprecieze actul cultural, în diversitatea lui.

”În mișcarea artistică de amatori (bine mersi, vioaie și acum în Occident!) s-au lansat și afirmat creatori care au intrat apoi în mișcarea profesionistă”, îmi spunea amicul, amintind că ”erau o mulțime de teatre de amatori, care se bucurau de sprijin din partea profesioniștilor: actori, regizori, scenografi - erau cursuri de pictură, sculptură, artă fotografică”.

Ori, întrebarea vine firesc, văzând atitudinea ”elitelor” actuale: ”Cum să nu urască elitele românești, os de os boieresc, accesul la cultură al ”slugilor”?”.

Rețin reacție amicului: ”Nu contenesc să spun: țara asta este bolnavă de elitele ei! Ce au produs cu adevărat durabil aceste elite? Ce produc acum?”.  

Poate veți spune că ”Amicul X” este un nostalgic ceaușist. Nu, e un om și un ziarist mare și lucid, care spune clar: trecutul comunist trebuie acceptat numai critic! Dar, spune amicul, să-l acceptăm, cu critici, cu tot.

Și asta spun și eu, de mult timp – și spune și generația mea: ”Să tragem linie, să vedem ce a fost rău și condamnabil, ce a fost bine și folositor, chiar și acum”.

Poate că întrebările corecte de Ziua Culturii, adresate și ”elitelor”, ar fi: câți tineri din mediul muncitoresc sau din mediul rural mai calcă printr-o sală de spectacole? Printr-o bibliotecă? Oare nu cumva singurul lor contact cu ceea ce cu greu se poate numi, totuși, cultură, este accesul moca la ”spectacolele” plătite de primării din bani publici?

Prietenul meu trăgea o concluzie: dacă nu facem ceva pentru democratizarea accesului la cultură, în curând se va alege praful de tot ce mai avem: teatre, muzee, filarmonici. Vor muri din lipsă de ”combatanți”.

Iar cultura ”profesionistă” va muri din lipsa unei baze serioase de recrutare. Și din faptul că au nevoie de un public care să fie pregătit – altfel publicul acesta va modela ”elitele” după chipul și asemănarea lor. Ceea ce de altfel se și întâmplă, cum spuneam - opulență, atitudine gomoasă, țuțeri. Opera?... Se vede prin ceea ce este în jur, prin masa manelisto-huliganico-romglezistă. Asta e opera lor. Masa din 1989 era rodul a ceea ce spunea amicul – a culturii de massă.

”Lucrurile sunt legate”, spune amicul – ”Numai noi facem prostia să judecăm lucrurile pe bucăți. Și avem rezultatele pe care le avem...”.

Da, cam asta s-ar putea spune în Ziua Culturii Naționale, despre cultura care nu pare să mai fie națională.

Amicul m-a rugat să nu-i divulg numele. Face parte din elita adevărată, cea cu har. Din cea care rămâne prin ceea ce creează, prin ce scrie, nu prin menționări elogioase. Nu e un om bogat, e un dăruit. Și dăruiește prin ceea ce scrie.

Asta înseamnă cultură.

Acum câțiva ani, la puțin timp după Ziua Națională a Culturii, ”elitele” au decis că ”Muie” este o exprimare politică. Acum, exponenții acestei exprimări au ajuns la putere. Și au grijă și de Cultură.  De de-culturalizarea în masă.

197

Загрузка...
Russische Su-25 auf dem Stützpunkt im syrischen Hmeimim

De ce sancțiunile UE nu împiedică NATO repare avioanele militare în Belarus

187
(reînnoit 17:19 15.01.2021)
Sancțiunile UE nu împiedică NATO să repare avioanele militare în Belarus, câștigurile materiale directe determină aliații să desconsidere sinuoasele «valori europene».

Câștigurile materiale directe determină aliații NATO să desconsidere sinuoasele «valori europene». Forțele Aeriene din Bulgaria vor primi în februarie ultimele din cele opt avioane de atac Su-25 modernizate în Belarus. Aceștia vor primi și plăti serviciile unei țări «zdrobite» de trei pachete proaspete de sancțiuni UE. Acest paradox merită cea mai mare atenție.

Siria
© Sputnik / Михаил Воскресенский

Primul avion de atac la sol Su-25 ale Forțelor Aeriene Bulgare (numărul navei 246) și-a finalizat revizuirea și modernizarea la cea de-a 558-a fabrică de reparații de avioane din Baranavichy (Republica Belarus) în septembrie 2020 – pe fondul protestelor în masă din țară. Și ar fi trebuit, teoretic, să rămână unicul. Fiindcă, dacă partenerii europeni ar fi pe deplin principiali în politica lor de sancțiuni, țările NATO nu ar fi trebuit să plătească pentru serviciile întreprinderilor militar-industriale din Belarus. Unele state baltice pot servi drept exemplu, care «în ciuda vecinului» au rămas fără piese de schimb pentru locomotivele lor diesel. Cu toate acestea, mass-media bulgară a raportat că în februarie Forțele Aeriene ale țării vor primi ultimele două din cele opt Su-25 care au fost supuse renovării la Baranavichy. Mai mult, Sofia intenționează să modernizeze încă șase avioane Su-25 la cea de-a 558-a uzină de avioane (parametrii financiari ai tranzacției sunt în curs de stabilire). De unde vine această lipsă de scrupule?

Conform calculelor comandamentului Forțelor Aeriene Bulgare, după revizuirea bielorusă, avioanele de atac la sol «sovietice» Su-25 vor fi în funcțiune până în 2028, adică până la următoarea reparație cu o extindere a serviciului sau până la achiziționarea unor noi avioane de vânătoare «primordiale NATO» F-16V Block70. Dar cu ultimele, nu tot este în regulă.

Anterior, președintele bulgar, Rumen Radev, a interzis executarea unui contract de 1,256 de miliarde de dolari legat de achiziționarea a opt avioane F-16 Block 70/72, aparent, din cauza garanțiilor neclare de servicii specificate în contract. Bănuiesc că un pilot militar experimentat –  fost comandant-șef al Forțelor Aeriene ale țării – pur și simplu a început să se îndoiască – merită oare să se dea 157 milioane de dolari pentru fiecare din cele opt avioane de-a patra generație, dacă avionul de vânătoare F-35 de-a cincea generație se vinde unor aliați la un preț de aproape de două ori mai mic? Aproximativ în aceeași perioadă, Statele Unite au vândut Taiwanului (nu un aliat NATO) avioanele de vânătoare F-16 Block 70 nou construite mult mai ieftin – 121 de milioane de dolari pe unitate. Bulgaria nu este o țară bogată. Se pare că în actuala situație economico-financiară dificilă, aeronavele de atac la sol Su-25 ale Forțelor Aeriene Bulgare vor trebui să servească încă mulți, mulți ani, iar Belarusul, astăzi, salvează foarte mult aviația militară a membrului balcanic al Alianței Atlanticului de Nord.

Preț mic – rezultat serios

Încă în noiembrie 2018, guvernul bulgar a aprobat finanțarea pentru modernizarea a opt avioane de atac Su-25, în valoare de 43 de milioane de euro, însă cea de-a 558-a uzină de avioane din Baranavichy, o lungă perioadă de timp, nu a putut începe repararea avioanelor bulgare Su-25 din cauza «vechilor» sancțiuni UE împotriva Belarusului. Și totuși, a avut loc revizuirea avioanelor de atac bulgare –  fabricate de sovietici –  în Republica Belarus. Pentru a evita sancțiunile care interzic membrilor UE să tranzacționeze echipamente militare cu Belarus (care ar putea fi folosite pentru «represiunile» interne), parlamentul bulgar a modificat legislația națională. Banii sunt mai importanți decât principiile solidarității europene.

Cea de-a 558-a fabrică de reparații de avioane din Baranavichy a primit primul avion Su-25 (la bordul avionul belarus Il-76) din Bulgaria pe 28 august 2019, iar cel de-al optulea avion pe 7 octombrie 2019. Toate lucrările la planor, motor, avionică au fost efectuate prompt și calitativ. Trei aeronave modernizate au revenit la baza aeriană «Bezmer» în octombrie și încă trei în decembrie 2020. Costul reparării unui lot format din 14 avioane Su-25 (întreaga flotă de avioane de atac bulgare) se va ridica la 73,665 milioane de euro, adică este de câteva ori mai ieftină față de cumpărarea unui nou avion de vânătoare F-16 Block 70. Mai mult, fondurile cheltuite asigură un rezultat impresionant.

La sfârșitul anului 2020, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Bulgare, amiralul Emil Eftimov și comandantul-șef al Forțelor Aeriene, generalul-maior Dimitar Petrov, s-au familiarizat personal cu posibilitățile avionului Su-25 modernizat la baza aeriană «Bezmer» și au rămas încântați. La întreprinderea din Belarus, a fost complet actualizat sistemul de navigație a aeronavei Su-25 (au apărut sistemele de navigare prin satelit GLONASS și GPS), au fost extinse posibilitățile de utilizare a rachetelor, a fost îmbunătățită precizia lovirii țintelor terestre în cazul unei distanțe mai mari de la țintă, iar noul sistem de comunicații permite schimbul de date cu forțele terestre și cu forțele navale. Durata de viață a fuzelajelor a fost extinsă cu 800 de ore de zbor, iar a motoarelor cu turbojet R-95Sh – cu 500 de ore. Avionul Su-25 modernizat și-a sporit semnificativ capacitatea de luptă și eficiența în rezolvarea sarcinilor propuse. Nu întâmplător, comandantul bazei aeriene «Bezmer», colonelul Milen Dimitrov, a spus la un briefing: «După reparații, Su-25 a devenit un avion complet diferit, nou și modern».

Șeful Statului Major General al Forțelor Armate Bulgare, amiralul Emil Eftimov, la rândul său, a remarcat că această actualizare este «un exemplu model al consensului dintre conducerea politică și militară a țării cu privire la lucrul în care să investească, atunci când, după o analiză atentă, după dovezi de necesitate și după identificarea unei perspective se face o investiție corectă în alegerea potrivită și se obțin rezultatele necesare».

Reputație înaltă și nerecunoștință

Contractorul pentru modernizarea aeronavelor de atac la sol bulgare a fost ales nu întâmplător, cea de-a 558-a fabrică de reparații de avioane din Belarus fiind recunoscută pentru calitatea serviciilor net superioare față de cele ale întreprinderilor analoage din complexul militaro-industrial al Georgiei sau al Ucrainei. Din motive evidente, fabricile din domeniul apărării din Rusia nu au fost incluse în lista potențialilor pretendenți (principalul oponent al Alianței). Iar specialiștii întreprinderii din Belarus și-au confirmat încă o dată reputația înaltă, făcând un miracol tehnologic.

A fost implementat programul pentru creșterea capacităților de luptă ale aeronavei Su-25, care include: extinderea gamei de arme de aviație destinate atacului (inclusiv rachetele ghidate «aer-aer» R-73 și Kh-29T «aer-suprafață», formarea unui câmp de informație și control în cabina de pilotaj, introducerea unui regim «bombardament de navigație» (all-weather, la altitudini de până la 7000 m, fără a intra în zona de distrugere a apărării militare antiaeriene), instalarea echipamentelor de protecție radio-tehnică.

De exemplu, complexul EW «Satellit» (dezvoltat de fabrica 558) asigură o protecție radio-tehnică individuală a aeronavelor, de toate tipurile, împotriva atacurilor armelor radiocontrolate de înaltă precizie ale sistemelor de rachete de aviație pentru interceptare și ale sistemelor de rachete antiaeriene. Avionul protejează «imaginea» de dezinformare în capurile căutătoare ale rachetelor ghidate, pe ecranele radar ale stațiilor de escortă și ale avioanelor de vânătoare care atacă. În același timp, sistemele de control ale armelor radio-electronice ale inamicului nu «văd» semne de interferență și «lucrează» la o țintă falsă de manevră. Complexul «Satellit – M2» este capabil să funcționeze automat, fără a distrage atenția pilotului.

În contextul îndeplinirii corecte, în mod constant, de către Belarus a tuturor obligațiilor sale și a legislației internaționale, miniștrii de externe ai țărilor UE au convenit să impună sancțiuni companiilor care «finanțează regimul lui Lukașenko». Restricțiile au afectat, de asemenea, și întreprinderile din domeniul apărării din Belarus: MZKT (ampatament pentru complexele de arme grele), a 140-a fabrică de reparații (repararea tancurilor), fabrica electromecanică «Agat» (dezvoltarea sistemelor de control automat), «Beltechexport» (vânzarea de echipamente militare în străinătate). Cele mai mari întreprinderi ale țării sunt deținute de stat, prin urmare, sancțiunile tuturor «pachetelor» sunt îndreptate împotriva Republicii Belarus ca o armă hibridă pe câmpul de luptă.

187
Tagurile:
Belarus, NATO, UE
Tematic
Maia Sandu a explicat cum vede relația dintre Moldova și NATO
Șeful NATO: atacuri la Rusia, China și cerșetorie după bani
Presa din SUA: victoria lui Trump va aduce sfârșitul NATO

Загрузка...
Sorin Cîmpeanu

Cîmpeanu spune cât timp vor primi profesorii bani în plus

0
(reînnoit 20:53 17.01.2021)
Ministrul Educației a declarat că profesorilor le vor fi plătite orele remediale timp de 16 săptămâni, mai exact aproape tot semestrul al doilea din actualul an școlar, 2020-2021. Măsurile nu au fost încă propuse Guvernului.

BUCUREȘTI, 17 ian – Sputnik. Promisiuni fără acoperire? Așa ar putea fi considerate promisiunile ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, referitoare la plata orelor remediale din cel de-al doilea semestru al anului școlar în curs.

Deocamdată nu se știe exact nici câți bani vor primi în plus profesorii pentru orele remediale, deși Cîmpeanu înaintase valoarea de 100 de lei în spațiul public. Demnitarul a dat asigurări că vom avea câte de curând o decizie prin care să fie clar câți bani vor primi profesorii care predau ore remediale.

”Încă nu am făcut această propunere în Guvern, dar voi iniția o Ordonanță de Urgență prin care aceste lucruri la care lucrăm să fie propuse și sunt convins că vor putea fi aprobate”, a spus Cîmpeanu la hotnews.ro.

De asemenea, ministrul Educației a precizat că există acoperirea financiară identificată, fiind vorba despre un pachet mediu, de cinci ore remediale pe săptămână, vreme de 16 săptămâni.

Reamintim că semestrul al doilea debutează în data de 8 februarie 2021 și durează 17 săptămâni. Acesta se încheie pe data de 18 iunie 2021. Sunt două săptămâni de vacanță de Paște.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a subliniat că este nevoie urgentă de recuperare de către elevi a acestor pierderi înainte de examenele naționale.

În acest caz, se pune întrebarea dacă elevii vor fi chemați sâmbăta la școală pentru orele remediale.

Cîmpeanu a explicat că decizia îi va aparține profesorului, însă a precizat că se poate face o oră în plus în fiecare zi, de luni până vineri.

Programul va fi făcut de profesor numai după ce a identificat pierderile și necesarul de ore ca să acopere pierderile suferite pe parcursul procesului de predare online, împreună cu elevii, prin consultarea părinților.

Este evident că Sorin Cîmpeanu are încrede în bunele intenții ale profesorilor, însă nimeni nu poate garanta că acele ore chiar se vor derula așa cum trebuie și că profesorii se vor ține de treabă, nu vor chema copiii la școală doar pentru a încasa banii pe orele remediale…

0
Tagurile:
Sorin Cîmpeanu
Tematic
Cîmpeanu cere devotament din partea profesorilor
Refuză profesorii vaccinarea? Cîmpeanu dă explicații
Moraru: ”E liniște peste tot. Nu se mai aud abuzurile profesorilor”

Загрузка...