Monica Anisie

Doamna Anisie, ce faceți cu profesorii pe care îi lasă nervii?

828
(reînnoit 10:02 17.11.2020)
O situație despre care nu se vorbește și, ca de obicei în învățământ, se bagă gunoiul sub preș: profesorii ce încep să cedeze psihic și elevii care sunt, fără vina lor, sacul de box al dascălilor.

Școala online scoate la suprafață multe probleme ale sistemului românesc de învățământ. Nu sunt probleme noi, să ne înțelegem, ci vechi, nerezolvate niciodată cu adevărat, trecute sub tăcere.

Faptul că în clase nu erau/nu funcționau camerele de luat vederi le-a permis dascălilor să aibă în continuare o atitudine de superioritate față de elevi, să îi trateze ca pe niște ființe inferioare, care trebuie să tacă și să se supună, să nu pună întrebări și, în general, să nu deranjeze.

Mentalitatea asta a trecut și în online.

Recent, mi s-a adus la cunoștință o situație tristă, de la un liceu bucureștean. Vorbesc despre atitudinea total descalificabilă a unei profesoare de limba și literatura română care, deranjată până la sufocare – metaforă, desigur, stați liniștiți – de faptul că un elev ”și-a permis” să întrebe, în stilul de azi al adolescenților, pe grupul comun de whatsapp, prin 3 semne de întrebare – fără nimic altceva – a uitat pentru ce e plătită și s-a apucat să urle.

Că, vezi Doamne, cum își permite elevul să facă asta unui profesor?!?! Nu putea să se exprime în limba română, să întrebe?

Pedagogic ar fi fost – și nici nu se făcea de râs cadrul didactic – dacă, în loc să ”facă morală”, ar fi spus: ”Măi, elevule X, am observat că ai pus trei semne de întrebare. Ca să nu existe dubii în legătură cu nelămurirea ta, te rog să formulezi întrebarea”,
Monica Anisie
© Inquam Photos / GEORGE CALIN

Consecința? Elevul ar fi înțeles unde a greșit, pe viitor nu ar fi mai repetat cele 3 semne de întrebare, iar ora ar fi decurs firesc.

Din păcate, nu este un caz singular. Mai trist este că, în grupurile de profesori de pe Facebook, un asemenea comportament nu este sancționat, dimpotrivă, vina, în mintea lor, aparține evident elevului.

Profesorii nu își dau seama că, acoperind asemenea ”colegi”, fac rău întregului corp profesoral.

Ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, ar trebui să se sesizeze în asemenea situații și să ia măsuri pentru sancționarea profesorilor care dovedesc că nu mai rezistă psihic. Un sistem de învățământ sănătos va putea face performanță, în timp ce unul bolnav va degrada și ce mai este bun.

Nu este normal ca asemenea oameni să fie lăsați în continuare la catedră, să terorizeze practic, elevii.

828
Tagurile:
Profesori, Monica Anisie
Tematic
Scandal! Părinții, atac dur la MEC și la unii profesori
Palmă pentru profesori: sunt ”arși” la bani
Ultima oră: Veste proastă pentru elevi și profesori!

Armele rusești: Rezultatele preliminare ale anului 2020

364
(reînnoit 10:11 02.12.2020)
Complexul industrial și de apărare al Rusiei și programul de rearmare al Ministerului Apărării al Federației Ruse din acest an au demonstrat o rezistență puternică în condițiile de turbulență economică, cauzate de provocările și amenințările mondiale.

Criza economică globală din acest an, asociată cu pandemia de coronavirus, nu a zdruncinat nici Programul de stat pentru dezvoltarea armamentelor din Federația Rusă (ГПВ-2020), nici poziția Federației Ruse pe piața internațională a armelor.

Aprovizionarea cu arme a trupelor rusești a crescut cu 11% față de anul trecut. Pentru clienții străini, «Rosoboronexport» a livrat produse destinate armatei în valoare de 10 miliarde de dolari, menținându-și carnetul de comenzi la aproximativ 50 de miliarde de dolari. La fel a încheiat noi contrate, suma totală a cărora ajunge la 9 miliarde de dolari.

Министерство обороны РФ

Fără a se implica în cursa înarmărilor, Rusia, din 2019, cheltuiește mai mult de 1,5 trilioane de ruble pentru reechiparea armatei și a marinei, 70% din aceste fonduri fiind cheltuite pe modele moderne de serie. Pe parcursul anului curent, trupele au primit peste 2 300 de unități de arme noi.

Flota rusească a fost suplimentată cu 35 de submarine și nave de suprafață – doar Flota Baltică a primit sașe nave purtătoare de rachete. Apărarea antiaeriană a fost completată cu patru unități regimentale ale sistemului de rachete antiaeriene S-400 Triumf și cu șase unități divizionare ale sistemului de misile sol-aer «Panțir ».

În timpul implementării ГПВ-2020, nivelul armelor moderne în armată și marină a atins 70%, în forțele nucleare strategice – 83%, în Forțele Aerospațiale – 75%. Și, în general, Programul de stat pentru dezvoltarea armamentelor din Federația Rusă pentru anii 2011-2020 a fost primul program care a fost implementat pe deplin și care a asigurat armata cu livrări masive de arme și echipamente noi și moderne. Accelerația va continua și în noul an, când trupele vor primi mai mult de 3 400 de unități de echipament militar nou – echiparea unităților militare în alertă  permanentă cu cele mai noi arme va depăși 71% până la începutul anului 2022.

În mijlocul problemelor

Împreună cu sancțiunile anti-rusești și cu concurența neloială a «partenerilor» occidentali, pandemia a devenit o mare problemă pentru exportul rus de arme. Atragem atenția la faptul că pentru anul 2020 este prognozată, din cauza COVID-ului, o scădere globală de 10% a indicatorilor comerciali mondiali privind comerțul cu arme, dar Rusia își menține poziția de lider mondial. Armele rusești ocupă aproximativ o treime din piața mondială a armelor (locul al doilea după Statele Unite).

Informațiile cu privire la cooperarea tehnico-militară sunt în mare parte confidențiale, și totuși, se știe că Rusia și Turcia au semnat un al doilea contract privind furnizarea cu ЗРС С-400 a Turciei, Egiptul a comandat 500 de tancuri Т-90МС. La fel s-a încheiat un contract pentru furnizarea elicopterelor multifuncționale Mi-38T unui client străin. India este gata să cheltuiască 2 miliarde de dolari pentru avioanele ruse de luptă multirol MiG-29 și Su-30. De asemenea, a cincea generație a avioanelor de luptă Su-57E, elicopterele modernizate Mi-28Nae și elicopterele navale Ka-54K au un potențial ridicat de export. Sistemul de rachete antiaeriene С-300В4 «Аntey-4000» și vehiculele blindate ale liniei «Аrmata» nu sunt mai puțin solicitate. Pentru a înțelege mai bine prețurile liderului rus în perspectivă, aproximativ 45% din exporturile rusești de arme sunt destinate aviației. Exportul mondial al avioanelor de luptă multirol în anii 2020-2023 este estimat la 110,7 miliarde de dolari, iar al elicopterelor militare la 65,3 miliarde de dolari.

Înalta tehnologie în luptă

Anul 2020 este remarcabil pentru progresul cantitativ (producția în masă) și calitativ (uz militar) al armatelor rusești. Câteva evenimente importante – în ordine cronologică.

Elicopterul modern și universal de spionaj și atac Ka-52 «Аligator» a fost testat în condiții de luptă în Siria. Este capabil să transporte la bord un arsenal de 2,8 tone, iar în prezent «încearcă» rachete de croazieră cu o rază de acțiune de până la 100 de kilometri (nu există analogi în lume). În arsenalul Forțelor Aerospațiale Ruse (VKS) sunt aproximativ 140 de mașini de acest tip.

În 2020, sistemul de misile «Panțir» pentru prima dată a «pășit» pe puntea unei nave de război din cauza circumstanțelor. Viteza și capacitățile distructive ale țintelor aeriene sunt în continuă creștere, în timp ce dimensiunea și vizibilitatea lor scade. Respectiv este irațional să se cheltuie rachete scumpe S-300 sau S-400 pe drone inamice ieftine. Sistemul compact transpus în cheie navală elimină în mod optimal toate tipurile de ținte aeriene, de la linia țărmului 20 km și până la marginea navei.

Forțele Aerospațiale ale Rusiei au început să exploateze primul sistem de rachete antiaeriene S-350 «Vityaz» în regiunea Leningrad. Această armă permite realizarea unui salt calitativ în consolidarea Apărării Antiaeriene în direcția strategică occidentală. Divizia are 12 instalații, fiecare având 12 rachete. Un total de 1 728 de rachete, pregătite, în mod automat, să distrugă rapid și cu precizie țintele aeriene  care se află la distanțe mai mari de 120 km și la altitudini de până la 30 km. Testările sistemului de rachete antiaeriene S-500 «Prometeu» sunt în curs de finalizare. În timpul acestora, rachetele au reușit să atingă ținta la o distanță record de 553 km. În direcția Mării Negre, sistemele S-500 din Crimeea vor putea, pur ipotetic, să doboare avioanele de vânătoare și bombardierele strategice ale agresorului aflate deasupra Bucureștiului, Ankarei sau Kievului (în toate aceste cazuri, distanța până la țintă va fi mai mică de 550 km).

Kalașnikov
© Sputnik / Рамиль Ситдиков

În 2020, Marina Rusă, pentru prima dată în 28 de ani, a primit sașe submarine simultan: patru nucleare – proiectele 955A și 885M și două proiecte diesel-electrice 636.3 și 677. Zece crucișătoare submarine strategice de-a patra generație (trei «Borei» și șapte «Borei-A») vor deveni baza navală a triadei nucleare rusești în următoarele decenii și vor transporta  cel puțin 160 de rachete «Bulava» (adică 1 600 de focoase multiple de 100-150 kilotone) cu o rază maximă de acțiune de 8 000 kilometri. Rusia creează rapid o nouă flotă submarină capabilă să apere interesele țării în orice punct al Oceanului planetar.

La fel a început producția în serie a avioanelor de vânătoare Su-57. Avionul de a cincea generație este capabil să detecteze ținte aeriene și terestre la distanțe de până la 400 kilometri, să urmăreacă până la 62 de obiecte și să transmită planul de acțiune către alte aeronave (drone de atac). Primul lot include 76 de avioane de vânătoare pentru Ministerul Apărării al Federației Ruse, însă, pe termen lung, trei regimente aeriene Su-57 vor asigura o creștere constantă a capacităților de luptă ale Forțelor Aerospațiale Rusești.

Noua rachetă balistică intercontinentală grea «Sarmat», capabilă să zboare prin ambii poli ai planetei, a trecut testările finale înainte de fi utilizată de Forțele de Rachete Strategice Ruse (RVSN). Diferența fundamentală constă în posibilitatea de a utiliza noua rachetă balistică intercontinentală cu blocuri hipersonice de tip Yu-71 ca armă non-nucleară de înaltă precizie. La o viteză atmosferică de aproximativ 15 Ma (7 km/sec), energia cinetică a blocului garantează distrugerea, tipică unei lovituri nucleare, dar fără contaminarea radioactivă a zonei. Un avantaj semnificativ al focoaselor de manevrare hipersonice este capacitatea de a ajusta extrem de precis traiectoria și de a nimeri ținta la mii de kilometri de la punctul de lansare.

Testările aparatului de mare adâncime «Poseidon» de pe o instalație energetică nucleară au confirmat caracteristicile unice și distanța practic nelimitată de navigație fără pilot. Acesta este un aparat intercontinental strategic de mare adâncime, capabil să se deplaseze la o adâncime de 1 000 metri, la o distanță de până la 10 mii de kilometri cu o viteză de 100 noduri (185 km/h). Dispozitivul, lung 24 de metri, poate fi echipat cu muniție termonucleară convențională sau cu megatone de TNT și este conceput pentru a distruge grupurile de portavioane, bazele submarine strategice și infrastructura de coastă a inamicului.

Rusia finalizează cu succes și testările rachetei hipersonice «Zircon», care reprezintă o armă eficientă de înaltă precizie și care nu are analogi în nicio altă țară din lume. Lansată în octombie de la bordul fregatei «Admiralul flotei Uniunii Sovietice Gorshkov» din Marea Albă, «Zircon» a distrus, în 4 minute și jumătate, o țintă din Marea Barents, care se afla la o distanță de 450 km. În acest mod, a fost confirmată siguranța apărării frontierelor arctice ale Federației Ruse și a Căii Maritime de Nord. Viteza a depășit 8 Ma, iar altitudinea maximă de zbor a ajuns la 28 kilometri. Proiectul prevede o viteză a rachetelor de până la 9 Ma (peste 10 789 km/h) și o distanță de zbor de peste 1 000 km.

Ministerul rus al Apărării a decis să aprovizioneze trupele cu «Uran-6», adică cu roboți care se ocupă cu deminarea. Complexul multifuncțional de deminare al roboților este conceput pentru a realiza pasaje în câmpurile minate și pentru a demina unele zone mai mari (testat anterior în Siria).

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

364
Tagurile:
rusești, arme

Загрузка...
Karabah

Miturile despre eficiența dronelor turcești în Karabah

274
(reînnoit 16:58 01.12.2020)
În ce măsură e adevărat că Azerbaidjanul a reușit să învingă Armenia cu ajutorul dronelor turcești? Care au fost vulnerabilitățile forțelor armate armene? Răspunsurile la aceste întrebări le aflați din materialul Sputnik.

MOSCOVA, 27 nov – Sputnik, Aleksandr Hrolenko. Acțiunile militare în secolul 21 nu pot fi “ieftine și bune”, cu toate acestea, unele atuuri, precum dronele de asalt, nu reprezintă o garanție a succesului. Un rol determinat îl joacă întregul sistem al organizării militare a statului, inclusiv potențialul industriei de apărare, arsenalele și capacitățile logisitice. Conflictul din Karabah a arătat, mai întâi de toate, nu supremația Bayraktar TB2 în aer, ci supraaprecierea propriilor forțe de către partea armeană și proasta organizare a apărării la sol.

După încetarea focului în Nagorno-Karabah, în spațiul media au părut mai multe articole de analiză, care pot fi rezumate la două afirmații simple:

  • Azerbaidjan a învins pentru că dispunea de drone turcești, iar Armenia nu le avea;
  • Sistemele rusești de apărare antiaeriană devin inutile într-un război contemporan al dronelor.

O astfel de abordare simplistă poate fi explicată prin cunoștințe tehnico-militare abstracte ale experților, precum și prin numărul mare de exemple ale înfrângerilor suferite de tehnica militară și personalul armean. Cu toate acestea, realitatea este întotdeauna mai complexă decât percepția noastră.

Nagorno-Karabah
© Sputnik / Михаил Воскресенский

Nu există minuni, orice film este o expresie a regizorului. Imaginile video, realizate de Bayraktar și alte drone ale armatei azere în Karabah, din start au servit pentru demoralizarea inamicului și pentru promovarea dronelor turcești pe piața internațională. Totodată, în spatele camerei video au rămas “raidurile inutile” și eșecurile, distrugerea a zeci de drone cu mijloacele apărării antiaeriene și lupta radioelectronică.

Instrumentul de bază al nimicirii trupelor și tehnicii pe câmpul de luptă rămâne artileria, sistemele de lansare multiplă a rachetelor, care sunt capabile să “lucreze” hectare întregi din prima linie și din spatele liniei inamice.

Forțele armate dispun de mai multă artilerie cu tunuri și reactive, decât de drone, dar și puterea de luptă a artileriei este incomparabil mai mare.

Spre exemplu, Bayraktar, cu o valoare de peste 1 milion de dolari, poate ridica și transporta până la țintă peste 150 de kilograme de muniții, iar un lansator multiplu de rachete relativ ieftin poate trimite dintr-un foc o tonă de metal fatal. În acest fel, artileria diminuează considerabil costul de producere al distrugerii țintelor.

Bugetul apărării nu garantează succesul. Spre exemplu, dominația îndelungată a Pentagonului în spațiul aerian al Afganistanului nu a condus la o victorie asupra talibanilor la sol.

O încredere în sine neglijentă

Un sistem de apărare antiaeriană eșalonat, bine organizat, este capabil să neutralizeze orice roi de drone al inamicului, iar mijloacele de spionaj radioelectronic oferă în câteva secunde coordonatele punctelor de comandă. Cu toate acestea, sistemele solitare de apărare antiaeriană ale trupelor armene desfășurate în Karabah nu au asigurat o acoperire nu doar din cauza unor caracteristici “învechite”. Un efect l-a avut și gradul de organizare a serviciului, lipsa unui sistem.

Calea spre pace: Cum Rusia ajută locuitorii din Nagorno-Karabah
© Video : Ruptly / Минобороны России / МЧС России

A se observa că „Strela-10” și „Osa-AKM” sunt niște sisteme de rachete antiaeriene din anii 60, care nu reușesc să atingă dronele Bayraktar la o altitudine de 8 kilometri. Sistemele moderne “Tor-M2KM” (cu rază scurtă de acțiune) și “Buk-M2E” (cu rază medie de acțiune) apărau exclusiv Erevanul și Centrala Nucleară Mețamor.

O altă problemă a fost ignorarea mijloacelor de camuflaj pe teren, unele obiective militare parcă ar fi îndemnat: “Distruge-mă!” (o lovitură directă asupra cortului cartierului general cu un steag pe catarg poate priva de orice coordonare câteva unități, ceea ce înseamnă sute și chiar mii de militari pe câmpul de luptă).

Pe de altă parte, atunci când dronele turcești pătrundeau “accidental” din Karabah în zona de frontieră cu Armenia, acolo sistemele antiaeriene și radioelectronice distrugeau dronele fără niciun fel de probleme. Mai târziu, dronele au încetat să mai zboare (probabil, au fost afectate și punctele de control).

Victoria militară din 1994 a format pe parcursul anilor un mit despre invincibilitatea forțelor armate în chestiunea Karabahului. Doar așa poate fi explicată lipsa unor construcții inginerești pe linia de 100 de kilometri de la râul Araks până la lanțul montan Mrava.

Perspectivele deminării în Nagorno-Karabah
© Sputnik / Максим Блинов

Tranșeele și punctele de foc descoperite, adăposturile separate în tranșee – sunt modele ale unor fortificații de la începutul secolului trecut.

Partea armeană nu s-a îngrijit nici de puncte de foc (din beton armat) și nici de rețele de telecomunicații subterane, chiar dacă a avut timp berechet – peste 25 de ani (să se amintim de tunelurile teroriștilor din Siria, construite în niște condiții tehnice modeste). În acest context, în anul 2019 premierul armean Nikola Pașinean a declarat: “Karabahul e Armenia” (însă nu a recunoscut autoproclamata republică), iar ministrul Apărării, David Tonoyan, a formulat în felul următor concepția: “Noi teritorii în cazul unui război”.

Pe 27 septembrie, potențialul militar al părții armene era de câteva ori mai mic decât al părții azere. Cu toate acestea, adversarii au suferit pierderi egale în rândul militarilor și tehnicii militare. În direcția sud, la o anumită etapă, forțele azere și-au asigurat o supremație de 10 ori mai mare, însă au reușit să înainteze timp de o lună cu doar 30-40 de kilometri. Blitzkriegul celor de la Baku a eșuat. În mare parte asta se datorează rezistenței și curajului militarilor și voluntarilor armeni care au fost nevoiți să acționeze în ciuda tuturor condițiilor, în afara unui sistem centralizat de dirijare militară, fără o susținere aeriană.

Experiența siriană și libiană

Revenind la subiectul competițiilor între sistemele rusești de apărare antiaeriană și dronele turcești, ne-am putea aduce aminte de “cascada de drone” în spațiul aerian al Siriei și Libiei – în rezultatul utilizării sistemelor de rachete antiaeriene „Tor-M2KM”, „Buk-M2E” și „Sosna”. O eficiență la fel de mare a demonstrat sistemul “Panțir-S1”. Dacă aceste sistem ar fi fost desfășurate la timp în Nagorno-Karabah, nu ar fi lăsat nicio șansă dronelor turcești “Bayraktar”.

Muncă de durată: Geniștii ruși în Nagorno-Karabah
© Ruptly / Минобороны России

Sistemul de rachete antiariene “Tor-M2KM” este dotat cu opt rachete cu o rază de acțiune de până la 15 kilometri și o altitudine de interceptare de până la 10 kilometri, fiind capabil să detecteze și să doboare ținte cu o vizibilitate redusă. Totodată, poate detecta simultan până la 48 de ținte, însoțește 10 și distruge patru.

Raza maximă de acțiune a “Buk-M2E” este de 45 de kilometri. Altitudinea de interceptare este de la 15 la 25 de kilometri. Are capacitatea de a doborî ținte aerodinamice care au o viteză de până la 2,5 Mach și ținte balistice cu o viteză de până la 4 Mach. Lovește simultan până la 24 de ținte (inclusiv cele cu o vizibilitate redusă).

Sistemul “Sosna” observă rachetele de croazieră și dronele de la o distanță de până la 12 kilometri, zona unei distrugeri garantate: de la o distanță de 1,3 – 10 kilometri, altitudine de la 2 metri până la 5 kilometri. Sistemul optic și electronic de control al focului nu se dă de gol prin nicio radiere. Sistemul poate în orice perioada a zilei și în orice condiții meteo să funcționeze în regim autonom, fără participarea echipajului.

În raza de acțiune sunt și țintele terestre, inclusiv tancurile (există elemente de distrugere a blindajului), tancul este detectat de la o distanță de până la opt kilometri.

În cadrul misiunii de menținere a păcii, Rusia a transferat în Nagorno-Karabah cele mai noi sisteme de luptă radioelectronice „Leer-3”. Sarcina de bază a acestuia este bruierea semnalelor GSM, blocarea rețelelor 3G și 4G. Sistemul constă dintr-un automobil KaMAZ și două-trei drone “Orlan-10”, cu o rază de acțiune de 120 de kilometri (capacitatea de aflare în aer la o înălțime de până la 5 km este de 10 ore). De asemenea, drona poate identifica telefoanele, tabletele, poate desfășura acțiuni de recunoaștere, poate transmite datele pe unitățile de stocare și poate să le transmită trupelor de artilerie pentru efectuarea loviturilor. Conflictul din Karabah a fost înghețat, nu rezolvat, iată de ce mijloacele de recunoaștere și sistemele antiaeriene continuă să fie importante.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

274
Tagurile:
drone, Karabah
Тема:
Conflictul azero-armean în Karabah

Загрузка...
Testare la COVID - 19

Alertă MAE: încă o țară cere românilor teste PCR la intrare

0
(reînnoit 12:08 03.12.2020)
Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe precizează că autoritățile croate au anunțat noi măsuri privind condițiile de intrare pe teritoriul Republicii Croația, în contextul pandemiei de COVID-19.

BUCUREȘTI, 3 dec – Sputnik. Accesul pe teritoriul Republicii Croația este permis cetățenilor străini care sosesc din zone/state cu risc epidemiologic ridicat, inclusiv România, cu condiția prezentării unui test molecular (PCR) cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 48 ore anterior intrării pe teritoriul croat sau a efectuării unui test molecular (PCR) după intrarea în Republica Croaţia, cu obligația de a intra în autoizolare până la primirea unui rezultat negativ. Noile măsuri sunt în vigoare până la data de 15 decembrie 2020.

Anunțul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe român.

Lista unităților în care pot fi efectuate testele moleculare (PCR) pentru depistarea infecției cu virusul SARS-CoV-2 la intrarea în Republica Croația poate fi consultată la pagina de internet: https://www.koronavirus.hr/svi-testni-centri-u-republici-hrvatskoj/763. Costul pentru efectuarea unui test variază între 70 și 200 euro și va fi suportat de către solicitant.

Lista zonelor/statelor cu risc epidemiologic ridicat poate fi consultată la următoarea adresă: https://www.ecdc.europa.eu/en/covid-19/situation-updates/weekly-maps-coordinated-restriction-free-movement.

De la aplicarea acestor măsuri sunt exceptate mai multe categorii de persoane.

Este vorba despre angajaţii care prestează servicii esenţiale, inclusiv angajaţii în domeniul sanitar, lucrătorii transfrontalieri şi sezonieri, elevii, studenţii şi stagiarii transfrontalieri, cu obligația ca durata șederii pe teritoriul Republicii Croația sau în afara teritoriului croat să nu depășească 12 ore, personalul navigant şi transportatorii, diplomaţii, personalul organizaţiilor internaţionale şi persoanele invitate de organizaţii internaţionale, personalul militar, ofiţerii de poliţie, personalul protecţiei civile şi personalul umanitar, persoanele care călătoresc pentru motive esenţiale legate de familie sau afaceri, inclusiv jurnaliștii, persoanele aflate în tranzit, cu condiția ca durata tranzitului să nu depășească 12 ore, precum și pacienții transportați pentru motive de sănătate urgente sau esențiale.

De asemenea, informații suplimentare privind categoriile de persoane exceptate de la noile măsuri adoptate de autoritățile croate se regăsesc pe pagina de internet a Ministerului croat de Interne https://mup.gov.hr/uzg-covid/286210.

Ministerul Afacerilor Externe subliniază că cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență au la dispoziție telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Croația: +38598414341. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet: https://www.mae.ro/node/51907, http://zagreb.mae.ro și http://www.mae.ro/ și informarea temeinică anterior deplasărilor în Republica Croația.

0
Tagurile:
COVID-19, coronavirus, teste, Croația, MAE
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...