Sărbătorind victoria lui Joe Biden pe piața din fața Porții Brandenburg din Berlin

De dragul unității atlantice, Germania va trebui sacrifice UE

1685
Autoritățile germane sunt atât de fericite în legătură cu victoria lui Biden, încât se aud deja voci cu privire la pericolul iluziei germane.

Editorial de Piotr Akopov

Nu, Berlinul nu este atenționat că este încă totul incert și Trump ar putea câștiga, deși este posibil și acest lucru. Conducerii Germaniei i se atrage atenția că își face iluzii în raport cu America, care i-ar putea face un deserviciu nu doar Germaniei, ci și întregii Uniuni Europene. Mai mult, acest lucru nu este sugerat de opoziție, ci de principalul aliat în construirea Europei unite - Franța. Într-adevăr, autoritățile germane au declarat recent lucruri care contrazic direct ideea suveranității europene. Dar tocmai consolidarea acesteia era numită la Paris drept principalul obiectiv strategic - și Berlinul, deși cu o anumită reținere, dar a fost de acord cu acest lucru. Și ce auzim acum?

Heiko Maas
© Sputnik / Григорий Сысоев

Totul a început odată cu publicarea articolului din ”Politico” în ajunul alegerilor americane „Europa are încă nevoie de America - oricine ar veni la Casa Albă, trebuie să fim împreună”. A fost semnat de ministrul Apărării și de liderul oficial al CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer (ACC), succesorul eșuat al lui Merkel (ea a demisionat acum aproape un an din funcția de lider al partidului de guvernământ, dar din cauza pandemiei CDU nu poate să se reunească la congres și să-și aleagă înlocuitorul) ... Patosul articolului constă în faptul că în Germania și Europa per ansamblu sentimentele anti-americane sunt în creștere (despre politica anti-europeană a lui Trump nu se menționează - toată lumea înțelege acest lucru), dar „există o stringentă nevoie de o strategie pentru consolidarea relațiilor transatlantice atât din partea noastră, din Europa, cât și, sunt ferm convins de asta, de la Washington". Și în ajunul alegerilor din SUA Europa trebuie să arate Americii că, indiferent de cine va câștiga, europenii sunt „gata să consolideze și să apere moștenirea noastră comună atlantică”. Cam așa arată jurământul de loialitate - doar cu o listă a celor mai importante trei domenii ale acestei lupte comune a SUA și Europei pentru unitatea lor. Toate cele trei sunt foarte revelatoare.

Primul este de a spori potențialul militar al Germaniei și al întregii Europe, în pofida convingerilor și obiecțiilor, deoarece „noul mediu strategic global va cere europenilor să rezolve mult mai multe probleme de securitate decât înainte, mai ales este necesar să facem față oricăror provocări pentru puterea noastră în imediata vecinătate a Europei”. ... ACC le enumeră chiar - „europenii sunt capabili să-și consolideze prezența și, dacă este necesar, să demonstreze forța în Marea Baltică și Marea Nordului, Europa Centrală și de Est, Balcani, Orientul Mijlociu, Mediterana și Africa Subsahariană”.

Adică Europa ca și cum își asumă mai multă responsabilitate pentru propria securitate? Dacă va fi mai implicată în Orientul Mijlociu și Africa Centrală, atunci își va asigura cu siguranță propria securitate, chiar și în cadrul NATO? Nu, nu este nevoie să ne grăbim să facem concluzii - ACC bate într-o cu totul altă direcție.

Pentru că al doilea pas este un îndemn la o consolidare și mai mare a Occidentului și la încheierea acelui parteneriat transatlantic de comerț și investiții, care s-a încercat fără succes să fie încheiat în anii celui de-al doilea mandat al lui Obama. Acest acord, „al unui NATO comercial-financiar”, ar cimenta în cele din urmă Occidentul unit, întrucât ar fi un pas uriaș către crearea unei piețe unice pentru toți și pentru toate, în plus, o piață care ar fi reglementată mai mult de corporațiile globale decât de guvernele naționale. Negocierile s-au prăbușit în timpul mandatului lui Obama, deoarece guvernele europene erau reticente în a preda prea multă putere forțelor transnaționale.

Dar acum ACC propune „să dea dovadă de ambiție la încheierea acordului comercial”, deoarece este necesar „să înarmăm Occidentul cu pârghiile economice comune de care are nevoie în actuala concurență globală și în lupta pentru piețe, reguli, valori, norme și influență”. Și, în general, „nicio altă politică nu va da un impuls mai puternic creșterii și va trimite un semnal mai clar către Beijing și întregii lumi că suntem gata să ne apărăm valorile și regulile noastre de a face business. Este clar că nu este vorba despre business, ci despre o confruntare geopolitică, despre o încercare de a consolida Occidentul fărâmițat, și încă de a-l reuni în cel mai radical mod. Piața unică în epoca actuală este aproape un analog al unui stat unitar, adică Uniunii Europene i se propune să fie lipsită de propria sa suveranitate (care nu a fost încă finalizată nici de jos, de către statele naționale, și nici din partea alianței militaro-politice cu SUA) în favoarea unui singur stat transatlantic. 

Și pentru a elimina toate visele suveranității europene, ACC vorbește despre cea de-a treia direcție: "Iluziile independenței strategice a Europei trebuie să înceteze. Europenii nu vor putea înlocui America în rolul său cel mai important de țară care ne asigură securitatea. <...> America și Europa trebuie să recunoască pe deplin realitatea că SUA sunt obligate să pună în aplicare o politică de descurajare nucleară pe continentul european".

Da, totul este extrem de simplu - „pentru SUA, acest lucru înseamnă că trebuie să continue să acopere Europa cu umbrela lor nucleară. Germania, la rândul său, trebuie să decidă urgent să rămână în programul nuclear al NATO și să continue să fie un partener nuclear de încredere alocând fondurile bugetare și militare necesare pentru aceasta. "

Nu contează că patru cincimi dintre germani susțin retragerea armelor nucleare americane de pe teritoriul german - elita atlantică a RFG intenționează să continue să ignore opinia propriei populații.

Nu trebuie să credeți că aceasta este doar poziția lui Annegret Kramp-Karrenbauer. Nu, aceasta este și poziția Angelei Merkel, cât și, în general, poziția consolidată a întregii elite germane sistemice (căreia i se opun contra-elitele de stânga și de dreapta sub forma „Stânga” și „Alternativa pentru Germania”). Felicitându-l pe Biden, Merkel a spus același lucru - „nu este nimic care să înlocuiască prietenia transatlantică dacă vrem să facem față provocărilor vremurilor”, „aceasta este valoarea noastră comună; trebuie să continuăm să lucrăm împreună, să unim constant noi generații de germani și americani, europeni și Americani”.

Da, Merkel menționează și despre o responsabilitate europeană mai mare: „trebuie să ne asumăm mai multă responsabilitate în acest parteneriat, <...> America a fost și rămâne cel mai important aliat al nostru, dar suntem așteptați - și pe bună dreptate - să facem pași mai activi pentru a asigura siguranța și protecția principiilor noastre în lume". Dar aceasta este o responsabilitate în cadrul Alianței Atlantice și chiar mai strânsă, având în vedere îndemnul Berlinului pentru o mai mare integrare comercială și financiară a celor două părți ale Atlanticului.

Nu în zădar americanii și-au crescut elita germană timp de 75 de ani - acum își demonstrează disponibilitatea de a fi chiar mai pro-atlantici decât americanii, bucurându-se de plecarea lui Trump. Se bucură devreme? Desigur, pentru că Trumpismul, sau mai bine zis naționalismul american, care vede un competitor în Europa și vrea să slăbească structurile transnaționale, nu va dispărea nicăieri și își va lua o revanșă. Dar chiar și acum în Europa mulți sunt nemulțumiți de dorința germanilor de a „întări frăția atlantică” - de exemplu, aceeași Franță, care insistă asupra necesității de a merge spre suveranitatea europeană.

Emmanuel Macron deocamdată nu i-a răspuns ACC, dar a apărut un articol în Le Figaro, „Iluzia periculoasă a Germaniei”, care critica apelul ministrului german de a risipi „iluzia autonomiei strategice europene”:

"Este vorba despre o lovitură puternică pentru doctrina franceză, care a susținut întotdeauna independența strategică a Europei. Emmanuel Macron a subliniat în repetate rânduri că Uniunea Europeană ”nu își mai poate încredința securitatea doar Statelor Unite".

ACC nu menționează în mod deschis Franța și președintele acesteia, dar încearcă să submineze inițiativele franceze de formare a „suveranității europene”. În timpul unui discurs la Academia militară din februarie 2020, Macron a oferit un „dialog strategic” partenerilor europeni ai Franței pentru a discuta „rolul politicii de descurajare a arsenalului nuclear francez în cadrul politicii de securitatea comună”.

Ministrul german al Apărării este gata să împartă portavionul francez și locul Parisului în Consiliul de Securitate al ONU, dar în profunzime nu este interesat de cocoșul gal, care continuă să se umfle în pene, chiar dacă sunt cam rare. Ea crede doar într-o mare America cu scutul său nuclear. Nu înțelege că într-o zi americanii ar putea pur și simplu să o abandoneze, așa cum au făcut cu Franța în perioada interbelică. Ea nu vrea să consolideze în mod independent apărarea cu ajutorul celor mai apropiați vecini.

Acestea sunt concluzii absolut corecte - deoarece chiar și actuala elită politică franceză, crescută și în spiritul loialității față de „solidaritatea atlantică”, păstrează rămășițele gândirii geopolitice independente și ale memoriei istorice. La Berlin, majoritatea clasei politice este complet lipsită de acest lucru, ceea ce, de altfel, face să se îndoiască puternic de capacitatea elitei germane actuale de a conduce cu succes procesul de integrare europeană. Pentru că, dacă nu construiești un „al patrulea Reich”, și nici „casa comună europeană”, ci aripa din spate a turnului Babel al imperiului transatlantic, cine te va urma?

Sursa: RIA Novosti

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1685
Tagurile:
UE, Germania
De ce Occidentul este nemulțumit de reglementarea din Nagorno-Karabah

De ce Occidentul este nemulțumit de reglementarea din Nagorno-Karabah

158
(reînnoit 16:19 24.11.2020)
Ministrul francez de Externe a împărtășit detalii despre misiunea umanitară pe care țara sa a organizat-o pentru a ajuta locuitorii din Nagorno-Karabah.

Editorial realizat de Irina Alksnis

Este vorba despre trimiterea unei misiuni de chirurgi și echipamente medicale și chirurgicale în această regiune, scrie editorialistul RIA Novosti.

SUA, la rândul lor, s-au limitat la alocarea a doar cinci milioane de dolari pentru Comitetul Internațional al Crucii Roșii și altor organizații neguvernamentale care oferă asistență persoanelor afectate de recenta acutizare a conflictului.

Pacificatori ruși
© Sputnik / Максим Блинов

Aparenta lipsă de entuziasm a Parisului și a Washingtonului în privința reglementării din Karabah - atât la nivel de retorică, cât și în acțiuni - confirmă că Serghei Lavrov a avut dreptate atunci când a amintit de demonstrarea „mândriei lezate” de către aceștia.

Președintele Azerbaidjanului Ilham Aliev a spus același lucru, menționând ironic că Statele Unite și Franța, ”deși cu întârziere, și-au exprimat totuși atitudinea pozitivă” față de acordul încheiat.

Și conform tradiției deja, Ankara nu a stat mult să aleagă cuvintele. Purtătorul de cuvânt al președintelui turc a declarat că Occidentul, reprezentat de NATO și UE, timp de treizeci de ani nu a putut să prezinte „propuneri concrete și realiste” cu privire la confruntarea din Karabah, în timp ce Rusia și Turcia au reușit să „ajungă la o înțelegere reciprocă”.

S-a scris din start că înțelegerile cu privire la Nagorno-Karabah s-au dovedit a fi o înfrângere dureroasă pentru Occident - în special pentru Statele Unite și Franța, care împreună cu Rusia sunt copreședinți ai Grupului Minsk al OSCE pentru identificarea modalităților de soluționare pașnică a acestui conflict.

Dacă e să dăm crezare jurnaliștilor de la The National Interest, de această dată Occidentul a scăpat în totalitate momentul.

A fost luat prin surprindere și de reluarea ostilităților și de semnarea acordului potrivit căruia trupele rusești de menținere a păcii au fost introduse în regiune.

Publicația a dat vina pentru cele întâmplate pe serviciului de informații american care, conform datelor sale, nici măcar nu a putut obține informații despre negocierile dintre Putin și Erdogan, iar rezultatul a fost o slăbire sensibilă a poziției SUA în regiune.

În realitate însă situația este și mai gravă, deoarece poziția cum că „spionajul nu a funcționat bine” permite acoperirea unui eșec mult mai grav al Statelor Unite în toată această poveste.

Pacificator rus în apropiere de mănăstirea Dadivank, Karabahul de Munte
© Sputnik / David Galstyan

Reglementarea din Karabah, în ciuda caracterului relativ local al conflictului, marchează o etapă absolut nouă în transformările prin care trece sistemul politic global. Este pentru prima dată când Statele Unite și Europa s-au dovedit a fi parteneri inutili și nedoriți în același timp pentru toate părțile implicate.

Cel mai important aspect al hegemoniei occidentale din ultimele trei decenii a fost omniprezența și solicitarea peste tot a implicării lor. În orice situație, în orice conflict - chiar și într-o parte semnificativă a politicii interne din unele țări - au existat întotdeauna forțe care au apelat la Occident, au solicitat sprijin, s-au bazat pe ajutor și l-au primit adesea într-o formă sau alta.

Drept exemplu elocvent al acestei abordări putem aminti episodul din Crimeea, din primăvara anului 2014, când armata ucraineană a încercat să „ia cu asalt” o instalație militară rusească strigând „America este cu noi”.

Acest lucru, desigur, pare ridicol, dar în același timp reflectă foarte exact modul de gândire al unui număr semnificativ de oameni, inclusiv cei de rang înalt, de pe tot globul - de la Belarus la Venezuela, de la Siria la Hong Kong.

Mai mult decât atât, această stare de fapt este susținută în mod intenționat de Occident care, în mod firesc, este interesat să rămână drept adevăr în ultimă instanță și să dețină, dacă nu chiar o ”pachetul de control”, atunci cel puțin dreptul de veto asupra oricăror probleme și conflicte din lume.

Reglementarea actuală din Karabah s-a dovedit a fi unică prin faptul că Occidentul a fost exclus concomitent de către toate părțile participante. Și acest lucru este cu atât mai impresionant, cu cât procesul de negocieri nu a fost unul deloc ușor, ceea ce s-a reflectat în declarațiile oficiale ale capitalelor implicate, care au fost destul de dure pe alocuri în raport unele cu altele.

Însă în loc să atragă Statele Unite sau Europa la proces pentru a-și consolida poziția, conform tradiției mondiale consacrate, toată lumea a adoptat în unanimitate convingerea că „ne vom lămuri singuri între noi”.

Și chiar s-au descurcat - punând deja post factum Occidentul împreună cu restul lumii în fața faptului împlinit privind acordurile încheiate și chiar aflate în proces de implementare.

Aceasta a dat o lovitură foarte puternică aplicată asupra unei alte pietre de temelie - influența SUA și pretenția de a avea un statut special în sistemul global. Și așa cum arată practica, după o primă încercare - cu atât mai mult de succes - vor urma cu siguranță și altele.

Nu este surprinzător că americanii preferă să dea vina pentru cele întâmplate pe un eșec accidental al serviciului său de spionaj.

Acest lucru este mai simplu și mai confortabil decât conștientizarea și, cu atât mai mult, recunoașterea publică a adevărului că, de fapt, reglementarea din Nagorno-Karabah înseamnă o altă mișcare tectonică în sistemul politic mondial, care lipsește treptat Statele Unite și Occidentul per ansamblu de statutul lor exclusiv în cadrul acestuia.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a Redacției.

158
Tagurile:
Karabah, Occident
Tematic
Misiunea de pace în Karabah: Rusia și-a asumat o grea povară
Greșelile militare ale Armeniei în Nagorno-Karabah
Putin cere acordul Legislativului pentru dislocarea trupelor în Karabah

Загрузка...
Summitul G20

Coronavirusul a afectat summitul G20. Dar Occidentul nu va tolera vaccinul rusesc

241
Editorialistul Ivan Danilov a analizat cele mai importante probleme discutate la summitul G20. El consideră că Summitul a scos în evidență ”moartea globalizării” și a subliniat că deglobalizarea, în lumea post-COVID, s-a produs deja.

Editorial realizat de Ivan Danilov

Summitul virtual G20 a scos în evidență moartea globalizării, în pofida tuturor eforturilor destul de conștiincioase ale participanților, a subliniat că deglobalizarea în lumea post-covid s-a produs deja. Și nu este vorba de vreo conspirație împotriva „lumii unipolare americane” convenționale (sub forma Pax Americana) sau o altă încercare de a reface „confruntarea între blocuri”, așa cum a fost în cea de-a doua jumătate a secolului XX. Deglobalizarea și multipolaritatea sunt deja o realitate, indiferent de ce cred despre acest lucru în ”Think Tank-urile” de la Washington sau Bruxelles

Vladimir Putin la G20
© Sputnik / Алексей Никольский

Problema este că nu există o agendă politică mondială unică, la fel cum nu există un limbaj politic unic pentru a discuta despre aceasta. Mai mult, nu există „un camerton geopolitic” (sau chiar „camertonuri”) de care să se ghideze comunitatea mondială.

Există probleme comune, începând de la pandemia de coronavirus și până la criza economică globală, dar iată soluții comune, nu doar că nu există, ci nu sunt și nici nu vor fi. Pur și simplu pentru că, la nivel global, schema de interacțiune dintre țări a trecut la un mod de joc cu sumă zero, adică orice succes al unei anumite țări este perceput ca o înfrângere pentru concurenți, în același timp, este demonstrată o disponibilitate totală pentru a sacrifica unele interese comune (ca să nu mai vorbim de considerații umanitare), astfel încât cineva dintre concurenții geopolitici să nu-și poată trece la activ nici o victorie de imagine, victorie politică sau economică.

Se impun câteva exemple evidente. La summit-ul G20, liderul RPC a propus crearea unui oarecare mecanism digital care să permită deblocarea mișcării între țări, care ar oferi un important sprijin economiei mondiale, comerțului internațional și restabilirii turismului (ceea ce este foarte important pentru multe țări, inclusiv pentru cele foarte sărace).

China a propus crearea unui mecanism internațional de recunoaștere reciprocă a „codului QR de sănătate”, care se va baza pe rezultatele testelor. "Sper că se vor alătura acestuia cât mai multe țări și regiuni ale lumii", a spus Xi Jinping.

La nivel obiectiv, crearea unei anumite „confirmări digitale” internaționale general recunoscute a faptului că un anumit turist, diplomat sau om de afaceri este sănătos și poate trece granițele țărilor (precum și se poate întoarce în patria lui) fără carantină sau ocolind granițele închise din cauza coronavirusului este o idee buna. Dar șansele implementării ei la nivel global în viitorul apropiat sunt minime, deși această măsură este necesară acum și poate fi implementată relativ ușor în practică. Și această măsură, cel mai probabil, nu va fi pusă în aplicare, deoarece a fost propusă de președintele Xi și, din punctul de vedere al imaginii liderilor occidentali, este imposibil să fie de acord cu propunerile Beijingului oficial (în special, cu propunerile care subliniază dezvoltarea avansată a tehnologiilor informaționale chineze), și este imposibil la cel mai principial nivel.

Următorul exemplu este legat de problema inaccesibilității vaccinurilor împotriva coronavirusului pentru țările sărace ale lumii, care, în absența vaccinării, ar putea rămâne astfel de „focare ale coronavirusului” pe planetă cu toate consecințele care decurg din aceasta. În discursul său, Vladimir Putin a subliniat necesitatea asigurării accesului global la vaccinare:

"Rusia susține proiectul de decizie cheie a actualului summit, care vizează punerea la dispoziția tuturor a vaccinurilor eficiente și sigure. Fără îndoială, medicamentele pentru imunizare ar trebui să fie accesibile pentru toți. Și țara noastră, Rusia, evident, este gata să ofere țărilor care au nevoie vaccinurile dezvoltate de savanții noștri: acesta este primul vaccin înregistrat din lume „Sputnik V” pe platforma vectorilor adenovirusului uman, al doilea vaccin rusesc, „EpiVacCorona” al Centrului Științific Novosibirsk, este de asemenea gata, al treilea vaccin rusesc este practic gata.

Proporția pandemiei ne obligă să folosim toate resursele și elaborările disponibile. Scopul nostru comun este de a forma portofolii de vaccinuri și de a oferi întregii populații a planetei o protecție sigură. Aceasta înseamnă, dragi colegi, că este de muncă pentru toată lumea și mi se pare că acesta este cazul când, posibil, competiția este inevitabilă, dar trebuie să pornim în primul rând din considerente umanitare și să punem acest lucru în prim plan".

La nivel declarativ, totul va fi în ordine, dar G20 în ansamblu nu va fi de acord cu acțiuni specifice, care (dacă urmăm logica elementară) ar presupune crearea unui fond general pentru finanțarea vaccinării populației din țările sărace utilizând cele mai accesibile și eficiente vaccinuri, ceea ce ar necesita în mod natural utilizarea vaccinului rusesc „Sputnik V”, care este mai ieftin decât omologii săi americani și europeni și care, spre deosebire de vaccinul Pfizer, nu trebuie depozitat la minus 70 de grade. Aceasta din urmă reprezintă o problemă majoră chiar și în infrastructura medicală americană, ca să nu mai vorbim de „infrastructura” respectivă din America de Sud, Africa sau Europa de Est.
Problema, dacă este să o privim din punctul de vedere al Washingtonului și al Bruxelles-ului, rezidă din nou faptul că vaccinul este rusesc (de altfel, nu le convine nici cel chinezesc).

Vladimir Putin a participat la summitul G20 în regim online
© Sputnik / Алексей Дружинин

Vladimir Putin a îndemnat să se dea dovadă de umanism, amânând „competiția inevitabilă”, dar șansele ca îndemnul său să fie auzit sunt extrem de mici, mai ales având în vedere campania de propagandă aflată în plină desfășurare în mass-media occidentală, pentru discreditarea vaccinurilor rusești și chinezești.

Lista subiectelor asupra cărora nu a existat niciun fel de dialog substanțial la summitul G20 (și au existat o serie de monologuri din partea liderilor mondiali) poate fi continuată: este și reforma OMC, și problemele datoriilor valutare ale țărilor în curs de dezvoltare, și tendința globală spre protecționism. Liderii occidentali au o poziție foarte clară: vorbesc mult, nu ascultă pe nimeni, iar propunerile lor se rezumă la o formulă simplă: „toată lumea ar trebui să facă așa cum spunem noi, și atunci totul va fi bine”, și în acest sens este puțin probabil ca poziția Washingtonului să se schimbe odată cu schimbarea președintelui.

Lipsa substanțialității summitului G20 este o dovadă clară că lumea nu se îndreaptă spre concurența „blocurilor geopolitice” și cu atât mai puțin spre restabilirea „lumii americane” (așa cum se speră la Washington), ci spre o lume care să se pună de acord asupra a ceva ce este posibil doar la nivelul negocierilor bilaterale între anumite țări. În mod formal, ”lumea G20”, așa-numitul Grup al celor douăzeci (G20), există încă, dar în practică ne apropiem de ceea ce celebrul strateg politic american Jan Bremer a numit „lumea G-zero”: o lume în care, în general, toată lumea este pentru sine, iar accelerarea acestei transformări va și fi probabil cea mai importantă moștenire istorică a coronavirusului.

241
Tagurile:
Occident, vaccin, G20
Tematic
Ungaria va importa vaccinul rusesc în decembrie
Vaccinul rusesc EpiVacCorona - în faza III a studiilor clinice
Când vaccinul rusesc Sputnik V ar putea ajunge la angajații ONU

Загрузка...

Agenție de turism din UK condamnă impunerea obligativităţii vaccinării

0
(reînnoit 20:01 24.11.2020)
O firmă de turism din Marea Britanie a stârnit discuţii aprinse pe rețelele sociale după ce a anunțat că nu va mai face afaceri cu Qantas Airways din cauza deciziei acestei companii aeriene de a cere ca toți pasagerii internaționali să fie vaccinaţi împotriva Covid-19.

BUCUREŞTI, 24 nov – Sputnik. Tradewinds Travel, un operator de turism independent, a postat o declarație pe site-ul său web, în care spune că nu va lucra cu clienți care doresc să rezerve un zbor cu Qantas, referindu-se la afirmaţiile CEO-ul companiei aeriene din Australia. Potrivit acestuia, compania australiană vrea să solicite călătorilor internaționali să prezinte dovada că s-au vaccinat împotriva coronavirusului.

„Considerăm că autonomia corporală în ceea ce privește intervenția medicală constituie o alegere personală și nu poate fi ceva impus cu forța de către companii. Nu suntem anti-vaccinuri, dar suntem pro-alegere. Există o diferență uriașă între constrângere și alegerea liberă”, a scris compania, citată de RT

Agenția de turism a mai scris că „niciodată în istoria aviației” o companie aeriană nu a cerut pasagerilor să facă o injecție înainte de a urca în avion. Ea mai spune în declaraţie că Australia, ca stat, are dreptul de a refuza intrarea persoanelor care nu sunt vaccinate, dar că „nu este în atribuţiile unei companii aeriene să impună acest lucru forţat clienților”.

Atitudinea a primit aplauze din partea criticilor politicii vaccinării obligatorii propuse. Un comentator a apreciat agenția pentru că a luat atitudine împotriva „fascismului medical”.

Alții și-au exprimat recunoștința, lăudând compania pentru că se opune „tiraniei” și și-au exprimat speranța că nu va fi zdrobită de „dictatura Covid”.

​De asemenea, mai mulţi utilizatori de Twitter şi-au manifestat sprijinul pentru Tradewinds, spunând că îşi vor rezerva la această agenţie viitoarele sărbători.

​Au existat însă şi comentarii dezaprobatoare. Un internaut a salutat în mod ironic știrea, spunând că astfel nu va fi nevoit să stea lângă un „anti-vaccinist” atunci când va zbura.

​Agenția de turism a promis că va boicota orice companie aeriană care urmează exemplul Qantas. CEO-ul Qantas, Alan Joyce, a susținut că vaccinările obligatorii pentru călătorii internaționali vor deveni o normă la nivel mondial.

Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA), un grup de lobby care reprezintă companiile aeriene din întreaga lume, dezvoltă deja o aplicație mobilă care va servi drept „pașaport” Covid-19 pentru călători. Un program pilot pentru aplicație este programat să fie lansat luna viitoare.

0
Tagurile:
Vaccinare, UK
Tematic
Brexit aduce noi oportunități pentru UK pe piaţa rusească
UK, avertizări meteo în weekend: ploi torenţiale, inundaţii
UK: lockdown în toată ţara – fără Crăciun şi Anul Nou?
UK: Mai mulţi morţi din cauza lockdown-ului decât a Covid
UK: VIZĂ pentru români de la 1 ianuarie – cum o obţineţi

Загрузка...