Monica Anisie

Cu ce drept o trage Selly la răspundere pe Monica Anisie?

597
În spațiul public începe să se nască o tendință – care poate deveni periculoasă - și anume aceea ca niște ”influenceri” să provoace demnitari ai statului român. Cazul lui Selly este elocvent.

Săriți, lume! Ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, s-a speriat de vloggerul Selly și de întrebările lui incomode și a refuzat dezbaterea.

Drept urmare, Selly câștigă și mai mult capital de imagine, devenind, tot mai mult, în mentalul colectiv, un exponent al generației sale, o lumină în întunericul din învățământul românesc.

Proaspăt absolvent de bacalaureat, Selly a provocat ministrul Educației la o dezbatere pe tema reformei în sistem.

Anisie a zis pas, după ce, inițial, acceptase.

Selly a luat acest refuz drept o frică a demnitarului. Mă gândesc că Monica Anisie deja face terapie și privește cu teamă poza lui Selly, dar asta e deja o altă poveste…

Cum ziceam, Selly a interpretat refuzul Monicăi Anisie ca pe o frică de dezbatere.

”Impresia mea este că nu vrea să fie confruntată cu adevărul, că nu vrea să aibă o discuție despre viitorul educației. Întâlnirea de astăzi ar fi fost o confruntare pe fapte, de care doamna ministru a fugit. Să o spunem pe șleau”, a declarat Selly.

Să o spunem pe șleau: Selly nu e decât un băiat cu tupeu, inteligent, nu zic nu, capabil, însă ar putea deveni o victimă a propriei aroganțe.

Mănușa aruncată demnitarului de la Educație nu este decât o dorință de afirmare. Faptul că face rating e una – și la Floricica Dansatoarea se uitau românii în număr mare – și a duce la capăt o dezbatere pe tema reformei în educație cu Anisie e alta.

Ce îl recomandă pe Selly să discute despre reforma în educație? Ce știe el despre sistemul de învățământ?

Desigur, poate vorbi din experiența sa, din experiența colegilor și prietenilor săi, dar atât. Nu este exponentul generației sale, în ansamblu.

Totuși, se creează un precedent chiar periculos – această provocare aruncată unui demnitar, din poziția unui oarecare – în ciuda miilor de fani din mediul online pe care îi are, Selly nu reprezintă un grup țintă – elevi, profesori, preșcolari chiar – poate induce, în mentalul colectiv, ideea că reprezentanții instituțiilor statului român trebuie să fie la cheremul oricui, oricând și oricum.

597
Tagurile:
Monica Anisie
Monica Anisie

De ce a prins fake-news-ul cu declarația Monicăi Anisie?

712
O declarație care ar fi putut scoate din minți și cel mai liniștit om a scos la iveală, de fapt, prăpastia dintre actuala conducere a Ministerului Educației și Cercetării și omul de rând.

Am urmărit și eu ieri, ca mulți – incredibil de mulți – români declarația ministrului Educației și Cercetării, Monica Anisie, legată de situația copiilor care provin din familii fără curent electric.

De la bun început am simțit – sau, mai degrabă, am vrut să simt, să cred asta – că avem de-a face cu o scoatere din context, cu un fake-news… Nu îmi puteam imagina că un om, care, pe deasupra ete ministrul Educației și Cercetării, se arată a fi atât de lipsit de empatie față de oamenii cu adevărat nevoiași.

Era ca și cum le-ar fi spus: ”Dacă n-aveți pâine, mâncați cozonac!”

Și totuși… chiar dacă vorbim de o ”gafă” exagerată, accentuată până dincolo de limita bunului simț și a decenței, problema care apare este alta, reală și dureroasă. Iar Anisie pare să nu facă nimic pentru a o remedia.

Mă refer la prăpastia dintre Ministerul Educației și Cercetării și omul de rând. Distribuirea masivă a imaginii ministrului Educației și Cercetării, însoțită de textul ”Pentru școala online, elevii care nu au tablete pot urmări lecțiile la televizor” arată că s-a ajuns la saturație. Profesorii, elevii, părinții, toți au distribuit imaginea. Pentru că nu se mai poate. Pentru că, de luni de zile, de la MEC nu vin decât incertitudini și bâjbâieli.

Acest fake news nu a reprezentat decât picătura care a umplut paharul. Iar Anisie, în loc să arunce cu venin pe Facebook, să acuze fake-news-ul – uitând, evident, că funcția sa presupune alte îndeletniciri – ar trebui să își adune echipa și să se întrebe: ce e de făcut?

Pentru că, în mod absolut clar, nu mai merge așa. Iar Monica Anisie – vrem, nu vrem – și-a pierdut credibilitatea în fața românilor. Acesta este și motivul pentru care nimeni nu mai stă să citească întreaga declarație a demnitarului.

Românii au înțeles – și aici nu e vina lor – că ministrul Educației și Cercetării nu are credibilitate și că, mai grav de-atât, are ”potențial”. Adică omul poate citi un titlu și deja îl crede, pentru că se pliază pe imaginea pe care o are despre un personaj politic sau altul.

Mingea se află acum în terenul Monicăi Anisie.

712
Tagurile:
Monica Anisie

Загрузка...
Steagul UE

Europa va plăti scump pentru noile sancțiuni antirusești

340
(reînnoit 18:00 16.10.2020)
Acest episod a devenit cea de-a treia acutizare majoră a relațiilor dintre Occident și Rusia din ultimii ani.

Editorial realizat de Irina Alksnis

La summitul UE de la Bruxelles au fost anunțate sancțiuni împotriva Rusiei cu privire la cazul lui Alexei Navalnîi, scrie editorialistul Irina Alksnis pentru RIA Novosti.

În noua listă neagră au fost incluși șase reprezentanți de rang înalt ai serviciilor speciale rusești, ai Ministerului Apărării și ai Administrației Prezidențiale, precum și ai Institutului de Cercetare de Stat pentru Chimie Organică și Tehnologie. Sursele susțin că aceste persoane „ar fi putut ști despre otrăvire sau au fost implicate în planificarea acesteia”.

Astfel, potrivit Uniunii Europene, statul rus se angajează în asasinate politice (și atentate asupra lor), folosind arme chimice pentru aceasta în locuri aglomerate. Iar pedeapsa adecvată pentru aceasta, potrivit europenilor, este înghețarea activelor și interzicerea intrării mai multor oficiali ruși, posibil implicați.

În alte privințe, astfel de acțiuni, care se presupune că ar fi întreprinse de Rusia, nu reprezintă un motiv pentru ca Europa să transforme cumva cooperarea cu Rusia. Mai mult, Berlinul, ca inițiator și forță motrice a evenimentelor care au loc, este interesat de „relații bune sau cel puțin rezonabile” cu Moscova, întrucât, potrivit ministrului de Externe al Republicii Federale Germania, Heiko Maas, ceea ce s-a întâmplat „nu schimbă geografia”, iar țara sa trăiește „prin comerț și schimb științific".

Anume în totalitatea acestor fapte ar trebui să căutăm o explicație pentru retorica rusească, fără precedent de aspră din ultima vreme.

Poate părea ciudat la prima vedere, dar prin decizia sa de astăzi, UE a dat într-adevăr un caracter calitativ nou confruntării sale cu Rusia. Pentru a înțelege despre ce este vorba, este necesar să ne reamintim de trecutul recent.

Acest episod a fost cea de-a treia acutizare majoră a relațiilor dintre Occident și Rusia din ultimii ani. Primul a fost în 2014-2015 și este asociat cu evenimentele violente de atunci. Al doilea s-a întâmplat în 2018 în cazul Skripal. Și acum - incidentul cu Navalnîi.

Organizatori și conducători ai acestor procese au fost întotdeauna diferite puteri. La mijlocul anului 2010, Statele Unite au fost acea forță care a desfășurat o campanie grandioasă de exercitare a presiunii asupra Rusiei în acea perioadă. La rândul său, scandalul Skripal a fost în totalitate inspirat de Marea Britanie.

În ambele cazuri, Europa continentală a acționat ca o forță condusă din afară, de la care se aștepta, de asemenea, să facă principalele sacrificii în lupta împotriva Moscovei. Mai mult, americanii s-au descurcat destul de bine pentru prima dată: Uniunea Europeană a avut de suferit cele mai grele pierderi ca urmare a schimbului de sancțiuni sectoriale și contra-sancțiuni rusești. Cu toate acestea, acest lucru era destul de previzibil, deoarece Rusia este un partener economic mult mai semnificativ pentru UE decât pentru Statele Unite sau Regatul Unit.

Europa a învățat o lecție din experiența dureroasă și a emasculat destul de repede războiul sancțiunilor, care durează și astăzi, până la măsuri nedureroase din punct de vedere economic pentru toate părțile sub formă de completare a listelor nesfârșite și expulzare periodică a diplomaților.

Se poate presupune că retorica pacificatoare a politicii externe a Moscovei, care se manifesta anterior chiar și în perioadele celei mai acute ale campaniei anti-rusești din Occident, era și se adresa în primul rând ei - Europei continentale. Sarcina a fost de a răzbate la pragmatismul și buna chibzuială a capitalelor europene, astfel încât acestea să nu-și permită să fie transformate într-un instrument blând în mâinile Washingtonului și Londrei.

Și acest lucru s-a reușit.

Acum, Europa - și în special Germania - a decis să joace independent aceeași carte pe care au jucat-o camarazii săi din Occidentul colectiv: să umfle un grandios scandal rusofob pentru întreaga lume pentru a-și atinge unele dintre obiectivele sale.

Diferența constă în faptul că, dacă Statele Unite și Marea Britanie s-au bazat într-adevăr pe un efect sensibil anti-rusesc, atunci în acest caz scopul este evident unul diferit - pur și simplu pentru că „pedeapsa” anunțată a Rusiei are din nou un caracter absolut simbolic. Pe de altă parte, cel mai valoros și fragil obiect al relațiilor bilaterale din acest moment - ”Nord Stream - 2” - este atent păzit de germani și scos de sub atac.

Cel mai probabil, Berlinul și, în același timp, Parisul și Bruxelles-ul își rezolvă problemele interne cu această combinație, folosind tema „rusească” ca instrument convenabil familiar, iar Navalnîi ca pe un „neghiob” din Preferans.

Doar după mai bine de câteva decenii în care a avut un rol geopolitic secundar, precum și concentrându-se pe economie, „comerț și schimb științific”, Europa și-a pierdut abilitățile în implementarea operațiunilor politice speciale și complexe. De aici și delirul din ce în ce mai uimitor al poveștii cu Navalnîi, unde s-a ajuns deja la acuzațiile de dublă otrăvire a bloggerului. În acest context, britanicii din cazul Skripal arată ca niște guru ai profesionalismului.

Iar degețelul amenințător, arătat de europeni în calitate de pedeapsă la adresa statului care este acuzat că a folosit arme chimice și a încercat o asasinarea politică, impresionează în mod deosebit.

Deci, dacă Europa decide să intre în joc cu mize atât de mari, trebuie să fie gata că va trebui să plătească scump.

Într-adevăr, în marea politică și imaginația adecvată a Moscovei (și puteți fi sigur de ea), gama de măsuri care sunt cu adevărat sensibile pentru partenerii europeni depășește cu mult restricțiile pur economice pe care aceasta le evită atât de sârguincios.

340
Tagurile:
UE, Rusia, Sancțiuni
Tematic
Premieră: primul transgender viceprim-ministru în Europa
Cât de periculos este vaccinul: SUA solicită un răspuns, Europa numără profiturile
Europa luptă pentru uniformizare liberală și totalitarism democratic
Macron: cooperarea cu Rusia, necesară pentru pacea în Europa
Puși în fața faptului împlinit: Cum va plăti Europa pentru bazele SUA

Загрузка...
Macron și Erdogan

Cearta lui Macron cu islamul naște reacții mondiale

0
După ce preşedintele Emmanuel Macron a dat semnalul că nu se delimitează de caricaturile cu profetul Mahomed apărute în Franţa, au apărut apeluri în mai multe țări musulmane pentru boicotarea produselor franțuzești

BRUXELLES, 25 oct - Sputnik. Președintele Macron a declarat că Franţa ''nu va renunţa la caricaturi'', afirmație făcută în cadrul unei ceremonii dedicate memoriei profesorului Samuel Paty, decapitat într-un atac islamist după ce le arătase elevilor săi caricaturi cu profetul Mahomed.

Ca urmare, caricaturile au fost proiectate pe o clădire guvernamentală franceză, iar acest lucru a provocat furie în lumea arabă. Ca reacție, au fost lansate apeluri pentru boicotarea produselor franţuzeşti, iar protestele au cucerit și mediul online unde au apărut hashtag-uri cu mesaje în apărarea profetului Mahomed.

Internauţii din Egipt l-au ridiculizat pe preşedintele Macron și au fost distribuite liste cu mărci franţuzeşti, precum cele ale producătorilor auto sau mărci renumite de produse lactate, cu îndemnul la boicotarea lor.

Reacțiile au devenit organizate în Kuwait, unde 50 de societăţi au anunţat că au retras din oferta lor toate produsele franţuzeşti, iar ca urmare unele magazine din Qatar au retras produsele franţuzeşti de pe rafturi.

Și Organizaţia Cooperării Islamice (OCI) a condamnat ''practica difuzării caricaturilor satirice înfăţişându-l pe Profetul Mahomed'', considerând-o ''dăunătoare pentru relaţiile franco-musulmane''.

La rândul său, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a atacat din nou astăzi pe omologul său francez, căruia i-a pus la îndoială sănătatea psihică, la o zi după o declaraţie similară în urma căreia Franţa şi-a rechemat ambasadorul de la Ankara.

0
Tagurile:
Emmanuel Macron, Franța

Загрузка...