Construcția gazoductului Nord Stream 2 în Germania

Polonia va salva ”Nord Stream - 2”: Iată de ce

475
(reînnoit 15:59 10.10.2020)
În pofida eforturilor depuse de Polonia, Europa de Vest salvează din nou proiectul energetic important pentru aceasta din punct de vedere strategic.

Amenda astronomică de 29 de miliarde de zloti (7,6 miliarde de dolari) impusă ”Gazprom”-ului de către regulatorul polonez antimonopol UOKiK nu a fost înțeleasă nu doar de gigantul energetic rusesc, scrie editorialistul RIA Novosti, Irina Alksnis.

De asemenea și partenerii săi din cadrul proiectului ”Nord Stream-2” și-au exprimat dezacordul cu decizia Varșoviei. Chiar și Comisia Europeană a menționat că o restricție de zece la sută din cifra de afaceri anuală este „mult”.

În plus, UOKiK și-a depășit competența cu această decizie. După cum a menționat compania germană Uniper (una dintre cele cinci companii europene care participă la proiect), acordurile existente privind conducta de gaz în construcție nu se aplică întreprinderii comune și, prin urmare, nu intră sub incidența legislației poloneze privind controlul fuziunilor.

Inițial, într-adevăr se presupunea că construcția conductei va fi finanțată prin crearea unei societăți mixte. Dar acest lucru presupunea însă obținerea permisiunii de la autoritățile antimonopol din toate statele în care activează companiile participante. Iar Polonia este singura țară care a blocat atunci acest proces.

Așa că s-a decis să se evite bătăile de cap cu polonezii, pierzând timp și bani. Pentru a finanța Nord Stream-2 a fost utilizată o schemă diferită: companiile europene nu au devenit coproprietari, ci creditori ai proiectului, scoțând astfel proiectul din reglementarea antimonopol. Și Gazprom a primit împrumuturi garantate cu acțiuni ale ”Nord Stream-2”, astfel încât, dacă o corporație rusească nu reușește să îndeplinească termenii acordului, creditorii devin automat proprietarii lor.

UOKiK a considerat că, făcând acest lucru, cinci companii europene au devenit „cvasi-acționari” ai companiei - operatorului Nord Stream-2. Pe această temei, acesta i-a și pus o amendă colosală Gazpromului, iar pe partenerii acestuia i-a pedepsit cu 61 de milioane de dolari.

Din punct de vedere financiar, nici Gazprom, nici Nord Stream-2 nu sunt în prezent în pericol. Compania rusească va contesta amenda. Parcurgerea tuturor instanțelor se va prelungi pe parcursul câtorva ani de zile și este greu de spus dacă acest caz se va încheia cu succesul Varșoviei.

Evident, partea poloneză este perfect conștientă de acest lucru. Cu toate acestea, acțiunile ei sunt legate nu atât de mult de speranța de a obține o sumă mare de la Gazprom cândva, în viitor, cât și de dorința de a îngropa proiectul aici și acum. Acesta este motivul pentru momentul ales de UOKiK pentru a-și anunța decizia.

Este evident că ceea ce se întâmplă este direct legat de un nou val de înrăutățire a relațiilor dintre Rusia și Occident - din cauza celor întâmplate cu Alexei Navalnîi. Franța și Germania pregătesc un alt pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care va fi propus Uniunii Europene. Marea Britanie și-a anunțat, de asemenea, intenția de a „trage Rusia la răspundere”.

Ce-i drept, se impune automat întrebarea cât de dureroase vor fi măsurile planificate.

Tema sancțiunilor în relațiile dintre Rusia și Occident a devenit deja de mult timp una foarte ambiguă.

Pașii cu adevărat sensibili pentru Moscova s-au făcut în 2014-2015, când au fost introduse restricții sectoriale. Dar chiar și atunci, Statele Unite și Europa nu au îndrăznit să ia măsuri drastice, cum ar fi abandonarea resurselor energetice rusești sau închiderea SWIFT. Este clar că își făceau griji pentru ei înșiși, consecințele ar fi fost prea dure într-un astfel de caz.

Ulterior, sancțiunile s-au transformat într-o profanare absolută, în cadrul căreia Occidentul completează în principal listele negre ale persoanelor fizice și juridice. Adică, formalitățile au fost respectate, dar în același timp nu se aduce niciun prejudiciu real nici Rusiei, nici lui însuși. De altfel, și scandalul privind otrăvirea familiei Skripal s-a dezumflat la un moment dat.

Povestea actuală cu Navalnîi este interesantă deoarece pentru prima dată în câțiva ani a existat posibilitatea să poată fi jucat un alt scenariu. Desigur, este vorba despre abandonarea Nord Stream-2, deoarece există suficiente forțe politice în Occident interesate de un astfel de rezultat și chiar acum fac eforturi mari în această direcție. Polonia este în prim plan aici, iar decizia UOKiK cu privire la amendă este un alt mod de a împinge Europa către decizia dorită de a pune capăt proiectului.

Dar iată că Varșovia prea tare se străduiește și se agită. Și în eforturile sale, ea pune presiuni nu atât asupra Moscovei, cât asupra capitalelor vest-europene, care au propria lor viziune asupra situației, însă care este diferită de cea poloneză.

Judecând după comunicatul franco-german recent publicat, se planifică să se urmeze calea obișnuită a unor sancțiuni pre puțin sensibile: se pregătesc propuneri împotriva persoanelor care sunt considerate responsabile „pentru această infracțiune și încălcarea normelor internaționale în virtutea funcțiilor lor oficiale, precum și a celor implicați în programul ”Noviciok”.
Sebastian Kurz
© Sputnik / Евгений Биятов

Astfel, Europa de Vest salvează din nou un proiect energetic semnificativ din punct de vedere strategic.

Pe de altă parte, activitatea Poloniei prin care se opune acestui proiect, care provoacă și așa o mulțime de probleme Uniunii Europene, poate atrage o iritare suplimentară la adresa Varșoviei și dorința de a-i da peste nas pentru că se bagă unde nu-i fierbe oala.

Mai mult, dacă pretențiile la adresa ”Gazprom”-ului sunt o problemă a Rusiei, atunci încercarea Poloniei de a pedepsi concomitent corporațiile energetice de top din Germania, Austria, Olanda și Marea Britanie (Engie, Uniper, Wintershall, OMV și Shell) este puțin probabil să trezească o înțelegere binevoitoare a statelor respective.

În general, eforturile Poloniei de a contribui la prăbușirea ”Nord Stream-2” pare a fi mai mult un deserviciu adus adversarilor conductei și ar putea avea efectul opus.

Opinia autorului ar putea să nu corespundă cu poziția redacției.

475
Tagurile:
Polonia, Nord Stream 2
Tematic
Construcția Nord Stream 2 poate continua, a declarat Agenţia Daneză pentru Energie
Lavrov a numit nelegitime sancțiunile SUA împotriva Nord Stream 2
UE a atacat SUA din cauza Nord Stream-2
Monica Anisie

De ce a prins fake-news-ul cu declarația Monicăi Anisie?

593
O declarație care ar fi putut scoate din minți și cel mai liniștit om a scos la iveală, de fapt, prăpastia dintre actuala conducere a Ministerului Educației și Cercetării și omul de rând.

Am urmărit și eu ieri, ca mulți – incredibil de mulți – români declarația ministrului Educației și Cercetării, Monica Anisie, legată de situația copiilor care provin din familii fără curent electric.

De la bun început am simțit – sau, mai degrabă, am vrut să simt, să cred asta – că avem de-a face cu o scoatere din context, cu un fake-news… Nu îmi puteam imagina că un om, care, pe deasupra ete ministrul Educației și Cercetării, se arată a fi atât de lipsit de empatie față de oamenii cu adevărat nevoiași.

Era ca și cum le-ar fi spus: ”Dacă n-aveți pâine, mâncați cozonac!”

Și totuși… chiar dacă vorbim de o ”gafă” exagerată, accentuată până dincolo de limita bunului simț și a decenței, problema care apare este alta, reală și dureroasă. Iar Anisie pare să nu facă nimic pentru a o remedia.

Mă refer la prăpastia dintre Ministerul Educației și Cercetării și omul de rând. Distribuirea masivă a imaginii ministrului Educației și Cercetării, însoțită de textul ”Pentru școala online, elevii care nu au tablete pot urmări lecțiile la televizor” arată că s-a ajuns la saturație. Profesorii, elevii, părinții, toți au distribuit imaginea. Pentru că nu se mai poate. Pentru că, de luni de zile, de la MEC nu vin decât incertitudini și bâjbâieli.

Acest fake news nu a reprezentat decât picătura care a umplut paharul. Iar Anisie, în loc să arunce cu venin pe Facebook, să acuze fake-news-ul – uitând, evident, că funcția sa presupune alte îndeletniciri – ar trebui să își adune echipa și să se întrebe: ce e de făcut?

Pentru că, în mod absolut clar, nu mai merge așa. Iar Monica Anisie – vrem, nu vrem – și-a pierdut credibilitatea în fața românilor. Acesta este și motivul pentru care nimeni nu mai stă să citească întreaga declarație a demnitarului.

Românii au înțeles – și aici nu e vina lor – că ministrul Educației și Cercetării nu are credibilitate și că, mai grav de-atât, are ”potențial”. Adică omul poate citi un titlu și deja îl crede, pentru că se pliază pe imaginea pe care o are despre un personaj politic sau altul.

Mingea se află acum în terenul Monicăi Anisie.

593
Tagurile:
Monica Anisie

Загрузка...
Steagul UE

Europa va plăti scump pentru noile sancțiuni antirusești

338
(reînnoit 18:00 16.10.2020)
Acest episod a devenit cea de-a treia acutizare majoră a relațiilor dintre Occident și Rusia din ultimii ani.

Editorial realizat de Irina Alksnis

La summitul UE de la Bruxelles au fost anunțate sancțiuni împotriva Rusiei cu privire la cazul lui Alexei Navalnîi, scrie editorialistul Irina Alksnis pentru RIA Novosti.

În noua listă neagră au fost incluși șase reprezentanți de rang înalt ai serviciilor speciale rusești, ai Ministerului Apărării și ai Administrației Prezidențiale, precum și ai Institutului de Cercetare de Stat pentru Chimie Organică și Tehnologie. Sursele susțin că aceste persoane „ar fi putut ști despre otrăvire sau au fost implicate în planificarea acesteia”.

Astfel, potrivit Uniunii Europene, statul rus se angajează în asasinate politice (și atentate asupra lor), folosind arme chimice pentru aceasta în locuri aglomerate. Iar pedeapsa adecvată pentru aceasta, potrivit europenilor, este înghețarea activelor și interzicerea intrării mai multor oficiali ruși, posibil implicați.

În alte privințe, astfel de acțiuni, care se presupune că ar fi întreprinse de Rusia, nu reprezintă un motiv pentru ca Europa să transforme cumva cooperarea cu Rusia. Mai mult, Berlinul, ca inițiator și forță motrice a evenimentelor care au loc, este interesat de „relații bune sau cel puțin rezonabile” cu Moscova, întrucât, potrivit ministrului de Externe al Republicii Federale Germania, Heiko Maas, ceea ce s-a întâmplat „nu schimbă geografia”, iar țara sa trăiește „prin comerț și schimb științific".

Anume în totalitatea acestor fapte ar trebui să căutăm o explicație pentru retorica rusească, fără precedent de aspră din ultima vreme.

Poate părea ciudat la prima vedere, dar prin decizia sa de astăzi, UE a dat într-adevăr un caracter calitativ nou confruntării sale cu Rusia. Pentru a înțelege despre ce este vorba, este necesar să ne reamintim de trecutul recent.

Acest episod a fost cea de-a treia acutizare majoră a relațiilor dintre Occident și Rusia din ultimii ani. Primul a fost în 2014-2015 și este asociat cu evenimentele violente de atunci. Al doilea s-a întâmplat în 2018 în cazul Skripal. Și acum - incidentul cu Navalnîi.

Organizatori și conducători ai acestor procese au fost întotdeauna diferite puteri. La mijlocul anului 2010, Statele Unite au fost acea forță care a desfășurat o campanie grandioasă de exercitare a presiunii asupra Rusiei în acea perioadă. La rândul său, scandalul Skripal a fost în totalitate inspirat de Marea Britanie.

În ambele cazuri, Europa continentală a acționat ca o forță condusă din afară, de la care se aștepta, de asemenea, să facă principalele sacrificii în lupta împotriva Moscovei. Mai mult, americanii s-au descurcat destul de bine pentru prima dată: Uniunea Europeană a avut de suferit cele mai grele pierderi ca urmare a schimbului de sancțiuni sectoriale și contra-sancțiuni rusești. Cu toate acestea, acest lucru era destul de previzibil, deoarece Rusia este un partener economic mult mai semnificativ pentru UE decât pentru Statele Unite sau Regatul Unit.

Europa a învățat o lecție din experiența dureroasă și a emasculat destul de repede războiul sancțiunilor, care durează și astăzi, până la măsuri nedureroase din punct de vedere economic pentru toate părțile sub formă de completare a listelor nesfârșite și expulzare periodică a diplomaților.

Se poate presupune că retorica pacificatoare a politicii externe a Moscovei, care se manifesta anterior chiar și în perioadele celei mai acute ale campaniei anti-rusești din Occident, era și se adresa în primul rând ei - Europei continentale. Sarcina a fost de a răzbate la pragmatismul și buna chibzuială a capitalelor europene, astfel încât acestea să nu-și permită să fie transformate într-un instrument blând în mâinile Washingtonului și Londrei.

Și acest lucru s-a reușit.

Acum, Europa - și în special Germania - a decis să joace independent aceeași carte pe care au jucat-o camarazii săi din Occidentul colectiv: să umfle un grandios scandal rusofob pentru întreaga lume pentru a-și atinge unele dintre obiectivele sale.

Diferența constă în faptul că, dacă Statele Unite și Marea Britanie s-au bazat într-adevăr pe un efect sensibil anti-rusesc, atunci în acest caz scopul este evident unul diferit - pur și simplu pentru că „pedeapsa” anunțată a Rusiei are din nou un caracter absolut simbolic. Pe de altă parte, cel mai valoros și fragil obiect al relațiilor bilaterale din acest moment - ”Nord Stream - 2” - este atent păzit de germani și scos de sub atac.

Cel mai probabil, Berlinul și, în același timp, Parisul și Bruxelles-ul își rezolvă problemele interne cu această combinație, folosind tema „rusească” ca instrument convenabil familiar, iar Navalnîi ca pe un „neghiob” din Preferans.

Doar după mai bine de câteva decenii în care a avut un rol geopolitic secundar, precum și concentrându-se pe economie, „comerț și schimb științific”, Europa și-a pierdut abilitățile în implementarea operațiunilor politice speciale și complexe. De aici și delirul din ce în ce mai uimitor al poveștii cu Navalnîi, unde s-a ajuns deja la acuzațiile de dublă otrăvire a bloggerului. În acest context, britanicii din cazul Skripal arată ca niște guru ai profesionalismului.

Iar degețelul amenințător, arătat de europeni în calitate de pedeapsă la adresa statului care este acuzat că a folosit arme chimice și a încercat o asasinarea politică, impresionează în mod deosebit.

Deci, dacă Europa decide să intre în joc cu mize atât de mari, trebuie să fie gata că va trebui să plătească scump.

Într-adevăr, în marea politică și imaginația adecvată a Moscovei (și puteți fi sigur de ea), gama de măsuri care sunt cu adevărat sensibile pentru partenerii europeni depășește cu mult restricțiile pur economice pe care aceasta le evită atât de sârguincios.

338
Tagurile:
UE, Rusia, Sancțiuni
Tematic
Premieră: primul transgender viceprim-ministru în Europa
Cât de periculos este vaccinul: SUA solicită un răspuns, Europa numără profiturile
Europa luptă pentru uniformizare liberală și totalitarism democratic
Macron: cooperarea cu Rusia, necesară pentru pacea în Europa
Puși în fața faptului împlinit: Cum va plăti Europa pentru bazele SUA

Загрузка...
Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk

Madrid - Șahtior: Primul rezultat șoc în Champions League

0
(reînnoit 22:10 21.10.2020)
Surpriză de proporții în Champions League! Real Madrid a fost învinsă de Șahior, cu 2-3, chiar la Madrid! Campioana Ucrainei a condus la pauză chiar cu 3-0.

În minutul 29, Tete a deschis scorul cu un șut din interiorul careului, după o acțiune excelentă a lui Korniienko, iar patru minute mai târziu, Varane a înscris în propria poartă, după ce a vrut să respingă o minge din fața lui Dentinho, care ar fi rămas singur cu Courtois. În minutul 42, Tete a pasat excelent cu călcâiul pentru Solomon, iar acesta nu l-a iertat pe Courtois din poziție ideală și a înscris pentru 3-0.

Realul s-a trezit după pauză. După golul minunat din minutul 54 al fostului câștigător al Balonului de Aur, Luka Modric. Campioana Spaniei s-a apropiat la un singur gol pe tabelă, în urma reușitei lui Vinicius. Brazilianul a înscris la numai câteva secunde după ce a fost introdus în teren de Zinedine Zidane.

  • Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    © REUTERS / JUAN MEDINA
  • Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    © REUTERS / JUAN MEDINA
  • Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    © REUTERS / JUAN MEDINA
  • Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    © Photo : JUAN MEDINA
1 / 4
© REUTERS / JUAN MEDINA
Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk

S-a terminat însă 2-3 pe micuțul stadion Alfredo Di Stefano, câtă vreme Santiago Bernabeu se află în proces de modernizare. Arena cu doar 6.000 de locuri a devenit cea mai mică din Liga Campionilor. Cum meciurile se joacă fără spectatori, pentru Real Madrid ar fi fost o pierdere financiară să deschidă Santiago Bernabeu în această perioadă de pandemie.

Într-o altă partidă, Salzburg și Lokomotiv Moscova s-au despățit nedecis, scor 2-2. Rușii au egalat în minutul 75, prin Vitali Lisakovich.

De la ora 22:00 se dispută alte 6 partide. Prime transmite meciul deținătoarei în exercițiu a trofeului, Bayern Munchen împotriva lui Atletico Madrid.

0
Tagurile:
Champions League, Real Madrid

Загрузка...