militanți

Nagorno-Karabah ar putea deveni „Mecca” teroriștilor internaționali

223
(reînnoit 12:00 09.10.2020)
Un rezultat secundar al agravării conflictului din Nagorno-Karabah este activizarea militanților grupurilor teroriste internaționale capabile să obțină beneficii financiare din război și să-și sporească expansiunea, scrie observatorul militar Alexandr Hrolenko.

Editorial realizat de Aleksandr Hrolenko

Migrația unor astfel de „specialiști” în Caucazul de Sud promite o extindere a zonei de luptă și tranziția amenințărilor teroriste într-o formă cronică de ostilități, conform scenariului „afgan”, „libian” sau „sirian”.

Directorul Serviciului de Informații Externe (SVR) al Rusiei, Serghei Narîșkin, a anunțat pe 6 octombrie că mii de luptători din Orientul Mijlociu, ai organizațiilor teroriste internaționale ”Jabhat al-Nusra” (o organizație teroristă interzisă în Federația Rusă), ”Firkat Hamza”, ”Sultanul Murad”, sunt transferați în zona de conflict din Nagorno-Karabah „precum și grupuri extremiste kurde. Mercenarii radicali se așteaptă să câștige bani pe seama noului război din Caucaz. Pentru prima dată, conflictul este alimentat atât de deschis și fără ambiguități de Turcia, care a luat partea Azerbaidjanului.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat: "Evenimentele din Karabah sunt o tragedie, suntem foarte îngrijorați, deoarece Azerbaidjanul, Armenia și Nagorno-Karabah sunt teritorii în care oamenii nu ne sunt străini". Putin a reamintit diaspora azeră și armeană care trăiau în Rusia. Și el a subliniat: un număr imens de cetățeni ruși întrețin relații de prietenie strânse și chiar familiale cu ambele țări.

Moscova urmărește cu mare îngrijorare escaladarea conflictului din Nagorno-Karabah - cu participarea distructivă a țărilor și forțelor terțe.

Surse din sânul opoziției siriene au declarat pentru RIA Novosti că 93 din 322 de mercenari sirieni au fost uciși în Nagorno-Karabah până la începutul lunii octombrie, iar cadavrele a 53 dintre ei au fost aduse în Siria.

Luptatori straini

Rusia nu are nevoie de un război în Caucazul de Sud, însă Kremlinul înțelege că acest conflict armat ia o formă exagerată. Potrivit Ministerului rus de Externe, mercenarii din Siria și Libia sunt transferați în Nagorno-Karabah pentru participare directă la ostilități.

Anterior, președintele sirian Bashar al-Assad, într-un interviu acordat RIA Novosti, l-a numit pe liderul turc Recep Tayyip Erdogan principalul inițiator al unei noi runde a conflictului din Karabah. Acuzația este grea și este puțin probabil să fie dominată de resentimente personale sau răzbunare pentru acțiunile nelegitime ale trupelor turcești pe teritoriul Siriei. Și participarea excesivă a Turciei la conflictul azero-armean riscă să destabilizeze întregul Caucaz de Sud și a mai multor țări din Europa de Est și Asia Centrală.

Vladimir Putin
© Sputnik / Михаил Климентьев

Nu este întâmplător faptul că Canada a suspendat exportul de arme către Turcia, inclusiv componente pentru producția de drone Bayraktar. Ucraina a decis deja să achiziționeze cincizeci de drone de șoc fabricate de Turcia, pe care Azerbaidjan le folosește activ în Nagorno-Karabah. O astfel de achiziție ar putea „împușca” în Donbass și poate duce la o nouă rundă de escaladare a conflictului intern ucrainean.

În ciuda interesului Franței de a coopera cu Azerbaidjanul în industria energetică și de apărare, președintele francez Emmanuel Macron a spus direct că 300 de militanți dintr-un grup jihadist care operează în regiunea Alep au fost transferați din Siria prin orașul turc Gaziantep la Baku. Probabil, Macron, înainte de alegeri, ar putea să se lase influențat de diaspora armeană și totuși faptele sunt un lucru greu de contestat.

Potrivit revistei americane Foreign Policy, Turcia folosește o armată marionetă de mercenari sirieni în Nagorno-Karabah. În conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia, au fost uciși zeci de luptători ai formațiunilor armate siriene, care au luptat anterior în nordul Siriei și în Libia.

Surse ale publicației din Armata Națională Siriană (aceasta este o uniune a grupurilor armate de opoziție susținute de Turcia) raportează despre transferul a aproximativ 1.500 de mercenari sirieni în Caucazul de Sud. Luptătorilor li s-au oferit contracte de patru luni cu plata a 1.500 dolari pe lună (în lire turcești), dar mulți au regretat că au venit în Nagorno-Karabah, iar 55 de mercenari sirieni au murit în luptă. Familiilor victimelor li s-a promis o despăgubire de 60 de mii de lire turcești (aproximativ 7.800 de dolari), un preț nu prea mare pentru o viață de om.

Teren fertil pentru terorism

Ministerul Turc al Apărării neagă trimiterea de mercenari în Azerbaidjan (precum și diferite instituții din Baku) și acuză sprijinul Armeniei de către militanții Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care luptă împotriva autorităților turcești de zeci de ani.

Și la Baku afirmă că mercenarii din Siria și Libanul luptă de partea Armeniei. 

Pur tehnologic, „răspunsul în oglindă” este posibil - resursele financiare ale influentei diasporei armene din multe țări ale lumii fac posibilă adunarea „propriei lor” armate-proxy de mercenari. Singura întrebare este oportunitatea unor astfel de algoritmi.
Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Дружинин

Continuarea escaladării conflictului din Nagorno-Karabah este o cale sângeroasă și întunecată atât pentru Baku, cât și pentru Erevan, un pământ ars pentru populația civilă din nerecunoscutul Nagorno-Karabah. Un nou „teren fertil”, care va atrage zeci de grupări teroriste în Caucazul de Sud, multe mii de luptători jihadiști, de la care „angajatorii” vor fi foarte greu să scape de ei în viitor. Apropo, până de curând, Azerbaidjanul și Armenia erau țări relativ prospere, dacă să luăm în considerare amenințările terorismului internațional.

Potrivit companiei americane Soufan Group, aproximativ 900 de cetățeni azeri (din rândul sunniților) sunt implicați în ostilități în rândurile organizațiilor teroriste din Orientul Mijlociu. Și totuși, după patru operațiuni antiteroriste  de amploare (lichidări) ale Serviciului de Securitate de Stat (SGB) din Azerbaidjan, în țară situația era calmă. Întorcându-se din Siria, serviciile de informații „veterani ai jihadului” sunt primiți în liniște. Și niciun obiectiv major nu poate justifica un probabil import al luptătorilor sirieni „utili”.

Până la 27 septembrie, Armenia a fost și mai puțin expusă amenințărilor terorismului transnațional. Împreună cu Rusia, a eliminat consecințele agresiunii Statului Islamic (organizație care este interzisă în Federația Rusă) și a altor grupuri jihadiste din Siria. Desigur, este mai oportun ca o țară membră a CTSC să lupte împotriva terorismului internațional până a ajunge în țară, iar nu să nu invite militanții PKK ca „forță auxiliară”.

223
Tagurile:
Teroriști, Karabah
Monica Anisie

De ce a prins fake-news-ul cu declarația Monicăi Anisie?

595
O declarație care ar fi putut scoate din minți și cel mai liniștit om a scos la iveală, de fapt, prăpastia dintre actuala conducere a Ministerului Educației și Cercetării și omul de rând.

Am urmărit și eu ieri, ca mulți – incredibil de mulți – români declarația ministrului Educației și Cercetării, Monica Anisie, legată de situația copiilor care provin din familii fără curent electric.

De la bun început am simțit – sau, mai degrabă, am vrut să simt, să cred asta – că avem de-a face cu o scoatere din context, cu un fake-news… Nu îmi puteam imagina că un om, care, pe deasupra ete ministrul Educației și Cercetării, se arată a fi atât de lipsit de empatie față de oamenii cu adevărat nevoiași.

Era ca și cum le-ar fi spus: ”Dacă n-aveți pâine, mâncați cozonac!”

Și totuși… chiar dacă vorbim de o ”gafă” exagerată, accentuată până dincolo de limita bunului simț și a decenței, problema care apare este alta, reală și dureroasă. Iar Anisie pare să nu facă nimic pentru a o remedia.

Mă refer la prăpastia dintre Ministerul Educației și Cercetării și omul de rând. Distribuirea masivă a imaginii ministrului Educației și Cercetării, însoțită de textul ”Pentru școala online, elevii care nu au tablete pot urmări lecțiile la televizor” arată că s-a ajuns la saturație. Profesorii, elevii, părinții, toți au distribuit imaginea. Pentru că nu se mai poate. Pentru că, de luni de zile, de la MEC nu vin decât incertitudini și bâjbâieli.

Acest fake news nu a reprezentat decât picătura care a umplut paharul. Iar Anisie, în loc să arunce cu venin pe Facebook, să acuze fake-news-ul – uitând, evident, că funcția sa presupune alte îndeletniciri – ar trebui să își adune echipa și să se întrebe: ce e de făcut?

Pentru că, în mod absolut clar, nu mai merge așa. Iar Monica Anisie – vrem, nu vrem – și-a pierdut credibilitatea în fața românilor. Acesta este și motivul pentru care nimeni nu mai stă să citească întreaga declarație a demnitarului.

Românii au înțeles – și aici nu e vina lor – că ministrul Educației și Cercetării nu are credibilitate și că, mai grav de-atât, are ”potențial”. Adică omul poate citi un titlu și deja îl crede, pentru că se pliază pe imaginea pe care o are despre un personaj politic sau altul.

Mingea se află acum în terenul Monicăi Anisie.

595
Tagurile:
Monica Anisie

Загрузка...
Steagul UE

Europa va plăti scump pentru noile sancțiuni antirusești

338
(reînnoit 18:00 16.10.2020)
Acest episod a devenit cea de-a treia acutizare majoră a relațiilor dintre Occident și Rusia din ultimii ani.

Editorial realizat de Irina Alksnis

La summitul UE de la Bruxelles au fost anunțate sancțiuni împotriva Rusiei cu privire la cazul lui Alexei Navalnîi, scrie editorialistul Irina Alksnis pentru RIA Novosti.

În noua listă neagră au fost incluși șase reprezentanți de rang înalt ai serviciilor speciale rusești, ai Ministerului Apărării și ai Administrației Prezidențiale, precum și ai Institutului de Cercetare de Stat pentru Chimie Organică și Tehnologie. Sursele susțin că aceste persoane „ar fi putut ști despre otrăvire sau au fost implicate în planificarea acesteia”.

Astfel, potrivit Uniunii Europene, statul rus se angajează în asasinate politice (și atentate asupra lor), folosind arme chimice pentru aceasta în locuri aglomerate. Iar pedeapsa adecvată pentru aceasta, potrivit europenilor, este înghețarea activelor și interzicerea intrării mai multor oficiali ruși, posibil implicați.

În alte privințe, astfel de acțiuni, care se presupune că ar fi întreprinse de Rusia, nu reprezintă un motiv pentru ca Europa să transforme cumva cooperarea cu Rusia. Mai mult, Berlinul, ca inițiator și forță motrice a evenimentelor care au loc, este interesat de „relații bune sau cel puțin rezonabile” cu Moscova, întrucât, potrivit ministrului de Externe al Republicii Federale Germania, Heiko Maas, ceea ce s-a întâmplat „nu schimbă geografia”, iar țara sa trăiește „prin comerț și schimb științific".

Anume în totalitatea acestor fapte ar trebui să căutăm o explicație pentru retorica rusească, fără precedent de aspră din ultima vreme.

Poate părea ciudat la prima vedere, dar prin decizia sa de astăzi, UE a dat într-adevăr un caracter calitativ nou confruntării sale cu Rusia. Pentru a înțelege despre ce este vorba, este necesar să ne reamintim de trecutul recent.

Acest episod a fost cea de-a treia acutizare majoră a relațiilor dintre Occident și Rusia din ultimii ani. Primul a fost în 2014-2015 și este asociat cu evenimentele violente de atunci. Al doilea s-a întâmplat în 2018 în cazul Skripal. Și acum - incidentul cu Navalnîi.

Organizatori și conducători ai acestor procese au fost întotdeauna diferite puteri. La mijlocul anului 2010, Statele Unite au fost acea forță care a desfășurat o campanie grandioasă de exercitare a presiunii asupra Rusiei în acea perioadă. La rândul său, scandalul Skripal a fost în totalitate inspirat de Marea Britanie.

În ambele cazuri, Europa continentală a acționat ca o forță condusă din afară, de la care se aștepta, de asemenea, să facă principalele sacrificii în lupta împotriva Moscovei. Mai mult, americanii s-au descurcat destul de bine pentru prima dată: Uniunea Europeană a avut de suferit cele mai grele pierderi ca urmare a schimbului de sancțiuni sectoriale și contra-sancțiuni rusești. Cu toate acestea, acest lucru era destul de previzibil, deoarece Rusia este un partener economic mult mai semnificativ pentru UE decât pentru Statele Unite sau Regatul Unit.

Europa a învățat o lecție din experiența dureroasă și a emasculat destul de repede războiul sancțiunilor, care durează și astăzi, până la măsuri nedureroase din punct de vedere economic pentru toate părțile sub formă de completare a listelor nesfârșite și expulzare periodică a diplomaților.

Se poate presupune că retorica pacificatoare a politicii externe a Moscovei, care se manifesta anterior chiar și în perioadele celei mai acute ale campaniei anti-rusești din Occident, era și se adresa în primul rând ei - Europei continentale. Sarcina a fost de a răzbate la pragmatismul și buna chibzuială a capitalelor europene, astfel încât acestea să nu-și permită să fie transformate într-un instrument blând în mâinile Washingtonului și Londrei.

Și acest lucru s-a reușit.

Acum, Europa - și în special Germania - a decis să joace independent aceeași carte pe care au jucat-o camarazii săi din Occidentul colectiv: să umfle un grandios scandal rusofob pentru întreaga lume pentru a-și atinge unele dintre obiectivele sale.

Diferența constă în faptul că, dacă Statele Unite și Marea Britanie s-au bazat într-adevăr pe un efect sensibil anti-rusesc, atunci în acest caz scopul este evident unul diferit - pur și simplu pentru că „pedeapsa” anunțată a Rusiei are din nou un caracter absolut simbolic. Pe de altă parte, cel mai valoros și fragil obiect al relațiilor bilaterale din acest moment - ”Nord Stream - 2” - este atent păzit de germani și scos de sub atac.

Cel mai probabil, Berlinul și, în același timp, Parisul și Bruxelles-ul își rezolvă problemele interne cu această combinație, folosind tema „rusească” ca instrument convenabil familiar, iar Navalnîi ca pe un „neghiob” din Preferans.

Doar după mai bine de câteva decenii în care a avut un rol geopolitic secundar, precum și concentrându-se pe economie, „comerț și schimb științific”, Europa și-a pierdut abilitățile în implementarea operațiunilor politice speciale și complexe. De aici și delirul din ce în ce mai uimitor al poveștii cu Navalnîi, unde s-a ajuns deja la acuzațiile de dublă otrăvire a bloggerului. În acest context, britanicii din cazul Skripal arată ca niște guru ai profesionalismului.

Iar degețelul amenințător, arătat de europeni în calitate de pedeapsă la adresa statului care este acuzat că a folosit arme chimice și a încercat o asasinarea politică, impresionează în mod deosebit.

Deci, dacă Europa decide să intre în joc cu mize atât de mari, trebuie să fie gata că va trebui să plătească scump.

Într-adevăr, în marea politică și imaginația adecvată a Moscovei (și puteți fi sigur de ea), gama de măsuri care sunt cu adevărat sensibile pentru partenerii europeni depășește cu mult restricțiile pur economice pe care aceasta le evită atât de sârguincios.

338
Tagurile:
UE, Rusia, Sancțiuni
Tematic
Premieră: primul transgender viceprim-ministru în Europa
Cât de periculos este vaccinul: SUA solicită un răspuns, Europa numără profiturile
Europa luptă pentru uniformizare liberală și totalitarism democratic
Macron: cooperarea cu Rusia, necesară pentru pacea în Europa
Puși în fața faptului împlinit: Cum va plăti Europa pentru bazele SUA

Загрузка...
Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk

Madrid - Șahtior: Primul rezultat șoc în Champions League

0
(reînnoit 22:10 21.10.2020)
Surpriză de proporții în Champions League! Real Madrid a fost învinsă de Șahior, cu 2-3, chiar la Madrid! Campioana Ucrainei a condus la pauză chiar cu 3-0.

În minutul 29, Tete a deschis scorul cu un șut din interiorul careului, după o acțiune excelentă a lui Korniienko, iar patru minute mai târziu, Varane a înscris în propria poartă, după ce a vrut să respingă o minge din fața lui Dentinho, care ar fi rămas singur cu Courtois. În minutul 42, Tete a pasat excelent cu călcâiul pentru Solomon, iar acesta nu l-a iertat pe Courtois din poziție ideală și a înscris pentru 3-0.

Realul s-a trezit după pauză. După golul minunat din minutul 54 al fostului câștigător al Balonului de Aur, Luka Modric. Campioana Spaniei s-a apropiat la un singur gol pe tabelă, în urma reușitei lui Vinicius. Brazilianul a înscris la numai câteva secunde după ce a fost introdus în teren de Zinedine Zidane.

  • Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    © REUTERS / JUAN MEDINA
  • Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    © REUTERS / JUAN MEDINA
  • Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    © REUTERS / JUAN MEDINA
  • Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk
    © Photo : JUAN MEDINA
1 / 4
© REUTERS / JUAN MEDINA
Champions League - Group B - Real Madrid v Shakhtar Donetsk

S-a terminat însă 2-3 pe micuțul stadion Alfredo Di Stefano, câtă vreme Santiago Bernabeu se află în proces de modernizare. Arena cu doar 6.000 de locuri a devenit cea mai mică din Liga Campionilor. Cum meciurile se joacă fără spectatori, pentru Real Madrid ar fi fost o pierdere financiară să deschidă Santiago Bernabeu în această perioadă de pandemie.

Într-o altă partidă, Salzburg și Lokomotiv Moscova s-au despățit nedecis, scor 2-2. Rușii au egalat în minutul 75, prin Vitali Lisakovich.

De la ora 22:00 se dispută alte 6 partide. Prime transmite meciul deținătoarei în exercițiu a trofeului, Bayern Munchen împotriva lui Atletico Madrid.

0
Tagurile:
Champions League, Real Madrid

Загрузка...