Cât de periculos este vaccinul

Cât de periculos este vaccinul: SUA solicită un răspuns, Europa numără profiturile

171
Dacă în procesul viitoarei vaccinări în masă se dovedește brusc că medicamentul AstraZeneca dăunează cu adevărat sănătății umane, acest lucru nu va avea consecințe fatale pentru companie.

Problemele vaccinului AstraZeneca, dezvoltat în comun de compania farmaceutică britanico-suedeză cu același nume și de Universitatea din Oxford, au luat o nouă turnură, scrie editorialistul RIA Novosti Irina Alksnis.

SUA nu doar că n-au reluat testările înghețate în urmă cu câteva săptămâni, dar totodată principalele medii de informare americane își pun tot mai multe întrebări cu privire la siguranța medicamentului. Cei mai vocali au fost jurnaliștii de la CNN.

După cum știți, studiile clinice ale AstraZeneca au fost suspendate de două ori - în iulie și septembrie: un cuplu de voluntari au prezentat simptome neobișnuite de origine neurologică. S-a constatat că ambele cazuri nu au legătură cu vaccinul administrat oamenilor, iar studiile sunt în curs de desfășurare în majoritatea țărilor, inclusiv în Marea Britanie.

Cu toate acestea, oamenii de știință americani și profesioniștii din domeniul sănătății din SUA s-au dovedit a fi mai băgăreți și au constatat discrepanțe grave în rapoartele privind efectele secundare.

AstraZeneca a explicat incidentul din iulie cu un caz de scleroză multiplă nediagnosticat anterior. Dar pe site-ul Universității din Oxford, el este descris ca „simptome neurologice inexplicabile”.

Vaccin, imagine simbol
© Sputnik / Николай Хижняк

În cea de-a doua istorie, din septembrie, compania a declarat public că femeia voluntară a dezvoltat o „boală inexplicabilă”. Dar în documentația internă acest caz apare ca mielită transversă (o boală neurologică rară).

Drept urmare, americanii pun acum întrebări absolut logice cu privire la motivele acestei discrepanțe. AstraZeneca a primit deja plângeri serioase cu privire la transparența activității sale privind vaccinul, iar controversa care a apărut acum subminează și mai mult credibilitatea medicamentului și siguranța acestuia.

În plus, este și aspectul cu privire la natura generală a problemelor de sănătate întâmpinate de voluntari. Așa cum s-a exprimat direct unul dintre profesorii-imunologi americani în legătură cu acest lucru: faptul că ambele boli sunt de natură neurologică este de-a dreptul „șocant”.

Poate că AstraZeneca a avut doar ghinion și este într-adevăr o coincidență nefericită care nu are nimic de-a face cu vaccinul dezvoltat. Dar bunul simț necesită cel puțin clarificarea acestui moment - și ar trebui să aducem un omagiu serviciilor responsabile americane, care nu și-au îngropat capul în nisip și le-au înghețat testările.

Aici este destul de surprinzătoare poziția colegilor lor europeni, care au preferat să nu observe toate aceste ciudățenii și au permis să continue testele.

În orice caz, seninătatea autorităților UE și a companiei în sine pe un subiect atât de sensibil care amenință să se transforme în probleme uriașe (dacă vaccinul este cu adevărat nesigur) are o explicație simplă.

Recent, Agenția de Presă Reuters, citând un oficial al UE, a raportat că AstraZeneca a primit ”imunitate” parțială ca parte a unui acord de vaccinare cu Uniunea Europeană.

Acordul a fost semnat în august, dar unele dintre detaliile sale delicate au fost anunțate abia acum.

Concluzia este că compania farmaceutică va furniza Uniunii Europene preparatul la un preț relativ mic, dar în schimb nu va fi responsabilă financiar (peste o anumită limită) pentru efectele secundare ale utilizării lui. Scopul exact al tranzacției nu a fost dezvăluit, dar se știe că Europa va plăti AstraZeneca 2,5 euro pentru o doză. Producătorul francez de produse farmaceutice Sanofi, care își dezvoltă medicamentul împreună cu concernul GlaxoSmithKline, l-a vândut Europei cu zece euro - și nu i s-a acordat imunitate.

Apropo, ambele companii au primit deja plăți nerambursabile în avans din partea UE. Pentru AstraZeneca plățile au constituit 336 de milioane de euro pentru 400 de milioane de doze, iar Sanofi a primit 324 milioane pentru 300 de milioane de doze.

Astfel, dacă în procesul viitoarei vaccinări în masă se dovedește brusc că medicamentul AstraZeneca dăunează sănătății umane într-un număr semnificativ de cazuri, acest lucru nu va avea consecințe fatale pentru companie. Guvernele naționale, sau mai bine zis contribuabilii din țările respective, vor plăti despăgubiri victimelor.

De asemenea, este impresionant faptul că establishmentul european mizează pe două vaccinuri cu abordări atât de diferite de dezvoltare. Este clar că acest lucru oferă multe oportunități de manipulare socială și politică. Va fi interesant să vedem în ce state ale UE ce preparat va ajunge, precum și modul în care vor fi distribuite în interiorul țărilor în sine, în funcție de bunăstarea regiunilor și de statutul social al persoanelor care locuiesc în ele.

Ceva sugerează că pentru europeni aleși, a căror sănătate nu poate fi periclitată de un medicament dubios, medicamentul Sanofi va fi întotdeauna la îndemână, pentru care va trebui să ofere garanții compania franceză însăși, ceea ce înseamnă că există mult mai multă încredere în siguranța și eficacitatea acestuia.

În acest context, realitățile rusești arată aproape exotice, unde mulți cetățeni cunoscuți și de rang înalt au devenit participanți la studiile vaccinului rusesc. Și mass-media mondială a susținut chiar că reprezentanții elitei ruse au fost vaccinați cu un medicament care nu a trecut testele clinice de mai multe luni.

Putem doar ghici cum se leagă acest lucru cu atacurile lor asupra ”Sputnik-V”, legate de o posibilă nesiguranță a acestuia.

Probabil că Occidentul este pur și simplu sortit ca în raport cu Rusia să se ghideze de principiul ”pe care și ce-l doare”.

171
Tagurile:
Profit, Vaccinuri, SUA
Tematic
AstraZeneca reia testele pentru un vaccin contra Covid-19
Centrul Gamaleia va crea un vaccin combinat împotriva coronavirusului și a gripei
România, solicitare masivă de vaccin anti-Covid-19 – Tătaru, anunț important
Monica Anisie

De ce a prins fake-news-ul cu declarația Monicăi Anisie?

599
O declarație care ar fi putut scoate din minți și cel mai liniștit om a scos la iveală, de fapt, prăpastia dintre actuala conducere a Ministerului Educației și Cercetării și omul de rând.

Am urmărit și eu ieri, ca mulți – incredibil de mulți – români declarația ministrului Educației și Cercetării, Monica Anisie, legată de situația copiilor care provin din familii fără curent electric.

De la bun început am simțit – sau, mai degrabă, am vrut să simt, să cred asta – că avem de-a face cu o scoatere din context, cu un fake-news… Nu îmi puteam imagina că un om, care, pe deasupra ete ministrul Educației și Cercetării, se arată a fi atât de lipsit de empatie față de oamenii cu adevărat nevoiași.

Era ca și cum le-ar fi spus: ”Dacă n-aveți pâine, mâncați cozonac!”

Și totuși… chiar dacă vorbim de o ”gafă” exagerată, accentuată până dincolo de limita bunului simț și a decenței, problema care apare este alta, reală și dureroasă. Iar Anisie pare să nu facă nimic pentru a o remedia.

Mă refer la prăpastia dintre Ministerul Educației și Cercetării și omul de rând. Distribuirea masivă a imaginii ministrului Educației și Cercetării, însoțită de textul ”Pentru școala online, elevii care nu au tablete pot urmări lecțiile la televizor” arată că s-a ajuns la saturație. Profesorii, elevii, părinții, toți au distribuit imaginea. Pentru că nu se mai poate. Pentru că, de luni de zile, de la MEC nu vin decât incertitudini și bâjbâieli.

Acest fake news nu a reprezentat decât picătura care a umplut paharul. Iar Anisie, în loc să arunce cu venin pe Facebook, să acuze fake-news-ul – uitând, evident, că funcția sa presupune alte îndeletniciri – ar trebui să își adune echipa și să se întrebe: ce e de făcut?

Pentru că, în mod absolut clar, nu mai merge așa. Iar Monica Anisie – vrem, nu vrem – și-a pierdut credibilitatea în fața românilor. Acesta este și motivul pentru care nimeni nu mai stă să citească întreaga declarație a demnitarului.

Românii au înțeles – și aici nu e vina lor – că ministrul Educației și Cercetării nu are credibilitate și că, mai grav de-atât, are ”potențial”. Adică omul poate citi un titlu și deja îl crede, pentru că se pliază pe imaginea pe care o are despre un personaj politic sau altul.

Mingea se află acum în terenul Monicăi Anisie.

599
Tagurile:
Monica Anisie

Загрузка...
Steagul UE

Europa va plăti scump pentru noile sancțiuni antirusești

338
(reînnoit 18:00 16.10.2020)
Acest episod a devenit cea de-a treia acutizare majoră a relațiilor dintre Occident și Rusia din ultimii ani.

Editorial realizat de Irina Alksnis

La summitul UE de la Bruxelles au fost anunțate sancțiuni împotriva Rusiei cu privire la cazul lui Alexei Navalnîi, scrie editorialistul Irina Alksnis pentru RIA Novosti.

În noua listă neagră au fost incluși șase reprezentanți de rang înalt ai serviciilor speciale rusești, ai Ministerului Apărării și ai Administrației Prezidențiale, precum și ai Institutului de Cercetare de Stat pentru Chimie Organică și Tehnologie. Sursele susțin că aceste persoane „ar fi putut ști despre otrăvire sau au fost implicate în planificarea acesteia”.

Astfel, potrivit Uniunii Europene, statul rus se angajează în asasinate politice (și atentate asupra lor), folosind arme chimice pentru aceasta în locuri aglomerate. Iar pedeapsa adecvată pentru aceasta, potrivit europenilor, este înghețarea activelor și interzicerea intrării mai multor oficiali ruși, posibil implicați.

În alte privințe, astfel de acțiuni, care se presupune că ar fi întreprinse de Rusia, nu reprezintă un motiv pentru ca Europa să transforme cumva cooperarea cu Rusia. Mai mult, Berlinul, ca inițiator și forță motrice a evenimentelor care au loc, este interesat de „relații bune sau cel puțin rezonabile” cu Moscova, întrucât, potrivit ministrului de Externe al Republicii Federale Germania, Heiko Maas, ceea ce s-a întâmplat „nu schimbă geografia”, iar țara sa trăiește „prin comerț și schimb științific".

Anume în totalitatea acestor fapte ar trebui să căutăm o explicație pentru retorica rusească, fără precedent de aspră din ultima vreme.

Poate părea ciudat la prima vedere, dar prin decizia sa de astăzi, UE a dat într-adevăr un caracter calitativ nou confruntării sale cu Rusia. Pentru a înțelege despre ce este vorba, este necesar să ne reamintim de trecutul recent.

Acest episod a fost cea de-a treia acutizare majoră a relațiilor dintre Occident și Rusia din ultimii ani. Primul a fost în 2014-2015 și este asociat cu evenimentele violente de atunci. Al doilea s-a întâmplat în 2018 în cazul Skripal. Și acum - incidentul cu Navalnîi.

Organizatori și conducători ai acestor procese au fost întotdeauna diferite puteri. La mijlocul anului 2010, Statele Unite au fost acea forță care a desfășurat o campanie grandioasă de exercitare a presiunii asupra Rusiei în acea perioadă. La rândul său, scandalul Skripal a fost în totalitate inspirat de Marea Britanie.

În ambele cazuri, Europa continentală a acționat ca o forță condusă din afară, de la care se aștepta, de asemenea, să facă principalele sacrificii în lupta împotriva Moscovei. Mai mult, americanii s-au descurcat destul de bine pentru prima dată: Uniunea Europeană a avut de suferit cele mai grele pierderi ca urmare a schimbului de sancțiuni sectoriale și contra-sancțiuni rusești. Cu toate acestea, acest lucru era destul de previzibil, deoarece Rusia este un partener economic mult mai semnificativ pentru UE decât pentru Statele Unite sau Regatul Unit.

Europa a învățat o lecție din experiența dureroasă și a emasculat destul de repede războiul sancțiunilor, care durează și astăzi, până la măsuri nedureroase din punct de vedere economic pentru toate părțile sub formă de completare a listelor nesfârșite și expulzare periodică a diplomaților.

Se poate presupune că retorica pacificatoare a politicii externe a Moscovei, care se manifesta anterior chiar și în perioadele celei mai acute ale campaniei anti-rusești din Occident, era și se adresa în primul rând ei - Europei continentale. Sarcina a fost de a răzbate la pragmatismul și buna chibzuială a capitalelor europene, astfel încât acestea să nu-și permită să fie transformate într-un instrument blând în mâinile Washingtonului și Londrei.

Și acest lucru s-a reușit.

Acum, Europa - și în special Germania - a decis să joace independent aceeași carte pe care au jucat-o camarazii săi din Occidentul colectiv: să umfle un grandios scandal rusofob pentru întreaga lume pentru a-și atinge unele dintre obiectivele sale.

Diferența constă în faptul că, dacă Statele Unite și Marea Britanie s-au bazat într-adevăr pe un efect sensibil anti-rusesc, atunci în acest caz scopul este evident unul diferit - pur și simplu pentru că „pedeapsa” anunțată a Rusiei are din nou un caracter absolut simbolic. Pe de altă parte, cel mai valoros și fragil obiect al relațiilor bilaterale din acest moment - ”Nord Stream - 2” - este atent păzit de germani și scos de sub atac.

Cel mai probabil, Berlinul și, în același timp, Parisul și Bruxelles-ul își rezolvă problemele interne cu această combinație, folosind tema „rusească” ca instrument convenabil familiar, iar Navalnîi ca pe un „neghiob” din Preferans.

Doar după mai bine de câteva decenii în care a avut un rol geopolitic secundar, precum și concentrându-se pe economie, „comerț și schimb științific”, Europa și-a pierdut abilitățile în implementarea operațiunilor politice speciale și complexe. De aici și delirul din ce în ce mai uimitor al poveștii cu Navalnîi, unde s-a ajuns deja la acuzațiile de dublă otrăvire a bloggerului. În acest context, britanicii din cazul Skripal arată ca niște guru ai profesionalismului.

Iar degețelul amenințător, arătat de europeni în calitate de pedeapsă la adresa statului care este acuzat că a folosit arme chimice și a încercat o asasinarea politică, impresionează în mod deosebit.

Deci, dacă Europa decide să intre în joc cu mize atât de mari, trebuie să fie gata că va trebui să plătească scump.

Într-adevăr, în marea politică și imaginația adecvată a Moscovei (și puteți fi sigur de ea), gama de măsuri care sunt cu adevărat sensibile pentru partenerii europeni depășește cu mult restricțiile pur economice pe care aceasta le evită atât de sârguincios.

338
Tagurile:
UE, Rusia, Sancțiuni
Tematic
Premieră: primul transgender viceprim-ministru în Europa
Cât de periculos este vaccinul: SUA solicită un răspuns, Europa numără profiturile
Europa luptă pentru uniformizare liberală și totalitarism democratic
Macron: cooperarea cu Rusia, necesară pentru pacea în Europa
Puși în fața faptului împlinit: Cum va plăti Europa pentru bazele SUA

Загрузка...
Militari români în Afganistan

Știrea nopții: alți soldați români, victime în Afganistan!

0
O veste teribilă a fost transmisă de Ministerul Apărării Naționale – soldați români au fost răniți în Afganistan, în urma unui atac cu explozivi

BUCUREȘTI, 22 oct – Sputnik. Doi militari din cadrul Batalionului 191 Protecția Forței „Golden Lions” din Arad au fost răniți ieri seară în Afganistan.

Incidentul s-a petrecut  în jurul orei 19:32, ora României, ”în timpul unei misiuni de patrulare în zona de responsabilitate, în urma unui atac cu dispozitiv exploziv improvizat”, transmite MApN.

Ministerul Apărării dă detalii: militarii se deplasau cu un convoi de autovehicule MRAP (autovehicule rezistente la mine și protejate împotriva ambuscadelor) în regiunea Kandahar, iar ”dispozitivul exploziv s-a declanșat la trecerea ultimului autovehicul din coloană”.

În urma exploziei, arată MApN, au fost răniți sergentul Adrian Ioan Czifrak și caporalul clasa a II-a Iosif Ioan Reman. Militarii arădeni au fost ajuns în Afganistan în luna august, pentru o misiune de șase luni.

Imediat după incident, militarii din patrulă au aplicat procedurile standard prevăzute de regulile de angajare, ”asigurând zona și acționând de urgență pentru acordarea primului ajutor militarilor răniți și evacuarea întregului echipaj al vehiculului afectat de explozie către Spitalul Militar ROL-2 din Baza Aeriană Kandahar, unde cei doi militari răniți, aflați în stare stabilă, beneficiază de tratament medical de specialitate”, transmite MApN.

În privința celorlalți trei membri ai echipajului din MRAP, aceștia ”sunt evaluați medical, conform cerințelor standard aplicabile în aceste situații”.

În comunicat se menționează că ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, precum și șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, ”sunt în legătură permanentă cu comanda Batalionului 191 Protecția Forței și urmăresc evoluția stării de sănătate a militarilor răniți”.

0
Tagurile:
victime, Afganistan, Militari români, soldați

Загрузка...