Mircea Geoană

ProstăNATO Geoană, între declarații aberante și trădare a intereselor României

319
Meseria lui Geoană a fost și este aceea de a bate câmpii, de spune vorbe fără sens, drept pentru care a și avut ”succesul” din România, găsindu-și un singur aliat și sponsor – Marian Vanghelie. Firesc, după Vanghelie a urmat NATO. ProstăNATO.

BUCUREȘTI, 8 sept – Sputnik. Mă abțin cu greu să nu numesc o adevărată trădare a intereselor naționale, dar și o negare totală a fostului său partid! Dar cred că numai astfel se poate cataloga declarația de azi de la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române făcută de Mircea Geoană, în calitatea sa de secretar general adjunct al NATO.

Evident, Geoană a folosit șabloanele stupide gen ”România este un aliat vital al NATO şi are rol de pivot regional în ceea ce priveşte apărarea şi descurajarea ameninţărilor la adresa Alianţei care vin în continuare şi de la Est şi din alte zone”.

Cel puțin Geoană e potrivit când spune așa ceva, el având o figură potrivită pentru ideea de persoană supusă unei permanente amenințări!

Dar nu asta e problema, ci faptul că fostul președinte al PSD, fost ministru de Externe și fost candidat la președinție nu ia în seamă criza economică prin care trece România – și insistă cu cei 2% ”pentru Apărare”. Și nu oricum - ci decide el, mister NATO, pentru noi!

”2% pentru Apărare din PIB-ul României nu este o cheltuială, ci este o investiţie”, spune Geoană!

Reamintim că România investește cel mai mic procent din PIB pentru Sănătate dintre toate statele UE! România investește acum cel mai mic procent din UE pentru revenirea economiei din criza pandemică. România a atins minimul istoric la procentul investit în Educație, iar în privința Cercetării, aceasta practic nu mai poate fi pusă la socoteală!

Dar suntem în top trei la ”respectarea angajamentului” către NATO, adică acel 2% pentru ”Apărare”!

”Este o investiţie într-o Românie mai puternică, mai capabilă să-şi apere propriile interese şi care evident este potenţată de modul în care NATO dar şi aliaţii la nivel bilateral investesc în securitatea României”, spune Geoană.

O România mai puternică… fără Sănătate, Educație, Cercetare și afaceri?! Dar cu rachete inutile?! Cu ONG-uri finanțate să atace orice idee de suveranism sau naționalism?

Geoană, partidul pe care l-ai condus strigă sus și tare că e criză, că sunt probleme grave în toate domeniile – chiar asta nu mai contează pentru tine? Cum se numește asta dacă nu trădare?

Ce investesc ”aliaţii la nivel bilateral în securitatea României”? Sunt o piață bună pentru drogurile care tranzitează România sau pentru prostituatele – eventual minore – din țara noastră?!

Folosind un limbaj intelectualist, fals, specific atât lui cât și organizației militariste și bugetivore, Geoană bate câmpii că ”România este percepută ca un apărător ferm atât al legăturilor transatlantice vibrante şi un campion sincer al integrării europene”.

Culmea, chiar PSD a fost tăvălit în fel și chip că vrea să scoată România din UE, exact când țara noastră mergea mai bine! Nu știe Geoană asta? Nu, meseria lui Geoană a fost și este aceea de a bate câmpii, de spune vorbe fără sens, drept pentru care a și avut ”succesul” din România, găsindu-și un singur aliat și sponsor – Marian Vanghelie. 

Da, de la Vanghelie l-a luat NATO. Ascultați aici text mirific:

”De fapt, NATO şi UE, UE şi NATO sunt două faţete ale aceleiaşi monede şi investind în sinergia şi în complementaritatea dintre NATO şi UE, evitând duplicări, evitând concurenţe inutile este un lucru firesc şi credibil de făcut pentru diplomaţii români şi pentru liderii români. România este o naţiune esenţială, cu un rol unic şi cu o anvergură multiregională”, a spus Mircea Geoană diplomaților.

Nu, nu mai citiți odată, e aceeași păsărească stupidă!

Sigur că Geoană, căruia îi plăceau pe vremuri drumurile la Moscova, o ține acum cu ”amenințarea” rusă –  care, atenție, e amplificată de Pandemie!

”Această pandemie nu trebuie să ne conducă la ideea că provocări mai vechi au dispărut. Nu, ele sunt, dimpotrivă, amplificate. Rusia îşi continuă tiparul de comportament agresiv, cu campanii de dezinformare, cu atacuri cibernetice şi acţiuni militare”.

Și hai să încheiem cu un posibil anunț de… mărire a investiției: ”Rusia şi-a mărit masiv bugetul pentru Apărare, şi-a modernizat armata şi a crescut anvergura şi complexitatea exerciţiilor sale”.

Păi ce înseamnă asta dacă nu o invitație la mărirea ”investiției” în ”Apărare”?... Personal, sunt convins că, imediat după alegerile generale și instalarea unui nou ”guvernul meu”, Iohannis va anunța creșterea procentului din PIB pentru ”o Românie mai puternică”?

Rețineți – nici un cuvânt nu a spus acest personaj despre investiții în România, despre ofset militar, despre demersurile sale în acest sens. Nu a spus, pentru că singura lui grijă este să nu iasă din cuvântul stăpânilor de la NATO. Este asta trădare a intereselor României? Nu, e parteneriat strategic.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

319
Tagurile:
României, NATO
Tematic
Ziua Marinei, transformată de Iohannis în propagandă NATO și de sporire a trupelor străine
Se putea fără ei?... NATO își bagă coada în Belarus, iar Aurescu e și el pe fază!
Tensiunile din Mediterana creează probleme în NATO și în UE
Expert militar: NATO este iritat de reacția Rusiei la provocări
Submarine, radare, exerciţii de război: NATO militează Norvegia - „amenințarea rusească”
NATO a intensificat activitatea militară în Marea Baltică în pofida pandemiei
Председатель Еврокомиссии Урсула фон дер Ляйен.

Europa luptă pentru uniformizare liberală și totalitarism democratic

138
(reînnoit 20:53 25.09.2020)
Noul Război Rece, deja declarat de facto de către Occident, intră într-o fază complet nouă, când retorica anti-rusească este inevitabil urmată de apeluri la persecuția propriilor disidenți, ale căror opinii nu se încadrează în ideologia oficială.

Editorial realizat de Vladimir Kornilov

Și pe măsura evoluției situației, se dovedește că Rusia nu mai reprezintă ținta principală a tuturor acestor atacuri și sancțiuni anti-rusești, reflectează editorialistul RIA Novosti.

S-ar părea că ultimele rezoluții ale Parlamentului European cu privire la Rusia și politica rusească, care conțin chiar și o cerere de modificare a Constituției noastre, nu puteau fi mai dure decât atât. Însă iată că șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vorbește de la tribuna aceleiași instituții - și în discursul ei oficial a menționat Rusia doar o singură dată. Dar ce mențiune! Ea îi amenință direct „pe cei care favorizează relațiile mai strânse cu Rusia”. Adică, este mai degrabă un apel nu atât față de Moscova, cât către acele state și mai ales grupuri politice din cadrul Uniunii Europene însăși, care încă îndrăznesc să spere la o abordare mai sănătoasă a Bruxelles-ului față de politica externă. Fostul ministru german al Apărării avertizează astfel opoziția europeană: „Mergem după voi”.

Mai mult decât atât, presa occidentală în acest discurs extins scoate în evidență această scurtă mențiune a Rusiei ca mesaj principal, plasând-o pe primele pagini: ”Liderul Uniunii Europene avertizează împotriva menținerii unor legăturilor cu Rusia”. Adică, această teză ar trebui adusă la cunoștința publicului și auzită de toți cei care sunt etichetați cu regularitate de aceeași presă drept „idioți utili ai Kremlinului”.

Nu există nicio îndoială că înăsprirea puternică a atitudinilor față de opoziția internă nu este o reacție la scandalul din jurul „pacientului de la Berlin”, așa cum susțin unii politicieni europeni. Este mai degrabă un răspuns la scandarea masivă "Putin! Putin!" la zidurile ambasadei ruse la Berlin. Este, de asemenea, teama de a auzi cuvântul adevărului, care, după cum se dovedește, câștigă din ce în ce mai mult respect în Germania însăși.

Ziarul german ”Süddeutsche Zeitung” a indicat direct zilele trecute asupra acestei „probleme”. Iată citatul: ”Influența mass-mediei de stat ruse este mare în Germania, unde otrăvirea lui Navalnîi a provocat o mulțime de controverse. Articolele din ”RT Deutsch”, departamentul germanofon al televiziunii de stat, sunt incredibil de populare: conform SEAE (Serviciul European pentru Acțiune Externă. - Nota autorului) este al doilea cel mai citat site pe rețelele de socializare din Germania".

Autorii ”Süddeutsche Zeitung” nu sunt în stare să mediteze asupra faptului de ce se întâmplă acest lucru, precum și de ce popularitatea ziarelor germane a scăzut brusc în ultimii ani. În opinia lor, principalul obiectiv al mediilor de informare rusești în Europa este de a „pune totul la îndoială” în cadrul armonioasei societăți europene. Mă întreb, de când consideră jurnaliștii occidentali că a avea îndoieli este ceva rău și teribil? O Europă aparent democratică a condamnat întotdeauna (cel puțin în cuvinte) totalitarismul și consensul oficial. Și acum jurnaliștii și politicienii occidentali sunt sincer surprinși de ce compatrioții lor, încercând să găsească ceva sens în știrile despre „otrăviri” și „ingerințe”, caută o alternativă sănătoasă ziarelor locale și canalelor de știri care, fără nicio analiză critică, transmit doar „singura versiune corectă" lansată de sus.

Acest lucru este valabil nu doar pentru Germania. Practic în orice țară din Europa veți constata discuții despre motivul pentru care punctul de vedere „pro-rus” este atât de popular în mass-media non-sistemică și în rețelele sociale. Expertul ceh Jan Shir, de exemplu, explică acest lucru prin „nepregătirea” jurnaliștilor. Ei trebuie doar să fie „corect orientați”: iată dacă i-ați face ca să nu-i numească ”separatiști” pe rebelii din Donbass, ci „armata rusă” - și vom obține imediat rezultatul dorit. Și cui îi pasă că nimeni nu a găsit armata rusă în Donbass în toți acești ani! Principalul lucru, la urma urmei, este să le impui cititorilor o imagine „neestompată” care să nu permită punerea la îndoială și interpretări diferite. Și pentru aceasta, potrivit lui Shire, ar trebui invitați la televiziunea cehă numai experți „corecți”, care nu își permit (ce groază!) să se îndoiască de „interesul regimului rus în otrăvirea lui Navalnîi și că asta s-a făcut cu ajutorul substanței ”Novichok”.

Oare Shire și alți experți ca și el nu știu că orice persoană cu o gândire sănătoasă, aflând informații despre „ocupanții” ruși sau „Putin otrăvitorul” în toate ziarele fără excepție, va încerca, mai devreme sau mai târziu, să găsească o confirmare acestor „fapte” senzaționale.

Și, fără a găsi nimic în ziare, sigur că va apela la surse alternative. De fapt, aceasta (și nu unele intrigi ale inamicului intern) explică faptul că mass-media rusească este din ce în ce mai populară în Europa. Aceasta oferă posibilitatea să privești măcar la o problemă sau alta din diverse unghiuri și să tragi propriile concluzii. Iată de ce se tem experții occidentali, obsedați de lupta împotriva Rusiei și de curățarea disidenței în Europa.

Un alt exemplu recent, care scoate la iveală această obsesie, sunt alegerile locale desfășurate în această săptămână în mai multe regiuni ale Italiei. Speriați de perspectiva victoriei partidului de opoziție „Liga” care gravitează spre flancul drept, în Toscana tradițional „roșie”, mass-media a scos din nou la lumină cartea anti-rusească, care a reamintit de povestea demult uitată despre „finanțatorii din Rusia”. Principala „dovadă”: un anumit proprietar al unei companii electrice, asociat odată cu „Liga”, are o soție rusoaică și ... și-a transferat banii în Rusia. Deși un astfel de „scandal” dezminte de fapt acuzațiile aduse „Ligii”, se dovedește că banii merg în Rusia și nu invers. Dar cititorul trebuie să fie convins în orice caz de legăturile opoziției cu Kremlinul, indiferent dacă acest lucru este logic sau nu.

Declarațiile liderului „Ligii”, Matteo Salvini, despre faptul că nimeni nu a găsit „nici o rublă, nici o matrioșka” la el în toți acești ani nu prezintă deloc interes pentru mass-media liberală italiană și pentru politicienii de la Bruxelles. Susținând aceste speculații, unul dintre ideologii și principalul purtător de cuvânt al liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, în sala Parlamentului European îl acuză public pe Salvini că a primit „bani de la Putin”. „Personal, consider că este un scandal faptul că acești oameni care încearcă să ne dea lecții primesc bani pentru a distruge Uniunea Europeană”, a spus fostul prim-ministru al Belgiei.

De fapt, aceasta este esența „acuzațiilor” aduse împotriva opoziției interne - nu contează dacă este într-adevăr pro-rus, dacă are sau nu legături cu Moscova. Principalul lucru este să-i închidem gura. Și ce ar putea să răspundă adversarul tău dacă îi spui în față că unul dintre susținătorii săi are o soție rusoaică sau o matrioșka? O metodă care a fost testată mult timp în mai multe țări europene.

Acesta este sensul amenințărilor flagrante care au răsunat la adresa adversarilor din gura noii „doamne de fier” a Europei, Ursula von der Leyen. Războiul rece este imposibil fără o vânătoare de vrăjitoare. Europa nu va lua prizonieri în cursul acestui război, amenințând că îi va distruge pe toți cei pe care îi declară „a cincea coloană”. Și acesta este doar începutul.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu poziția redacției.

138
Tagurile:
Libelulă, Europa
Tematic
Riscă eliminarea din Europa League: FCSB - FK Backa Topola
Ce urmează pentru FCSB și CFR în Europa League?
Covid-19: OMS așteaptă creşterea numărului de morţi în octombrie și noiembrie în Europa
Caz unic în Europa: demență ucigașă în Timișoara lui Robu
Șeful Comitetului de Investigații: Europa nu reacționează la neonazism

Загрузка...
Bogdan Gheorghiu

Ministrul Culturii, acțiune jenantă: inaugurează o librărie

170
Alexandria devine, astăzi, epicentrul culturii din România, sub girul demnitarului Bogdan Gheorghiu. Mai e ceva de comentat?

România este țara mereu surprinzătoare, în care nu doar că nu ajungi să te plictisești, dar care, așa cum spunea Mircea Badea, ”ne ocupă tot timpul”.

Țara asta este locul în care fiecare român își regândește ideile despre o noțiune au alta.

Astăzi este rândul ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, să ne facă să privim dintr-o altă perspectivă termenul de cultură. De ce?

Simplu: omul participă la Alexandria la deschiderea oficială a singurei librării din oraș, dotată la standarde moderne.

Motivația lui Gheorghiu este mai mult decât înduioșătoare. Demnitarul afirmă că librăria va fi nu doar un spațiu de vânzare, ci și un spațiu ”cultural, elegant, dedicat literaturii şi altor arte moderne, un spaţiu deschis evenimentelor culturale şi artistice”.

Mă întreb, însă, cât de mult a decăzut cultura în România dacă ministrul însuți decide să facă un drum în Alexandria ca să inaugureze o librărie? Este, cumva, un proiect al Ministerului Culturii și noi nu știm?

Desigur, este de apreciat faptul că demnitarul susține o inițiativă privată, însă este jenant să facă din asta un eveniment național sau chiar o acțiune a instituției pe care o conduce.

Mai în glumă, mai în serios, aș întreba dacă librăria în cauză a acordat reduceri astăzi, cu prilejul vizitei lui Bogdan Gheorghiu.

A nu se înțelege că eu contest importanța și necesitatea unei librării în Alexandria. Spun, doar, că unele evenimente nu trebuie neapărat să ajungă de interes național…

170
Tagurile:
Bogdan Gheorghiu

Загрузка...

Turul Cernobîlului: amatorii de turism extrem merg la Pripyat

0
(reînnoit 19:20 25.09.2020)
  • Turiștii în preajma sistemului de radar Duga din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Un turist își face poză în fața stelei Pripyat
  • Semnul radiației în zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Roata mare din zona de excludere a Centralei Nucleare Cernobîl
  • Un desen pe zidul unei clădiri din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii în preajma unui stadion abandonat în Pripyat
  • Turiștii la bustul lui Lenin în zona de excludere de la Cernobîl
  • Turiștii în preajma palatului culturii Energetik în zona de excludere Cernobîl
  • Măsurarea nivelului de radiație în zona de excludere
  • O turistă face poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
  • Un panou de metal într-un magazin de suvenire, în fața punctului de control Dityatki, în zona de excludere Cernobîl
  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Turiștii fac poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
  • O turistă în apropierea caruselului în zona de excludere Cernobîl
  • O turistă în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
  • Fostul palat de cultură Energetik în zona de excludere Cernobîl
  • Turiștii, la magazinul de suvenire în zona de excludere
De nouă ani, zona de excludere din preajma Centrale Nucleare Cernobîl, fostul orășel Pripyat, a devenit un punct de atracție pentru amatorii turismului extrem.

26 aprilie 1986, în urma unei explozii la reactorul 4 al Centralei, în zonă s-a scurs o cantitate imensă de substanțe radioactive, iar toată populația din Pripyat a fost evacuată, oamenii și-au abandonat în grabă casele. Astăzi, aici pot fi văzute niște peisaje post-apocaliptice, un loc în care timpul s-a oprit în aprilie 1986.

În anii 90, după ce au fost întreprinse măsuri de lichidare a consecințelor avariei de la Centrala Nucleară de la Cernobîl și după diminuarea nivelului de radiație în zona centrală și împrejurimi, zona de excludere a devenit un punct de atracție: atât pentru excursii ilegale, cât și pătrunderi ilegale.

Potrivit unui raport al ONU din 2002, cea mai mare parte a locurilor din zona de excludere sunt sigure pentru sănătatea oamenilor.

În anul 2010 a fost luată decizia de deschidere a zonei pentru toți doritorii (până atunci accesul era restricționat). Conform unui ordin al ministrului ucrainean pentru Situații Excepționale, Viktor Baloga, au fost efectuate studii rediologice, au fost elaborate cartograme a nivelurilor de radiație, în baza cărora au fost elaborate traseele pentru vizitatori.

Rezultatele studiilor au arătat că pe teritoriul acestor trasee în zona cu o rază de 30 de kilometri o persoană se poate afla 4-5 zile, iar în zona de 10 kilometri – o zi. În decembrie 2010, a fost emist un ordin prin care erau stabilite noile reguli pentru vizitarea zonei de excludere de către cetățenii Ucrainei, delegații străine și unii cetășenii străini, precum și regulile de siguranță radioactivă, care trebuie să fie respectate în timpul vizitării zonei. În februarie 2011, regulile au fost înregistrate de Ministerul Justiției a Ucrainei, intrând în vigoare în martie. Din această clipă a fost lansat turismul în zona Cernobîl conform unui nou program.

În anul 2011 accesul în Zonă a fost restricționat din nou, sub pretextul că banii obținuți din turism nu erau utilizați pentru ajutorarea regiunii afectate. La sfârșitul anului 2011, accesul pentru turiști a fost restabilit din nou.

0
  • Turiștii în preajma sistemului de radar Duga din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în preajma sistemului de radar "Duga" din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Un turist își face poză în fața stelei Pripyat
    © Sputnik / Stringer

    Un turist își face poză în fața stelei Pripyat

  • Semnul radiației în zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Semnul radiației în zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Roata mare din zona de excludere a Centralei Nucleare Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Roata mare din zona de excludere a Centralei Nucleare Cernobîl

  • Un desen pe zidul unei clădiri din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Un desen pe zidul unei clădiri din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii în preajma unui stadion abandonat în Pripyat
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în preajma unui stadion abandonat în Pripyat

  • Turiștii la bustul lui Lenin în zona de excludere de la Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii la bustul lui Lenin în zona de excludere de la Cernobîl

  • Turiștii în preajma palatului culturii Energetik în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în preajma palatului culturii "Energetik" în zona de excludere Cernobîl

  • Măsurarea nivelului de radiație în zona de excludere
    © Sputnik / Stringer

    Măsurarea nivelului de radiație în zona de excludere

  • O turistă face poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O turistă face poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl

  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl

  • O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O grădiniță abandonată în zona de excludere Cernobîl

  • Un panou de metal într-un magazin de suvenire, în fața punctului de control Dityatki, în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Un panou de metal într-un magazin de suvenire, în fața punctului de control Dityatki, în zona de excludere Cernobîl

  • Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Turiștii fac poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii fac poze pe fundalul sarcofagului în zona de excludere Cernobîl

  • O turistă în apropierea caruselului în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O turistă în apropierea caruselului în zona de excludere Cernobîl

  • O turistă în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    O turistă în muzeul tehnicii din zona de excludere a Centralei Cernobîl

  • Fostul palat de cultură Energetik în zona de excludere Cernobîl
    © Sputnik / Stringer

    Fostul palat de cultură Energetik în zona de excludere Cernobîl

  • Turiștii, la magazinul de suvenire în zona de excludere
    © Sputnik / Stringer

    Turiștii, la magazinul de suvenire în zona de excludere

Tagurile:
Turism, Cernobîl
Tematic
Avaria de la Cernobîl din 1986: priveliște tristă și amintiri de coșmar
Cernobîl, Zonă de excludere: Imagini sinistre, la treizeci decenii de la tragedie
Specialist în energie: "Cernavodă, nu e grav? Cernobîlul s-a produs la o manevră simplă"
Cinci mari diferențe între Cernavodă și Cernobîl
Incendiu teribil în zona Cernobîl: Imagini video de la fața locului

Загрузка...