Școală, profesor și elevi

Din toamnă, elevii și profesorii vor fi din nou cobaii sistemului de educație

1518
(reînnoit 07:49 06.08.2020)
Recentele declarații ale ministrului Educației și Cercetării precum și ale vicepremierului Raluca Turcan arată că autoritățile sunt depășite de situație și invocă, la nesfârșit, scenarii.

Elevii, părinții și profesorii din România au aflat, din gura președintelui Klaus Iohannis, că un lucru este cert: și anume că școala va începe în data de 14 septembrie, fapt, de altfel, cunoscut.

Șeful statului a mai vorbit de aplicarea a trei scenarii pentru deschiderea noului an școlar – verde, galben și roșu în funcție de numărul cazurilor de îmbolnăviri cu noul coronavirus din fiecare localitate.

© Sputnik / Александр Кряжев

Ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, a precizat că un singur lucru e clar la momentul de față: începerea școlii. În rest, se iau în calcul mai multe… scenarii, având în vedere și situația epidemiologică din fiecare localitate.

Iar greul pică pe fiecare unitate de învățământ în parte, care urmează să stabilească scenariul, după care va transmite către inspectoratele școlare care, împreună cu direcția de sănătate publică analizează situația din punct de vedere epidemiologic.

Evident că acest lucru se va întâmpla după 14 septembrie. Și atunci, elevii și profesorii vor fi iar cobaii unui sistem incapabil să gestioneze o situație de criză majoră, așa cum este cea cu care ne confruntăm de câteva luni de zile.

Nici vicepremierul Raluca Turcan nu a venit cu informații mai clare. A subliniat că se va purta masca medicinală – că, de! – asta e important, nu faptul că nu se știe cum se va face efectiv distanțarea fizică sau dacă se vor împărți clasele și cine le va coordona.

”Extinderea crizei și răspândirea epidemiologică se desfășoară diferit. Din fericire, acolo unde există pericol mai mare de îmbolnăvire, din analizele noastre reiese că există deja o infrastructură care să îți permită prezența copiilor la clasă cu regulile de distanțare”, a mai declarat Turcan.

Vicepremierul nu a dat detalii privind locul unde există acea infrastructură, pentru că, măcar în mediul urban, situația școlilor supraaglomerate este una veche și nerezolvată.

Declarațiile oficialilor nu fac decât să arunce și o mai mare confuzie în rândul profesorilor, elevilor și părinților care nu mai știu cum se va derula noul an școlar. Probabil că vom trăi și vom vedea…

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1518
Tagurile:
Școală, Educație, Profesori, elevi

Rezultatul se știe din timp. Ce nu se va întâmpla după summitul de la Geneva

110
(reînnoit 19:37 15.06.2021)
Deja mâine, la Geneva, Vladimir Putin se va întâlni cu președintele Statelor Unite și Joe Biden va deveni al cincilea interlocutor pentru președintele Rusiei din numărul stăpânilor de la Casa Albă.

Editorial realizat de Piotr Akopov

Timp de mai bine de două decenii, Putin a avut zeci de întâlniri cu președinții americani (cel mai adesea cu George W. Bush), dar cu fiecare schimbare a liderului SUA, relațiile dintre cele două țări doar se înrăutățesc.

Da, Bush spunea că a văzut sufletul lui Vladimir Putin, pe când Biden îl dezumanizează pe președintele rus: nu văd niciun suflet, văd un ucigaș – dar atitudinea față de țara noastră s-a deteriorat indiferent de schimbarea numelui președinților americani (cazul lui Trump, care urma să "se înțeleagă cu Putin", a subliniat doar acest lucru). Pentru că, după ce a intrat în șanțul de pe marginera drumului, Rusia a revenit – și puternicul și independendentul stat, care a influențat puternic afacerile mondiale în ultimele trei secole, nu este trebuincioasă celora care se consideră arhitecții și constructorii ordinii mondiale globale.

Mai ales în condițiile în care competența și autoritatea arhitectului autodesemnat sunt puse sub semnul întrebării tot mai des, nu numai în lume, ci și acasă la el. Iar arhitectul însuși a ales, drept una dintre modalitățile de a-și menține autoritatea, să demonizeze inamicul – adică pe Rusia și pe Putin personal. După 2013 (fuga lui Snowden și refuzul americanilor de a ataca Siria), Occidentul l-a transformat pe Putin în principalul răufăcător mondial – Ucraina și familia Skripal, atacurile cibernetice și Navalnîi au servit drept noi elemente la imaginea "principalei amenințări la adresa democrației". Povestea fantasmagorică despre "conexiunile rusești" ale lui Trump și despre "interferența în alegerile americane" ilustrează cel mai bine lipsa de adecvare a ideilor establishmentului american despre el însuși și despre lume, despre Rusia și Putin. Ce poate da o reuniune la nivel înalt în aceste condiții?

Dialog de dragul dialogului? Da, acest lucru este deja ceva – în condițiile în care relațiile dintre cele două țări au fost demontate aproape până la nivelul începutului anilor 1980, adică ultimelor, după timp, înghețuri al Războiului Rece. Există, într-adevăr, un deficit banal de comunicare – adică de conversații și negocieri – iar reluarea dialogului nu poate fi decât binevenită. Da, va fi un dialog foarte dificil și neproductiv. Dar, cum se spune, este mai bine decât nimic.

Atât Kremlinul, cât și Casa Albă au subliniat în repetate rânduri că nu nutresc iluzii sau speranțe în legătură cu summitul de la Geneva – și acest lucru este adevărat. Cu toate acestea, astfel de așteptări scăzute contribuie involuntar la declararea ulterioară a rezultatelor, chiar și foarte modeste, drept un succes. Dar aici este deja vorba, în primul rând, despre specificul situației politice interne americane. În ultimii ani, prea multe lucruri s-au inventat în SUA în jurul Rusiei și a lui Putin de dragul luptei politice interne, iar acum administrația lui Biden va prezenta în mod avantajos rezultatele summitului de la Geneva drept propriul său succes. Iar conținutul real și rezultatul negocierilor nu vor avea nicio importanță – vor rămâne în continuare un secret, astfel încât administrația americană va putea să le interpreteze în favoarea sa. Este clar că exclusiv pentru publicul intern – pentru ca să contracareze ridiculizarea lui Trump, care nu ratează nicio ocazia să ridiculizeze slăbiciunea și lipsa de adecvație a lui "Joe somnoros" (de asemenea, fără nici o legătură cu realitatea).

Prin urmare, este important nu ceea ce poate da cu adevărat summitul de la Geneva, ci ceea ce cu siguranță nu se va întâmpla la acesta. Ce nu va fi la Geneva?

Nu va exista nicio speranță de schimbări fundamentale în relațiile dintre cele două țări, deoarece atât contradicțiile obiective și cele geopolitice în continuă creștere, cât și criza politică internă din Statele Unite (în timpul căreia, prea multe au fost legate de Rusia) exclud orice încălzire vizibilă. Nu există nicio speranță acum și nici nu va apărea după Geneva. Revenirea ambasadorilor și anularea unor restricții privind activitatea misiunilor diplomatice este singura schimbare pozitivă în relațiile bilaterale care poate fi așteptată la finalul summitului.

Nu există iluzii cu privire la schimbarea liniei strategice a inamicului – Rusia cu siguranță nu le are, iar Statele Unite mai degrabă se prefac decât cred cu adevărat în capacitatea lor nici măcar de a schimba, ci de a corecta semnificativ cursul Moscovei. În special în ceea ce privește echilibrul puterilor în triunghiul Moscova – Washington – Beijing. Mai ales că aici Statele Unite continuă ʺsă-și împuște propriul piciorʺ cu o persistență maniacă, încercând să construiască un "front unit al democrațiilor" împotriva Rusiei și Chinei.

Nu există iluzii nici cu privire la bătălia pentru Ucraina – aici, pur și simplu, nu există nicio oportunitate pentru compromis. Elita americană globalistă va folosi până la urmă factorul ucrainean pentru a exercita presiune asupra Rusiei, pentru a ne descuraja țara, adică vor încerca să ne șantajeze și să ne șicaneze cu intrarea Ucrainei în NATO și cu schimbarea afilierii geopolitice a teritoriilor istorice rusești.

Înțelegerea imposibilității unei atlantizări reale a Ucrainei nu privează Washingtonul de entuziasm, ci doar face jocul american mai riscant. Faptul că la un moment dat acest lucru poate duce la lichidarea statalității ucrainene ca atare, nu îi îngrijorează prea mult pe americani. În primul rând, ei nu prea cred în așa ceva, iar, în al doilea rând, beneficiile tactice ale utilizării Ucrainei împotriva Rusiei le eclipsează posibilele pierderi strategice.

Și cel mai important - ce nu va fi la Geneva. Nu va exista încredere, iar fără ea, niciun acord nu este posibil. Mai mult, nu va exista încredere din partea niciuneia dintre părți – adică este un sentiment reciproc foarte puternic. Nici principiul "să nu ai încredere, să verifici" nu funcționează aici – contradicțiile asupra mai multor aspecte (nu numai în ceea ce privește aspectul ucrainean sau relațiile ruso-europene) sunt de natură fundamentală și sunt cauzate de idei complet diferite despre ordinea mondială și locul Rusiei și a Statelor Unite în ordinea mondială emergentă.

Este imposibil să construiești relații fără încredere, iluzii și speranțe? De ce – tocmai în astfel de condiții se naște lumea nouă. Avantajul lui Putin față de Biden este că el lucrează asupra acestei chestiuni, făcând un pariu strategic pe contururile deja emergente ale viitorului, în timp ce somnorosul Joe încearcă să prelungească viața ordinii mondiale actuale.

110
Tagurile:
Joe Biden, Vladimir Putin, Geneva

Загрузка...
Sorin Cîmpeanu

Cât credeți mai suportă profesorii batjocura, domnule Cîmpeanu?

1693
Am urmărit și eu, ca mulți români, declarația ministrului Educației care ne spunea că profesorii își vor primi banii pentru orele remediale lucrate. Este inadmisibil ca acei oameni să lucreze degeaba, iar de la vârful învățământului să primească numai promisiuni.

Profesorii au început încă din martie 2021 să facă ore remediale, însă Ministerul Educației întârzie să le dea banii.

Asta cu toate că, pentru a nu-i face să renunțe, ministrul Cîmpeanu, dar nu numai, au ieșit cu promisiuni frumoase.

Iar cadrele didactice au continuat munca. O activitate neplătită, dar, la cât scot profesorii bani din buzunar pentru a-și susține activitatea didactică, mai contează?!

Ei bine, aceasta pare a fi și ideea pe care se bazează Cîmpeanu&Co acum, când, iată, s-a ajuns la finalul anului școlar, iar profesorii tot nu și-au primit banii pe orele remediale.

Ministrul Educației a ieșit, recent, la televizor, unde a promis iar că profesorii își vor primi sumele restante. Mai mult, demnitarul a subliniat că întârzierile sunt nepermis de mari.

”În opinia mea, întârzierile au fost nepermis de mari, chiar dacă au existat justificări. Întârzierile sunt inadmisibile, dar, din punct de vedere legal, vă asigur că am făcut toate demersurile pentru ca aceste plăţi să se realizeze în cel mai scurt timp”, a declarat Cîmpeanu.

Ei bine, același Cîmpeanu dădea asigurări ferme că profesorii își vor primi banii înainte de Paște.

“Facem tot posibilul să se plătească orele pe luna martie încă înainte de sărbătorile pascale, astăzi a fost validat proiectul deci de astăzi se pot transmite solicitarea de plată pentru 146.000 de elevi din învățământul primar și gimnazial și 90.000 de elevi din învățământul liceal, care erau oricum cuprinși într-o altă formă de decontarea orelor remediale”, spunea, în aprilie, ministrul Educației.

Evident că nu s-a întâmplat nimic. Și cred că nici acum nu se va întâmpla.

Ca o supremă bătaie de joc, cei din Ministerul Educației pot transmite școlilor să dea profesorilor care au făcut ore remediale câte o adeverință care să le folosească la dosarul pentru gradația de merit și care să ateste, încă o dată, că dascălii au făcut ceea ce se cheamă muncă patriotică, adică voluntariat.

Este inadmisibilă o asemenea umilință. Sindicatele, evident, tac, că nu le privește soarta profesorilor, atâta vreme cât își primesc cotizațiile.

Profesorii tac și ei, pentru că știu că nu-i susține nimeni și pentru că speră că, poate, își vor primi banii.

Iar Ministerul Educației profită din plin de această situație nefericită și promite la nesfârșit că vor fi alocați niște bani pentru care profesorii au muncit.

Și atunci, apare întrebarea legitimă: ”Cât credeți că mai suportă profesorii batjocura, domnule Cîmpeanu?”.

1693
Tagurile:
Sorin Cîmpeanu, Salarii, profesori

Загрузка...
Înghețată

Alertă alimentară în Franţa: mărci de înghețată şi fursecuri posibil periculoase, retrase

0
Mai multe mărci de înghețată şi fursecuri au fost retrase din supermarketurile din Franţa deoarece s-a stabilit că există în acestea un conținut prea mare de oxid de etilenă, considerat cancerigen. Se aşteaptă rezultatele investigațiilor.

BUCUREŞTI, 15 iun – Sputnik. În Franţa, mai multe mărci de înghețată și prăjituri, precum și alte produse alimentare care conțin susan, cum ar fi cuşcuşul și unele fursecuri, au fost retrase din vânzare, a anunţat Direcția Generală pentru Concurență și Controlul Fraudelor din Franţa (DGCCRF), citată de Sputnik France

Motivul pentru care au fost retrase este prezența oxidului de etilenă, un pesticid clasificat drept cancerigen, „la o concentraţie, în anumite loturi, mai mare decât limita maximă reglementată” a acestor semințe, a explicat autoritatea.

Peste 7.000 de produse se află în prezent pe lista publicată pe site-ul DGCCRF, listă care este actualizată în mod regulat în așteptarea rezultatelor investigațiilor lansate.

Cazuri anterioare

Conținutul ridicat al acestei substanțe chimice, interzisă în Europa, dar care poate fi tolerată la doze mici în anumite produse importate, a fost raportat încă din toamna anului trecut. Urme ale acestei substanţe au fost detectate în peste 250 de tone de semințe de susan din India, a avertizat asociația de consumatori UFC-Que Choisir la începutul lunii noiembrie. Oxidul de etilenă este într-adevăr suspectat de a fi cancerigen și dăunător fertilității, a precizat organizaţia.

În consecință, o primă listă cu produsele amintite a fost publicată la jumătatea lunii noiembrie de către DGCCRF, fiind vorba de cereale, prăjituri, hummus, ciocolată și alte câteva produse vândute de mai multe lanțuri mari de comerț cu amănuntul.

0
Tagurile:
Înghețată, Franța

Загрузка...